Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 495
Ședința publică din data de 1 iunie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 3: Andra
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în P,-.8 C1.26 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 31 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, domiciliată în comuna, sat, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns recurentul-reclamnt G, asistat de avocat - din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 101/01.06.2009, aflată la fila 16 dosar și intimata-pârâtă, asistată de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 141/01.06.2009, aflată la fila 29 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că recursul este netimbrat.
Avocat - pentru recurentul-reclamant solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Avocat pentru intimata-pârâtă lasă la aprecierea instanței solicitarea apărătorului recurentului-reclamant.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru ca recurentul-reclamant să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au răspuns recurentul-reclamant G, asistat de avocat - și intimata-pârâtă, asistată de avocat.
Avocat - pentru recurentul-reclamant depune chitanța seria - nr. -/01.06.2009 în cuantum de 19 lei reprezentând dovada de plată a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate de instanță la fila 14 dosar. Totodată,depune împuternicire avocațială și chitanța nr. 19/01.06.2009 în valoare de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat și cerere de suspendare a judecății, la care sunt atașate următoarele înscrisuri: certificat de grefă eliberat de Judecătoria Câmpina la data de 13 mai 2009 în dosar nr-, copia cererii de chemare în judecată și precizarea acesteia, cererea de înscriere în CAP formulată de din 9 februarie 1962, extrase din rolul agricol, proces-verbal de punere în posesie nr. 569/22.02.2002 eliberat pe numele moștenitorilor defunctului, anume și, titlul de proprietate nr. 295/7.11.2002 eliberat de Comisia Județeană P de aplicare a Legilor Fondului Funciar.
Recurentul-reclamant G, personal, depune la dosar un releveu al clădirii și concluzii scrise.
Avocat pentru intimata-pârâtă depune la dosar împuternicire avocațială, chitanța nr. 012/1.06.2009 în valoare de 600 lei, reprezentând onorariu de avocat și note scrise.
Avocat -, comunică și reprezentantului părții adverse copia tuturor înscrisurilor depuse în fața instanței și în baza art. 244 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă, solicită suspendarea judecății prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Câmpina, ce are ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 295/7.11.2002 emis în mod greșit pe numele intimatei, precum și constatarea nulității absolute parțiale a proceselor-verbale de punere în posesie nr. 570/22.02.2002 și nr. 229/12.06.2001. Învederează instanței că prin aceste procese-verbale i-au fost reconstituite pârâtei terenuri care au aparținut autorului comun al părților, defunctul, iar prin înscrisurile depuse apreciază că a făcut dovada existenței unui alt litigiu ce se poartă între aceleași părți, soluționarea prezentului dosar atârnând în tot de judecata ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Judecătoriei Câmpina.
Avocat pentru intimata-pârâtă solicită respingerea cererii de suspendare a prezentei judecăți, formulată de recurentul-reclamant, prin apărător ales, având în vedere că terenul de 1 ha pădure cuprins în titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a se constata prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Câmpina nu a făcut obiectul partajului de față, neputându-se așadar proceda la o judecată cu privire la un teren ce nu a făcut obiectul încheierii de admitere în principiu. Consideră că o atare cerere poate face cel mult obiectul unui partaj suplimentar.
Apreciază că admiterea cererii de suspendare formulată de recurent ar conduce la tergiversarea soluționării prezentei cauze.
De altfel, în cauză s-a făcut dovada că a fost înscris în CAP cu suprafața de 1 ha pădure, iar intimata-reclamantă a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Învederează că adeverința a fost eliberată în anul 2001, iar recurentul-reclamant nu a atacat-o în nici un fel până la acest moment.
Față de aceste susțineri, apreciază ca nerelevantă cererea de suspendare, solicitând a fi respinsă.
Curtea, având în vedere dispozițiile art. 244 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă, respinge cererea de suspendare a judecății formulată de recurentul-reclamant G, prin apărător ales, motivat de împrejurarea că judecata cauzei de față nu atârnă de soluționarea acțiunii aflată în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Câmpina, ce formează obiectul dosarului nr-.
De asemenea, dispozițiile art. 244 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă au caracter facultativ, lăsând la latitudinea instanței oportunitatea suspendării.
Cum în speță s-a solicitat ieșirea din indiviziune de către reclamant la data de 29.09.2006, deci cu aproape trei ani în urmă, Curtea constată că prin formularea prezentei cereri de suspendare a judecății se urmărește tergiversarea soluționării pricinii, de natură a prejudicia părțile.
Avocat - pentru recurentul-reclamant și avocat pentru intimata-reclamantă, având pe rând cuvântul, declară că nu au alte cereri de formulat, solicitând judecarea cauzei.
Curtea ia act că nu s-au formulat alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat -, având cuvântul pentru recurentul-reclamant G, solicită admiterea recursului, casarea în tot a deciziei pronunțată de instanța de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal. Cu cheltuieli de judecată.
Pe linia motivelor depuse în scris la dosar, oral susține primul motiv de recurs, întemeiat pe disp.art. 304 pct.6 Cod proc.civilă, apreciind că intimatei i-a fost atribuită de instanța de fond o parte mai mare din averea autorilor comuni decât recurentului, soluție menținută și de instanța de apel, fără a lua în considerare obiecțiunile formulate de reclamant referitoare la faptul că beciul a fost atribuit în totalitate intimatei, deși chiar în răspunsurile la interogatoriu aceasta recunoaște că expertul ar fi trebuit să includă și în lotul reclamantului o suprafață din pivnițe.
Solicită a se observa totodată că reclamantului i-a fost atribuit garajul, iar intimatei i-a fost atribuit fânarul, deși aceasta nu a formulat o atare cerere, ceea ce conduce la perpetuarea indiviziunii cu privire la acest imobil.
Ca atare, prin hotărârile pronunțate, intimatei i s-a acordat mai mult decât a cerut și chiar ceea ce nu s-a cerut.
În ce privește motivul de casare prevăzut de pct.9 al art. 304 Cod proc.civilă, apreciază că decizia este lipsită de temei legal, pe aceeași motivație prezentată cu ocazia formulării cererii de suspendare, anume că terenul de 1 ha pădure și 1,7 ha teren agricol trebuie incluse la partaj, întrucât intimata a obținut nelegal reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste suprafețe de teren, care au aparținut autorilor comuni. Împrejurarea că nu s-a solicitat cu trei ani în urmă, la momentul formulării acțiunii de față, anularea titlului de proprietate și a celor două procese-verbale menționate în precedent, nu este de natură a conduce la imposibilitatea formulării unei asemenea cereri în prezent.
Învederează de asemenea că recurentul-reclamant are posesia a din beci și a din hol, astfel că instanțele nu au ținut cont nici de dorința părților.
Solicită în final amânarea pronunțării pentru a avea posibilitatea să depună concluzii scrise.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.
Apreciază că în primul motiv de recurs se critică de către recurent valoarea cotei atribuită pârâtei, însă Codul civil nu cuprinde dispoziții care să statueze obligația instanței de a acorda o cotitate egală, astfel că în speță pct.6 al art. 304 Cod proc.civilă nu este aplicabil.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, a se observa că reclamantul nu a atacat în nici un fel titlul eliberat intimatei-pârâte, în care sunt incluse terenuri nereținute la partaj.
Cu referire la beci, solicită a se observa că nu s-a făcut vorbire despre acesta în motivele de apel și se bunul află de altfel sub construcția atribuită pârâtei.
Învederează instanței că recurentul nu a făcut îmbunătățiri, nu le-a dovedit și a renunțat de altfel la administrarea probei testimoniale.
Consideră că prin toate acțiunile sale procesuale, recurentul nu a făcut altceva decât să tergiverseze soluționarea cauzei, acesta solicitând multe variante de lotizare, cereri admise de instanță, nu a depus note de ședință, primul expert care a întocmit lotizarea fiind înlocuit fără un motiv obiectiv, propunând totodată variante de lotizare imposibil de executat în realitate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr- reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului teren cu construcție situat în com. sat,-, jud.P rămas de pe urma defuncților și iar prin varianta de lotizare omologată de instanță să-i fie atribuit integral în natură imobilul, cu obligarea la plata sultei către pârâtă.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că alături de pârâtă are calitate de moștenitor ai defuncților și, părinții părților și nu poate folosi imobilul bun succesoral împreună cu pârâta, întrucât nu este comod partajabil în natură.
În dovedirea acțiunii a solicitat probe testimoniale înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Pârâta a formulat, conform disp.art. 115-119 Cod pr.civilă întâmpinare cerere reconvențională recunoscând calitatea de moștenitori a părților, masa succesorală indicată în acțiune, dar menționând că se impune ieșirea din indiviziune prin partajarea în natură, deoarece există posibilitatea formării a două unități locative conform înțelegerii inițiale a părților, respectiv partea a locuinței să fie atribuită pârâtei, iar partea dreaptă a locuinței să fie atribuită reclamantului, modalitate în care s-au efectuat și îmbunătățiri la construcție, existând și intrări separate.
Pe calea cererii reconvenționale s-a solicitat aducerea la masa succesorală a imobilelor terenuri, respectiv terenul de 7700 situat în V satului comuna conform Titlului de proprietate nr.481/16.04.2003, terenul de 1 ha 9996 situat în conform titlului de proprietate nr. - din 25 iulie 2002, terenul de 1 ha conform procesului verbal de punere în posesie nr.3567/23.07.2002 eliberat de Primăria, terenul de 5000 conform procesului verbal de punere în posesie nr.681/13.03.2003 eliberat de Primăria Orașului (pentru ultimele două imobile, titlurile de proprietate fiind în posesia reclamantului pârât).
La data de 19.04.2007 reclamantul a formulat o nouă acțiune înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr-, având același obiect - ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă de pe urma defuncților și - prin care solicită ca pârâta să fie obligată să aducă la masa succesorală bunurile cu care a fost înzestrată de autorii comuni, cu ocazia căsătoriei sale și anume _ un teren de 1 ha fâneață, 1 ha pădure, 5000 teren arabil, 2000 fâneață, 2500 teren aflat în pct."" și 5000 teren arabil pe raza comunei.
Deasemenea, reclamatul solicită ca pârâta să fie obligată să aducă la masa partajabilă și contravaloarea actualizată a următoarelor bunuri mobile primite de aceasta cu același titlu de la autorii comuni: mobilă dormitor formată din șifonier, vitrină, studio și 6 scaune, o vacă, două oi, un porc, diverse materiale de construcții și suma de 9000 lei.
La data de 28.05.2007 reclamantul a depus o completare a acțiunii, prin care a arătat că terenul arabil de pe raza comunei este în realitate în suprafață de 25000 și nu de 5000, cum din eroare s-a menționat în acțiune.
Reclamantul a mai solicitat ca masa succesorală rămasă de pe urma autorilor comuni să fie completată cu o serie de bunuri mobile și imobile, respectiv un aragaz cu trei ochiuri, cuptor și butelie, o mașină de cusut,"", un teren de 1 ha pădure aflat în folosința reclamantului, un raft de perete, un raft sertare și șase scaune de sufragerie.
Prin aceeași completare la acțiune s-a mai solicitat excluderea din masa partajabilă a contravalorii gardului din plasă de sârmă cu stâlpi din țeavă și soclu de beton, precum și o magazie de lemne, întrucât au fost edificate prin contribuția exclusivă a reclamantului.
În dosarul nr- pârâta a depus conform disp.art.115 Cod pr.civilă întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiate, considerând că această nouă acțiune constituie un abuz de drept.
La termenul de judecată din data de 19 noiembrie 2007 Judecătoria Câmpina, a dispus, constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 164 Cod pr.civilă, conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
În cauză s-au administrat probe testimoniale, probe cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților și s-au efectuat expertize de specialitate.
La data de 28.01.2008 Judecătoria Câmpinaa pronunțat o încheiere interlocutorie prin care au fost admise în parte acțiunile conexate și cererea reconvențională formulată de pârâtă, constatându-se deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 08.02.1993, cu ultim domiciliu în comuna jud. P, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori: - soție supraviețuitor, cu cota de 2/8; - fiică cu cotă de 3/8 și G- fiu, cu cota de 3/8, masa succesorală compunându-se din terenul în suprafață de 1000. situat în comuna, sat, jud.P, casa de locuit și grajdul edificate pe acesta, conform certificatului de moștenitor nr.1289/1993 emis de Câmpina în fapt 1154. conform expertizei ( fila 74).
Prin aceeași încheiere interlocutorie s-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 05.12.2000, cu ultim domiciliu în comuna, sat jud.P, de pe urm a căreia au rămas ca moștenitori: - fiică cu o cotă de ; N-G - fiu,cu cota de, masa succesorală fiind compusă din cota de din imobilul format din teren în suprafață de 1000.p, casa de locuit și grajdul situate pe acesta, conform certificatului de moștenitor nr.250/2001 emis de BN V (fila 15).
Totodată s-a constatat starea de indiviziune a părților în cote de fiecare asupra imobilelor: teren în suprafață de 7700. situat în intravilanul comunei, sat, 36, 1193/3 ( 481/2003 - 17-18), proces verbal 1622/2003, teren în suprafață de 1 ha și 550m.p. compus din 1 ha și 2500. în 9, 169/287 și 3000. în 37, 1217/6 situat în extravilanul comunei, teren în suprafață de 4496. ( compusă din 1151. 17, 1056/3, 2212.19, 1263( 2107 conform expertizei) 1133. 12, 729 conform nre.-/2002 (în fapt 1154.) - în intravilanul comunei - proces verbal nr.773/2002 (fila 19-20) teren în suprafață de 1 ha și 7500. 12 33/133 situat în extravilanul comunei, conform procesului verbal de punere în posesie nr.3567/23.07.2002 (21), teren în suprafață de 5000. situat în extravilanul orașului (22) 124, 2448/82 - arabil conform procesului verbal nr.681/31.03.2003, tern în suprafață de 1 ha pădure situat în 22 945/118 forestier, conform nbr.299/2002 ( 54).
Prin aceeași încheiere s-a dispus efectuarea unei noi expertize topometrice pentru întocmirea variantelor de lotizare.
În ședința publică din data de 2.06.2008 reclamantul a declarat că renunță la omologarea variantei de lotizare solicitată pe tot parcursul procesului, situație în care instanța a apreciat posibilă întocmirea variantelor de lotizare finale prin preluarea imobilului teren forestier și completarea variantelor deja întocmite de expertul.
La data de 16.06.2008 Judecătoria Câmpinaa pronunțat sentința civilă nr.1984 prin care a admis în parte acțiunile conexate formulate de reclama tul G și cererea reconvențională formulată de pârâtă și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei de lotizare a doua propusă de expertul completată cu expertiza și de către instanță după preluarea datelor din raportul de expertiză construcții întocmit de expert.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată ale părților, fiind obligat reclamantul să mai plătească pârâtei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând rest după compensare.
Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că varianta de lotizare omologată reprezintă cea mai echitabilă modalitate de partajare, deoarece respectă posesia exercitată de către părți asupra construcțiilor succesorale, realizează o atribuire în natură a bunurilor, iar cuantumul sultei nu este împovărător pentru pârâtă.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond în mod greșit a reținut componența masei succesorale, existând neconcordanță între încheierea interlocutorie și sentință. S-a mai susținut că greșit a fost respinsă cererea reclamantului privind aducerea la masa de partaj a terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele intimatei și că greșit nu au fost admise cererile privind îmbunătățirile aduse de părți la imobilul bun succesoral.
Apelantul a criticat sentința și sub aspectul greșitei atribuiri în lotul său a bunurilor imobile la valoarea actuală de circulație și a stabilirii greșite a drepturilor părților. S-a apreciat că în mod eronat au fost respinse obiecțiunile pe care le-a formulat cu privire la evaluarea și lotizarea bunurilor succesorale și că s-a dispus partajul omologându-se o variantă imposibil de executat.
A susținut apelantul că instanța de fond a respins cererile de completare a pretențiilor, fără a arăta considerentele pentru care a dispus astfel.
O altă critică a vizat toate rapoartele de expertiză efectuate în cauză, care în opinia apelantului conțin grave erori ce au împiedicat soluționarea legală și temeinică a cauzei.
Referitor la varianta prin care instanța a dispus partajarea bunurilor succesorale, apelantul a arătat că menține starea de indiviziune a părților pe anumite porțiuni ale construcției, fiind astfel nelegală.
La data de 15.01.2009 Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia nr.31 prin care a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, reținând că în mod corect prima instanță a reținut la masa de partaj doar terenul de 1 ha situat în tarlaua 2L, parcela 945/118, neexistând dovezi pentru apartenența celorlalte terenuri solicitate de către reclamant la masa succesorală rămasă de pe urma autorilor comuni ai părților.
S-a mai reținut că celelalte terenuri primite cu titlu de zestre de către pârâtă nu pot fi aduse la masa partajabilă, întrucât aparțin acesteia, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, astfel cum corect a stabilit și instanța de fond.
În ceea ce privește îmbunătățirile pretinse de reclamant a fi fost aduse la construcția succesorală - acoperiș, gard, garaj și magazie de lemne, tribunalul a stabilit că în mod corect nu au fost reținute, întrucât nu au fost dovedite, singura excepție în acest caz constituind-o garajul, care s-a recunoscut de către intimată că a fost renovat de către apelant.
Tribunalul a constatat că varianta de lotizare omologată de instanța de fond respectă disp.art.6739Cod pr.civilă,că apelantul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de ing. și, mai mult decât atât, în ședința publică din data de 2.06.2008 a declarat că renunță la solicitarea variantei de lotizare pentru care a insistat pe tot parcursul procesului.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prev. de art.301 Cod pr.civilă reclamantul, criticând-o ca nelegală.
În primul motiv de recurs formulat, reclamantul a susținut că intimatei i s-a acordat o parte mai mare din bunurile succesorale, în lotul acesteia fiind incluse și beciurile și fânarul, deși nu a solicitat aceste bunuri.
Procedându-se astfel, susține recurentul, s-a menținut și starea de indiviziune asupra garajului.
În cel de-al doilea motiv de recurs reclamantul a arătat că în mod greșit nu au fost incluse în masa succesorală terenurile în suprafață de 1 ha ( pădure ) și 1,17 ha (agricol).
Deasemenea, arată recurentul, varianta omologată nu respectă posesia bunurilor, întrucât în prezent folosește din beciul nou, cele două holuri atribuite intimatei și magazia de lemne pe care a construit-o prin contribuția proprie.
Nu s-au avut în vedere, arată recurentul, nici îmbunătățirile aduse construcției bun succesoral, respectiv garajul și gardul, acoperișul, scări și înlocuire uși, care în mod nelegal au fost incluse în masa succesorală.
S-a mai susținut că instanțele au ignorat variantele de lotizare propuse de către recurent, care erau mult mai echitabile decât cea omologată de Judecătoria Câmpina.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă.
Intimata, asistată de apărătorul ales, nu a depus întâmpinare, dar a solicitat prin concluziile orale și scrise formulate, respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Recurentul și-a structurat calea de atac exercitată pe două motive de recurs, fundamentate în drept pe disp.art.304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă.
Ca prim aspect se impune a se sublinia că în ceea ce privește cazul de modificare reglementat de art.304 pct.6 Cod pr.civilă - instanța a acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut - Curtea urmează să înlăture susținerile recurentului, întrucât acest caz de modificare nu este aplicabil hotărârilor de control judiciar prin care se păstrează în întregime soluția atacată, respingându-se calea de atac, motivat de faptul că într-o atare situație, tribunalul nu rejudecă cererea de chemare în judecată pentru a da mai mult decât ce s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut.
În condițiile în care prin decizia recurată tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, menținând în totalitate sentința, este evident că acest caz de modificare nu își găsește incidența în speță.
În ceea ce privește cel de al doilea caz de modificare invocat de către recurent, reglementat în drept de pct.9 al.art.304 Cod pr.civilă, Curtea constată că două dintre
criticile formulate în cadrul acestui motiv de recurs, sunt fondate, în cauză existând o încălcare a disp.art.480 cod civil și respectiv a art.6735Cod pr.civilă.
Se constată astfel că, deși instanța de fond, prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 28 ianuarie 2008, reține în considerente că garajul renovat reprezintă contribuția exclusivă a reclamantului (fila 163 dosar fond) conform recunoașterii intimatei la interogatoriu (fila 42 dosar fond -), această mențiune nu se regăsește în dispozitivul încheierii și, prin urmare, nici nu a fost avută în vedere la efectuarea expertizelor de specialitate și la întocmirea propunerilor de lotizare.
În acest context, Curtea, constatând incidente cazurile de modificare reglementate de art.304 pct.9 Cod pr.civilă și având în vedere că pentru corecta soluționare a cauzei se impune efectuarea unei noi expertize de evaluare și lotizare a bunurilor succesorale, probă ce nu poate fi efectuată, conform art.305 Cod pr.civilă de instanța de recurs, în temeiul art.312 alin.1,2,3 Cod pr.civilă va proceda la admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
În faza de rejudecare, instanța de trimitere va proceda la schimbarea în parte a încheierii interlocutorii, în sensul menționării în dispozitivul acesteia a contribuției exclusive a reclamantului la renovarea garajului, urmând a dispune efectuarea unei noi expertize constructor de evaluare conform acestor mențiuni și efectuarea unei expertize topometrice care să preia noile date din expertiza constructor și să procedeze la întocmirea propunerilor de lotizare.
La formularea propunerilor de lotizare urmează a se avea în vedere și motivul de recurs formulat de reclamant privind omologarea unei variante care să asigure pe deplin respectarea disp.art.6739Cod pr.civilă, creând loturi care să respecte posesia părților, cotele acestora și îmbunătățirile aduse, astfel cum acestea au fost stabilite de instanță.
Curtea va respinge celelalte critici formulate de către reclamant în cadrul motivului de recurs întemeiat pe disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă prin care se solicită reinterpretarea probatoriului deja administrat, afirmându-se că acesta ar fi de natură să dovedească apartenența la masa succesorală a terenurilor de 1 ha și respectiv 1,17 ha și contribuția proprie a recurentului la edificarea gardului, a magaziei de lemne, a acoperișului, a scărilor și la înlocuirea de uși, întrucât pct.11 al art.304 Cod pr.civilă, singurul care permitea cenzurarea în recurs a greșelilor grave de fapt, consecutive greșitei aprecieri a probelor a fost abrogat încă din anul 2000, prin art. I pct.112 din OUG nr.138/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în P,-.8 C1.26 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 31 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, domiciliată în comuna, sat, jud.
Casează decizia civilă nr.31 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Prahova și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
3 ex/04.06.2009
nr- Judec.Câmpina
nr- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra
