Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 493/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI
-Secția civil și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.493
Ședința public din data de 8 MAI 2008
PREȘEDINTE: Elena Staicu
Judectori - - - -
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în comuna, sat Mnstirei, nr. 7, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr. 730 pronunțat la 3 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantele și, ambele domiciliate în comuna,-, Cod poștal -, Județ P și cu pârâtul, domiciliat în B,-,. 1,.2, Cod poștal -, sector 1.
Recurs timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 30 lei tax judiciar de timbru, conform chitanțelor nr. - și nr. -, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat din Baroul Prahova și intimatele-reclamante - și asistate de avocat G din Baroul Prahova, lipsind intimatul-pârât.
Procedura îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Avocat pentru recurentul pârât depune la dosar dovada citrii prin publicitate intimatului pârât și declar c nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat G, având cuvântul pentru intimatele-reclamante - și declar c nu mai are alte cereri de formulat în cauz.
Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul prților în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul pârât susține oral motivele de recurs, artând în esenț c hotrârea instanței de apel este nelegal deoarece în mod greșit a respins motivul lor de apel prin care critica obligarea reclamantului la plata lipsei de folosinț pentru imobilul în litigiu, stabilitde ctre expert într-un cuantum nejustificat de mare.
Consider c din ansamblul probator administrat în cauz rezult o situație contrar, respectiv c niciodat apelantul nu a împiedicat-o pe mama sa, sau pe oricare dintre succesori, s foloseasc imobilele în cauz.
Pentru acest motiv solicit în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii cererii privind obligarea recurentului la plata lipsei de folosinț, iar în subsidiar casarea cu trimitere spre rejudecare.
Un al doilea motiv de recurs îl constituie refuzul expertului de a întocmi o variant în care imobilul construcție s fie împrțit în natur, imobil ce poate fi comod partajabil, în acest caz respectându-se și dispozițiile legale, motiv pentru care solicit admiterea recursului, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se efectua o astfel de variant de ctre expert.
Referitor la critica în sensul c s-a omologat greșit varianta a III din raportul de expertiz, arat c aceast variant omologat nu este echitabil, întrucât instanța atribuie în întregime intimatelor construcția în litigiu, motivat de faptul c acestea nu au o alt locuinț, în condițiile în care recurentul a dovedit cu probatoriile administrate în cauz c a fcut o serie de îmbuntțiri la acest imobil, iar prțile au cote egale.
Pentru acest motiv solicit, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul omologrii variantei a II a din raportul de expertiz întocmit în cauz, considerând c este cea mai judicioas, prin respectarea posesiei.Solicit cheltuieli de judecat.
Avocat G având cuvântul pentru intimatele reclamante solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei instanței de apel ca legal și temeinic.
Referitor la solicitarea recurentei de împrțire în natur a imobilului construcție, arat c s-au depus la dosar acte din care rezult c prțile nu pot locui împreun, deoarece recurentul este foarte recalcitrant, c acesta mai are un imobil bun propriu, situat în spatele imobilului în litigiu, iar referitor la împrțirea în natur, din raportul de expertiz rezult c acesta nu este comod partajabil, în sensul c nu se pot forma dou unitți locative distincte, instanța având în vedere la pronunțarea hotrârii aceste criterii legale esențiale.
Solicit respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele.
Prin acțiunea civil înregistrat la nr. 1451/2006, reclamantele - și au solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța s dispun, în contradictoriu cu pârâții și, ieșirea din indiviziune asupra averii rmas de pe urma defunctului, decedat la 4 septembrie 1968.
În motivarea acțiunii, reclamantele au susținut c la data de 4 septembrie 1968 decedat, cu ultimul domiciliu în comuna, de pe urma cruia au rmas ca succesori - - soție supraviețuitoare, și - descendenți, iar ca mas succesoral un drept de ½ din casa construit din crmid, acoperit cu țigl, compus din trei camere, buctrie, hol, baie și o buctrie de var din crmid, acoperit cu carton, format dintr-o încpere și terenul în suprafaț de 666 mp, restul bunurilor menționate în certificatul de moștenitor nr.231/1968, fiind înstrinate ctre terțe persoane.
Prin întâmpinare și cerere reconvențional, pârâtul a susținut c este de acord cu admiterea acțiunii, cu mențiunea c locuința a avut numai camer de baie, iar transformarea a efectuat-o pârâtul, pe teren edificat un garaj, o extindere a casei, compus dintr-o camer și un hol, precum și anexele gospodrești, trei cotețe pentru gini și porci, o magazie din lemn, o buctrie din lemn acoperit cu tabl și un grajd din crmid, construcție ce nu intr în masa de partaj și a solicitat deducerea în favoarea sa a îmbuntțirilor efectuate la imobilele enumerate expres.
Dup administrarea probelor, prin încheiere interlocutorie, Judec toria Câmpinaa admis acțiunea-completat și în parte cererea reconvențional, a constatat deschis succesiunea defunctului, calitatea de succesor a soției supraviețuitoare -, cu o cot de ¼, a descendenților, și, cu o cot de ¼ fiecare, masa succesoral fiind alctuit din teren de 666 mp, situat în comuna, ½ din casa de crmid acoperit cu țigl, format din 3 camere, fiind obligat pârâtul s aduc la masa de partaj lipsa de folosinț pe ultimii 3 ani a terenului și construcțiilor bunuri succesorale, deducându-se în favoarea pârâtului mai multe îmbuntțiri enumerate expres.
Prin sentința civil nr.1636/04.06.2007, Judec toria Câmpinaa admis acțiunea-completat și în parte cererea reconvențional, a dispus ieșirea din indiviziune a prților conform variantei a III-a din expertiza - modificat, în sensul includerii și repartizrii bunurilor conform cotelor și a lipsei de folosinț a imobilelor pe ultimii 3 ani.
La pronunțarea soluției, instanța de fond a reținut c varianta a III-a din expertiz este mult mai judicioas, deoarece atribuie reclamantelor și pârâtului, bunuri în natur, iar reclamantele care nu au alt spațiu în care s locuiasc, primesc imobilul-construcție bun succesoral.
Împotriva sentinței pronunțate a declarat apel pârâtul, susținând c este nelegal și netemeinic, deoarece în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea apelantului la plata lipsei de folosinț, pentru imobilul în litigiu, ansamblul probator conducând la concluzia c acesta nu a împiedicat pe mama sa ori pe ceilalți succesori s foloseasc imobilele în cauz, dovedind c, intimata a locuit timp de 35 de ani în scopul de aoa juta în gospodrie.
În cadrul aceluiași motiv de apel, pârâtul a mai susținut c martorul -n a declarat c intimata nu a fost împiedicat s revin în casa bun succesoral, eventualele conflicte care ar fi existat între prți, având loc la începutul csniciei apelantului, astfel încât, nu s-a dovedit intenția acestuia de a împiedica intimatele s foloseasc bunurile succesorale.
În cadrul unui al doilea motiv de apel, pârâtul a susținut c hotrârea este netemeinic și nelegal deoarece în mod eronat nu s-au admis obiecțiunile la expertiza lotizare, în sensul de a se efectua o variant de atribuire conform dorinței apelantului, obiecțiuni prin care a solicitat ca expertul s întocmeasc o variant de lotizare prin care construcția s fie atribuit în natur, în sensul de a se atribui o parte din camere apelantului (2, 6, 9 și 10), în timp ce intimatei s-i fie atribuite celelalte camere, deoarece o asemenea împrțire ar fi judicioas, prțile primind nu numai teren, ci și construcții, sultele s-ar egaliza și s-ar avea în vedere și situația apelantului care locuit în imobil, l-a întreținut și îmbuntțit și are o situație familial care necesit acordarea unor camere suplimentare.
Într-un al treilea motiv de apel, pârâtul a susținut c hotrârea este netemeinic și nelegal deoarece în mod greșit prima instanț a omologat varianta a III- din expertiza lotizare, ignorând faptul c apelantul a avut permanent posesia casei de locuit, la care a fcut importante lucrri de întreținere, renovare și îmbuntțiri, motivarea instanței de a omologa asemenea variant având la baz, în esenț, faptul c intimatele nu au alt spațiu de locuit, considerent neesențial atât timp cât intimata a prsit de 35 de ani casa printeasc și a avut locuinț în localitatea S, la intimata -, a renunțat de bunvoie la posesia casei, în urm cu 20 de ani.
Pentru motivele artate, s-a solicitat omologarea variantei a II-a din raportul de expertiz, ca fiind cea mai judicioas în respectarea posesiei exercitat de apelant asupra imobilului.
Tribunalul Prahova prin decizia civil nr.730/3.12.2007 respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul, reținând c din declarațiile martorilor propuși de reclamante, - și - rezult c, în casa bun succesoral au locuit o perioad, dup decesul autorului, pârâtul și soția supraviețuitoare, dar întrucât au aprut divergențe, acesta plecând la fiica sa la, reclamantele nu au mers la casa și la terenul bun succesoral, din discuțiile avute cu, rezultând c aceasta ar fi fost primit în cas, dar nu și fiica și nepoata sa, respectiv c, în imobilul bun succesoral locuiește pârâtul, iar, lovit de acesta, a fost nevoit s plece la fiica ei, locuind în comuna cu chirie, de 4-5 ani aceasta nu a mai fost în casa bun succesoral, iar din relatrile reclamantei reieșit c aceasta nu a fost primit de pârât.
S-a mai artat c, faț de probele administrate în cauz, în mod corect instanța de fond a reținut c pârâtul a folosit în mod exclusiv bunurile succesorale și a dispus obligarea acestuia la plata lipsei de folosinț.
În ceea ce privește susținerea apelantului conform creia acesta ar fi efectuat proba contrar, în sensul c nu a împiedicat pe ceilalți succesori s foloseasc bunurile, s- constatat c nu poate fi reținut, deoarece faptul c martorul -n a declarat c intimata nu a fost împiedicat s revin în casa bun succesoral, nu poate conduce la concluzia obligrii greșite pârâtului la plata lipsei de folosinț a locuinței, în contextul în care din ansamblul probator a reieșit c acesta folosit în mod exclusiv bunurile succesorale.
Cât privește critica în care se susține c în mod greșit nu au fost admite obiecțiunile la raportul de expertiz lotizare, în sensul de a se întocmi o variant prin care imobilul s fie împrțit în natur, tribunalul a apreciat c este neîntemeiat întrucât la data de 7 mai 2007 s-a dispus refacerea expertizei lotizare, avându-se în vedere obiecțiunile formulate de prți și s-a dispus a se efectua și o variant de lotizare conform dorinței pârâtului, cu referire la criteriile privind stabilirea lipsei de folosinț în raport de valoarea terenului.
Referitor la critica în care se susține de ctre apelant c în mod greșit s-a omologat varianta a III-a din expertiza lotizare, ignorându-se faptul c apelantul a avut posesia casei de locuit la care a fcut importante lucrri de întreținere, renovare și îmbuntțiri, tribunalul constatat, de asemenea, c este neîntemeiat, deoarece s-au respectat disp.art.728 cod civil și art.673 pr.civil, în sensul c s-au atribuit prților bunuri în natur și s-a ținut seama de faptul c reclamantele nu au alt spațiu în care s locuiasc, precum și de împrejurarea c reclamanta -, are cot mai mare din imobil, neputând fi atribuit pârâtului, deși acesta a efectuat îmbuntțiri.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv de recurs este c hotrârea instanței de apel este nelegal deoarece în mod greșit a respins motivul de apel prin care critic obligarea apelantului la plata lipsei de folosinț pentru imobilul în litigiu, iar în considerentele deciziei se motiveaz vag și neconvingtor, în sensul c din relatrile reclamantei ar rezulta c cele dou intimate nu ar fi fost primite de pârât în imobilul bun succesoral.
Consider recurentul c din probele aflate la dosar rezult c niciodat nu a împiedicat-o pe mama sa sau pe ceilalți succesori s foloseasc imobilele în cauz și nu s-a demonstrat intenția apelantului de a împiedica intimatele s posede sau s foloseasc bunurile succesorale, astfel încât, cererea de obligare la plata lipsei de folosinț trebuia respins și admis motivul su de apel.
A doua critic este c hotrârea instanței de apel este nelegal deoarece în mod eronat nu s-a admis motivul lor de apel privitor la obiecțiunile la expertiza lotizare în sensul de a se efectua o variant de atribuire conform dorinței apelantului.
În dezvoltarea acestui motiv, recurentul arat c a solicitat la fondul cauzei s se întocmeasc și o variant de lotizare în care construcția s fie împrțit în natur, în sensul de a se atribui o parte din camere, și anume nr. 2,6,9 și 10, recurentului, iar restul, intimatei -, motivat de considerentul c o asemenea împrțire ar fi judicioas, prțile primind nu numai teren, ci și construcții, iar sultele s-ar egaliza.
Al treilea motiv de recurs este c hotrârea instanței de apel este nelegal deoarece în mod greșit a reținut hotrârea instanței de fond de a omologa varianta a III- din expertiza lotizare, îns, motivarea instanței de apel se bazeaz pe faptul c intimatele nu au o alt locuinț și dețin împreun o cot mai mare din succesiune, îns, s-a ignorat faptul c recurentul a avut permanent posesia casei de locuit, la care a fcut importante lucrri de întreținere, renovare și îmbuntțire.
Se solicit admiterea recursului, schimbarea în parte a hotrârii atacate și omologarea variantei a II- din expertiza lotizare.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând decizia recurat, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrrilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține c recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arta în continuare:
Urmeaz a se respinge prima critic, care se refer la faptul c în mod greșit s-a respins motivul de apel prin care critica obligarea apelantului la plata lipsei de folosinț pentru imobilul în litigiu, întrucât art.304 pr.civil prevede c modificarea sau casarea unei hotrâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Recurentul invoc faptul c din probele aflate la dosar nu rezult c ar fi împiedicat-o pe mama sa sau pe ceilalți succesori s foloseasc imobilele în cauz, îns, art. 304 pct.11 pr.civil, potrivit cruia hotrârea se întemeiaz pe o greșeal grav de fapt, decurgând din aprecierea eronat a probelor administrate în cauz, a fost abrogat prin art. I pct. 112 din OUG nr.138/2000.
Ca atare, recurentul nu a invocat motive de nelegalitate, ci numai motive de netemeinicie, care au fost abrogate, respectiv art. 304 pct. 11 pr.civil.
Susținerea recurentului c instanța de apel a motivat vag și neconvingtor, urmeaz a fi respins întrucât aceasta, de asemenea, este o apreciere subiectiv care nu se încadreaz în dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civil.
Este nefondat și a doua critic ce vizeaz faptul c în mod eronat instanța de apel nu a admis motivul de apel referitor la obiecțiunile la expertiza lotizare în sensul de a se efectua o variant de atribuire conform dorinței apelantului, întrucât obiectivele expertizei sunt stabilite de instanț conform art. 201 alin. 1 pr.civil, iar textul de lege nu impune obligativitatea ca expertul s efectueze lucrarea conform dorinței prților.
Se va respinge și a treia critic ce vizeaz omologarea variantei de lotizare, întrucât art.6739pr.civil, prevede drept criterii la formarea și atribuirea loturilor mrimea cotei prți ce se cuvine fiecruia din masa bunurilor de împrțit.
În cauza de faț, intimata-reclamant - are o cot mai mare din masa bunurilor de împrțit, iar, pe de alt parte, din expertiza constructor efectuat la instanța de fond de expert, rezult c imobilul-construcție nu poate fi comod partajabil în dou unitți locative.
Faț de toate aceste considerente, Curtea, faț de dispozițiile art. 312 alin. 1 pr.civil, va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274.pr.civil, va obliga recurentul, ctre -, la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecat, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul, domiciliat în comuna, sat Mnstirei, nr. 7, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei civile nr. 730 pronunțat la 3 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantele și, ambele domiciliate în comuna,-, Cod poștal -, Județ P și cu pârâtul, domiciliat în B,-,. 1,.2, Cod poștal -, sector 1.
Oblig recurentul, ctre intimata -, la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, astzi, 8 mai 2008.
Președinte, Judectori,
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
2 ex/13.05.2008
f- Judec toria Câmpina
a- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
