Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 55/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 55
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în comuna județ D, împotriva deciziei civile nr. 343/11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliați în B,-, județ I, domiciliată în B,-, jud. I și pârâta, domiciliată în comuna județ
Recurs timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, potrivit chitanței seria - nr. 12098//12.01.2010 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulate de instanță la fila 8 dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți, asistată de avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 16 dosar, reprezentați de același avocat, lipsind recurentul-pârât și intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații-reclamanți au depus prin intermediul serviciului registratură întâmpinare, în 3 exemplare, înregistrată sub nr. 800/20.01.2010.
Avocat pentru intimații-reclamanți depune la dosar acte de stare civilă, respectiv: copiile cărților de identitate ale intimaților, certificate de naștere pe numele, și două certificate de căsătorie, acte de stare civilă care se regăsesc și la dosarul de fond, declarând că nu are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru intimații-reclamanți, apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru aceleași motive prezentate la judecata în fond și cu ocazia soluționării apelului și anume că reclamanții au calitate procesuală activă prin reprezentarea mamei lor predecedate, la succesiunea defunctului lor bunic, aceste aspecte rezultând cu claritate din actele dosarului, nefiind necesară prezentarea unui certificat de moștenitor de pe urma acesteia pentru a se reține calitatea procesuală activă a reclamanților.
Pentru argumentele expuse în cuprinsul întâmpinării, a solicitat respingerea recursului promovat de pârâtul ca nefondat, apreciind că Tribunalul Dâmbovița în mod justificat a admis apelul reclamanților, cu consecința rejudecării pricinii. În final, precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Târgoviște reclamanții, și au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună partajarea suprafeței de 7700 mp teren situat pe raza comunei județul D, înscrisă în titlul de proprietate nr. 36520/1994, anularea certificatului de moștenitor nr. 15 din 24.02.2000, eliberat pe numele lui de către din Târgoviște și, urmare a anulării acestuia să se dispună partajarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctului.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt descendenții defunctului - bunicul lor, în calitate de copii ai defunctei, fiica lui, predecedată la 2.03.1994, conform certificatului de deces seria D nr.-, bunicul decedând 4 ani mai târziu, respectiv la data de 02.06.1998 (certificat de deces seria - nr. -).
Au menționat reclamanții că dezbaterea succesiunii bunicului lor, defunctul, s-a realizat la data de 24.02.2000,când s-a emis certificatul de moștenitor nr.15, de către BNP, în care s-a menționat că unicul moștenitor acceptant este pârâtul.
Totodată, precizează reclamanții, în acest certificat de moștenitor nu a fost cuprinsă suprafața de teren de 7.700, care a aparținut bunicului lor, deși notarul avea obligația de a inventaria toate bunurile succesorale.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.728, 729, 790 și art.797 Cod civil, art.88 din Legea nr.36/1990.
Pârâtul, în conformitate cu disp.art.115 Cod pr.civilă, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că aceștia nu au depus un certificat de moștenitor, care să le ateste calitatea de succesori ai mamei lor, defuncta.
Pârâtul a invocat și excepția prematurității acțiunii, precizând că, pe de o parte, certificatul de moștenitor atestă, până la anularea sa pe cale judecătorească,că este unicul moștenitor al defunctului, iar pe de altă parte, suprafața de 7700 nu este trecută în certificatul de moștenitor.
Pe fondul acțiunii, pârâtul a solicitat să fie respinsă ca neîntemeiată, întrucât
s-au respectat toate normele imperative în materie succesorală, între părți existând o înțelegere tacită pentru fi desemnat unic moștenitor al defunctului.
O dovadă suplimentară în acest sens, precizează pârâtul, o reprezintă și pasivitatea reclamanților timp de 8 ani de zile, în care nu au înțeles să formuleze vreo pretenție cu privire la succesiunea defunctului lor bunic.
La data de 10.04.2008 pârâtul a solicitat, în temeiul disp.art. 57 Cod pr.civilă, introducerea în cauză a numitei, soția supraviețuitoare a defunctului, ca persoană care poate invoca aceleași drepturi ca și reclamanții.
Cererea a fost admisă de instanță prin încheierea de ședință din data de 8.05.2008, când s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei.
În ședința publică din data de 05.06.2008, s-a depus de către apărătorul reclamanților o cerere precizatoare la acțiunea de partaj judiciar introdusă de reclamanți prin care s-au dezvoltat cauzele de nulitate ale certificatului de moștenitor, precizate în cererea introductivă.
La termenul de judecată din data de 08.01.2009, instanța pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâți prin întâmpinare.
La data de 15.01.2009 Judecătoria Târgoviștea pronunțat sentința civilă nr.227 prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active, invocată de reclamanți și a respins acțiunea ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că reclamanții nu au dovedit că au calitatea de moștenitori ai defunctei, fiică predecedată a defunctului, întrucât nu au depus un certificat de moștenitor în acest sens, deși instanța a acordat mai multe termene de judecată pentru depunerea acestui act.
S-a mai reținut, potrivit considerentelor sentinței, și atitudinea pasivă de care au dat dovadă reclamanții, încă din anul 1994, precum și faptul că textele de lege invocate de aceștia prin acțiune și concluziile scrise (nespecificate în hotărâre) nu au incidență în cauză.
Împotriva sentinței au declarat apel, în termenul legal reglementat de art. 281 alin.1 Cod pr.civilă reclamanții, criticând-o ca nelegală.
Apelanții au susținut că în mod greșit prima instanță a stabilit că nu au calitate procesuală activă în cauză, întrucât dovada acestei calități se face și cu actele de stare civilă, nu numai prin depunerea unui certificat de moștenitor, cum greșit a considerat instanța de fond.
Au menționat apelanții că în cauză sunt incidente disp.art.664-668 Cod civil,fiind irelevant dacă și-au exercitat sau nu dreptul de opțiune succesorală față de mama lor, întrucât vin la moștenire prin reprezentarea acesteia.
De asemenea, au susținut apelanții, în calitate de terți, față de certificatul de moștenitor, sunt îndreptățiți să îl conteste prin orice probe, întrucât a fost emis fără ca la dezbaterea succesorală să fie citați toți moștenitorii, încălcându-se flagrant și interesele reclamantului, care la momentul emiterii actului era minor.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei pentru soluționare pe fond, aceleiași instanțe.
Intimatul, în conformitate cu disp.art.115 Cod pr. civilă, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților a fost corect admisă, apelanții nedovedindu-și calitatea de moștenitori ai defunctei și făcând confuzie între noțiunile de excepție procesuală și soluționare pe fond a cauzei.
Intimata nu s-a prezentat în instanță și nu depus întâmpinare, deși fost citată cu această mențiune, conform disp art.289 alin.2 Cod pr.civilă.
Prin decizia civilă nr. 343 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 11.11.2009 s-a admis apelul declarat de reclamanți și s-a dispus desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Judecătoria Târgoviște.
Pentru hotărî astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond,în mod greșit, încălcând disp.art.664,665 și ale art. 668 Cod civil, a constatat că reclamanții nu au calitate procesuală activă, în cauză, în condițiile în care aceștia au dovedit că sunt descendenții direcți,de gradul I, ai defunctei, fiică predecedată defunctului și că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a veni la moștenirea bunicului lor, prin reprezentarea mamei lor predecedate, care nu fusese nedemnă sau exheredată.
În această situație, concluzionează instanța de apel, reclamanții îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a culege moștenirea defunctului, având capacitate succesorală și vocație succesorală generală proprie, neavând relevanță dacă aceștia îndeplinesc sau nu condițiile pentru aom oșteni pe mama lor.
Tribunalul a stabilit că, față de faptul că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului se impune, urmare a constatării neîntemeiate a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal reglementat de art.301 Cod pr.civilă, pârâtul, criticând-o ca nelegală.
Recurentul a susținut că în mod greșit instanța a apreciat că nu prezintă relevanță împrejurarea că reclamanții îndeplinesc sau nu condițiile pentru aom oșteni pe mama lor, în condițiile în care sarcina probei aparține reclamanților, iar instanța de fond a acordat 9 termene de judecată pentru ca reclamanții-intimați să depună certificatul de moștenitor care ar fi atestat că aceștia sunt moștenitorii defunctei.
Precizează recurentul că, depunerea certificatului de moștenitor reprezenta prima obligație care revenea părților adverse, pentru a se putea stabili dacă au calitate procesuală activă în cauză, solicitând ca intimații să fie obligați să depună în original actele de stare civilă aflate în dosarul de fond.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
Intimații, și, în conformitate cu disp.art. 115 Cod pr.civilă, au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât și-au dovedit calitatea procesuală activă prin actele de stare civilă depuse, hotărârea instanței de fond fiind, în aceste condiții, dată cu încălcarea disp.art.664, 665 și art. 668 Cod civil.
Intimata nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune, conform disp.art.308 alin.1 Cod pr.civilă.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art.664, 665,666, 668 și 672 Cod civil, reprezentarea succesorală este admisă în privința descendenților copiilor defunctului și, de asemenea, în privința descendenților din frați și surori, numai cu îndeplinirea a trei condiții, două în persoana celui reprezentat și una în persoana reprezentantului.
Astfel, pentru prima categorie de condiții, cel reprezentat trebuie să fi decedat la data deschiderii succesiunii, iar locul său să constituie un loc util, în sensul că, dacă reprezentatul ar fi fost în viață la acel moment, ar fi putut moșteni, având vocație concretă la succesiune.
Cea de-a doua categorie de condiții, ce îl vizează direct pe reprezentant, impun ca acesta să îndeplinească toate cerințele necesare pentru a culege moștenirea lăsată de defunct și nu de cel reprezentat ( - Tratat de drept succesoral - pag.83- editura Universul juridic, ediția 2002) și anume: să aibă capacitate succesorală, să aibă vocație succesorală generală proprie la moștenire lăsată de defunct, să nu fie nedemn față de defunct, să nu fi renunțat la moștenirea acestuia și să nu fi fost exheredat de acesta.
În speță, reclamanții- intimați au dovedit prin actele de stare civilă depuse în dosarul de fond ( filele 7,8,29,30,31,32,35, 36) și în recurs ( fila 17-24 )că sunt descendenți direcți de gradul I ai defunctei, că mama lor era decedată la data deschiderii succesiunii defunctului ( certificatele de moștenitor aflate la filele 6,7 dosar fond), că locul acesteia era util, ( în sensul că l-ar fi putut moșteni pe defunctul dacă ar fi fost în viață la data deschiderii succesiunii acestuia) și, respectiv, că îndeplinesc condițiile din cea de-a doua categorie, întrucât au capacitate succesorală ( sunt în viață la data deschiderii succesiunii defunctului ); au vocație succesorală generală proprie la moștenirea lăsată de acesta ( nepoți ai defunctului), nu au fost exheredați de acesta, nu sunt nedemni față de defunct și nu au renunțat la moștenirea sa.
În acest context, fiind îndeplinite toate condițiile necesare pentru reprezentare, în mod legal tribunalul a stabilit că soluția instanței de fond încalcă disp.art. 664,665 și 668 Cod civil, reclamanții dovedind și prin actele de stare civilă depuse calitatea procesuală activă.
Se impune a se preciza, sub acest aspect, că probațiunea calității procesuale active se realizează în cauză numai prin actele de stare civilă depuse de reclamanți, necesitatea existenței unui certificat de moștenitor, care să privească succesiunea lăsată de cel reprezentat - defuncta - cerință în raport de care judecătorul fondului a admis excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul-recurent este evident eronată, în condițiile în care îndeplinirea condițiilor necesare pentru culegerea moștenirii lăsate de defunct îl vizează exclusiv pe acesta și nu pe cel reprezentat, de la care reprezentanții,( reclamanții din prezenta cauză) au împrumutat numai locul și gradul.
Reținând aceste argumente de fapt și de drept, Curtea constată că tribunalul a stabilit în mod legal încălcarea de către judecătorul fondului, prin sentința pronunțată, a dispozițiilor art. 664, 665 și 668 Cod civil, situație în care, stabilind că în cauză nu
s-a dovedit incidența cazului de modificare reglementat de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă - text de lege pe care recurentul și-a întemeiat calea de atac exercitată în baza disp.art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Curtea va lua act că intimații-reclamanți nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în comuna județ D, împotriva deciziei civile nr. 343/11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții, domiciliați în B,-, județ I, domiciliată în B,-, jud. I și pârâta, domiciliată în comuna județ
Ia act că intimații - reclamanți, și nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
7 ex/29.01.2010
nr- Judec.Târgoviște
G
nr- Trib.
-,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
