Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 608/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 608
Ședința publică de la 01 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta Fila împotriva deciziei civile nr. 45 din 1 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă Fila, reprezentată de avocat și intimații pârâți, reprezentați de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Avocat pentru intimații pârâți și, depune la dosar copii după sentința civilă nr. 11360 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- și sentința civilă nr. 13447 din 17 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenta reclamantă Fila arată că, instanța de apel a interpretat în mod eronat materialul probator administrat în cauză și, pe cale de consecință a făcut o aplicare greșită a legii.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Avocat pentru intimații pârâți și, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 22.11.2006, reclamanta Fila a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune asupra construcției compusă din casă, situată în C- și să i se atribuie întreaga construcție aplicând și dispozițiile art. 494 Cod Civil.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara terenului pe care este edificată casa ce face obiectul cauzei, aceasta fiind o construcție din beton fundație și zidărie BCA, având următoarea configurație: la parter cameră sufragerie, hol, două dormitoare, bucătărie, baie cameră, sală la demisol două camere, garaj și pivniță.
Reclamanta a mai arătat că respectiva construcție a fost edificată în timpul căsătoriei dintre fiul său și soția sa, prin contribuția egală a sa și a celor doi soți, în cotă de 1/2 reclamanta și 1/2 cei doi soți.
De asemenea, s-a mai arătat că prin sentința civilă nr. 18620/14.09.2001, a Judecătoriei Craiova, s-a dispus partajarea între soți a bunurilor devălmașe, reclamanta fiind citată în cauză în calitate de proprietară a terenului, însă neformulând cerere de ieșire din indiviziune pentru cota proprie asupra construcției sau de accesiune imobiliară ca proprietar al terenului. Ca urmare a neplății de către fiul său a sultei datorate fostei soții, în temeiul sentinței menționate s-a ajuns la înstrăinarea prin executare silită a construcției, dobânditori adjudecatari fiind pârâții.
Prin sentința civilă nr. 8207/4.06.2007, Judecătoria Craiovaa admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâții și, a respins capătul de cerere având ca obiect ieșirea din indiviziune pentru autoritate de lucru judecat și a anulat capătul de cerere referitor la preluarea de către reclamantă a construcției în baza accesiunii imobiliare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în considerentele hotărârii că prin sentința civilă nr. 18620/2001, a Judecătoriei Craiova, s-a soluționat irevocabil o cerere de partaj judiciar de bunuri comune având ca obiect și casa de locuit, situată în C,-, stabilindu-se că aceasta aparține foștilor soți și, sentința fiind opozabilă reclamantei.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect accesiune imobiliară, instanța a reținut că, deși din ședința publică din data de 7.05.2007, i s-a pus în vedere reclamantei să precizeze care modalitate de despăgubire a proprietarilor construcției o alege, aceasta nu și-a îndeplinit obligația, neformulând precizarea nici la al doilea termen de judecată acordat în acest sens astfel că obiectul cererii este incomplet și neclar.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului apelanta a arătat că instanța de fond trebuia să analizeze nulitatea actului de adjudecare al pârâților având în vedere că nulitatea actului juridic poate fi analizată pe cale incidentală în orice fază jurisdicțională.
De asemenea apelanta a criticat reținerea excepției autorității de lucru judecat, deoarece prin sentința civilă nr. 18620/2001, a Judecătoriei Craiova, nu s-au analizat în fond cererile sale privitoare la coachiziția imobilului alături de cei doi soți în cote egale.
De asemenea, reclamanta a mai arătat că a îndeplinit toate obligațiile pretinse de art. 112 pr.civ. privind indicarea obiectului și temeiului de drept al cererii sale de accesiune imobiliară, instanța trebuind să cerceteze fondul cererii, ocazie cu care după administrarea de probatorii să stabilească care din ipostazele art. 494 al. 3 sunt aplicabile.
Tribunalul Dolj, prin dec. civ. 45/1 februarie 2008, respins apelul formulat de reclamanta Fila, împotriva sentinței civile nr. 8207 din 4 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu pârâții ,.
A fost obligată apelanta la plata, față de intimați, a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere următoarele:
La termenul de judecată din data de 4 iunie 2007, după prima zi de înfățișare, reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând instanței constatarea nulității absolute a actului de adjudecare din data de 15.11.2005, emis în dosarul nr. 197/E/2002 al BEJ, act ce constituie titlu de proprietate al părților.
Din interpretarea dispozițiilor înscrise în art. 129 - 130 și 132 pr.civ. instanța a apreciat că modificarea și completarea unei acțiuni nu se poate face decât la prima zi de înfățișare sau în termenul acordat în acest scop, în formă scrisă și comunicată pârâtului. Orice modificare făcută după această dată nu poate fi primită decât dacă pârâtul nu se opune.
Cum, în data de 4 iunie 2007, apărătorul părții adverse s-a opus la soluționarea acestei completări împreună cu cererea inițială, instanța de fond în mod corect a apreciat că aceasta nu mai poate fi analizată în cadrul dosarului cu care a fost investită inițial.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, cel privind greșita reținere a autorității de lucru judecat, instanța a reținut că și acesta este nefondat.
Prin sentința civilă nr. 18620/14.09.2001, a Judecătoriei Craiova, s-a stabilit că imobilul casă construit pe terenul proprietatea mamei pârâtului, situată în jud. D, a fost dobândit în cote egale de către cei doi soți și, nereținându-se vreun drept în favoarea reclamantei din prezenta cauză Fila.
În condițiile în care, reclamanta Fila a fost introdusă în cauză și citată în cadrul dosarului în care a fost soluționată în mod definitiv cererea privind partajarea acestui imobil, acesta avea posibilitatea să critice în căile de atac nesoluționarea, în fond a cererilor sale, în situația în care acestea au fost formulate.
Principiul puterii lucrului judecat rezultând din art. 1201 Cod civ. împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între același părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.
În ceea ce privește motivul de apel privind îndeplinirea de către reclamantă a obligației de indicare a obiectului și temeiului de drept al cererii sale și acesta este nefondat.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat ca instanța să-i atribuie în proprietate întreaga construcție, aplicând dispozițiile art. 494 civ.
Conform art. 494 alin. 3 civ. "dacă proprietarul voiește a păstra pentru dânsul acele plantații și clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor și muncii. Dacă plantațiile, clădirile au fost făcute de către oat reia persoană de bună-credință, proprietarul terenului nu va putea cerere ridicarea sus-ziselor plantații, clădiri, lucrări, dar va avea dreptul său de a înapoia valoarea materialelor și prețului muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu cea a creșterii valorii fondului.
Cu toate că în ședințele de judecată din data de 7 mai 2007 și 28 mai 2007, instanța a acordat termene pentru ca reclamanta să precizeze modalitatea de despăgubire a părților, prevăzută de art. 494 alin. 3 civ. pentru care optează, aceasta nu și-a îndeplinit obligația.
Obiectul pricinii asupra căruia instanța trebuia să se pronunțe este stabilit prin cererea de chemare în judecată și nu prin probele administrate în cauză, așa cum susține apelanta.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Fila, criticând-o pentru nelegalitate.
O primă critică vizează împrejurarea că instanța i-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, deoarece nu i-a fost comunicată întâmpinarea depusă de către partea adversă, soluționând procesul după a doua strigare.
O a doua critică vizează modul greșit în care instanța de apel a soluționat primul motiv de apel, prin care s-a solicitat nulitatea actului juridic.
Se mai critică și modul defectuos în care instanța a analizat și reținut excepția de autoritate de lucru judecat pentru capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune.
În final, se critică modul defectuos în care a fost aplicat și interpretat art. 133 Cod pr. civ.
Recursul este întemeiat.
Potrivit art. 86 alin.1 Cod pr. civ. comunicarea cererilor și tuturor actelor de procedură se face, din oficiu, prin agenți procedurali, deoarece, potrivit art. 85 Cod pr. civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, în afara cazului când legea dispune altfel.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că intimatul din dosarul de apel a depus o întâmpinare, care nu a fost comunicată, instanța soluționând dosarul la a doua strigare.
Procedând în acest mod și având în vedere lipsa intimatului la termen, instanța a încălcat dreptul său la apărare și dreptul la un proces echitabil, în sensul art.6, paragraf 1, al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al art. 24 din Constituție.
Dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzațiilor ce i se aduc și oferă posibilitatea părților de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului.
În această accepțiune, este inclusă și întâmpinarea ce a fost depusă la dosarul de apel d e către intimat, iar instanța, interpretând greșit dispoz. art. 118 Cod pr. civ. a soluționat procesul, deși apelantul nu a fost prezent și nu era asistat de avocat, astfel că se impunea acordarea unui termen pentru comunicarea întâmpinării.
Prin această modalitate de soluționare s-a încălcat grav dreptul la apărare al apelantului, dar și la un proces echitabil, așa cum este definit el în art. 21 din Constituție și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Încălcarea dreptului la apărare a produs o vătămare recurentei, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea deciziei dată în apel.
Pe de altă parte, este întemeiat și cel de-al doilea motiv de apel, deoarece reclamanta a solicitat instanței constatarea nulității absolute a actului de adjudecare din data de 15.11.2005, emis în dosarul nr. 197/E/2002, al BEJ, act ce constituie titlul de proprietate al părților, instanța în mod greșit nu a analizat această cerere deoarece nulitatea unui act juridic poate fi analizată și pe cale incidentală, în orice fază a procesului, având în vedere că obiectul litigiului îl constituia ieșirea din indiviziune și stabilirea cotelor și drepturilor coindivizarilor.
Pentru stabilirea acestui lucru se impunea însă analizarea valabilității titlului de proprietate invocat de una dintre părți, instanța nu a făcut acest lucru, astfel că aceasta echivalează cu necercetarea fondului, impunându-se, potrivit art. 312, alin.3 Cod pr. civ. casarea hotărârii și trimiterea cauzei la Tribunalul Dolj, pentru rejudecarea apelului, avându-se în vedere și celelalte motive invocate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta Fila împotriva deciziei civile nr. 45 din 1 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți,.
Casează decizia atacată și trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./08.07.2008
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
