Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 651/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
Dosar nr-
DECIZIA Nr.651
Ședința publică din data de 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
JUDECĂTOR 3: Constanța C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în P- jud. P și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C-, jud. C, împotriva deciziei civile nr. 288 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta și pârâții și -, toți domiciliați în P- jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul pârât personal, intimata reclamantă personal și asistată de avocat conform împuternicirii avocațiale nr. 1/2009, lipsind intimații reclamanți și -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către recurentul pârât, taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei conform chitanței nr. -/2009, timbru judiciar de 0,50 lei, anulate și atașate la dosar. înregistrată sub nr.15627/28.09.2009.
De asemenea tot prin intermediul Serviciului Registratură a fost depusă de către intimatul reclamant, personal și ca mandatar al intimatei reclamante -, întâmpinare înregistrată sub nr. 15661/29.09.2009.
Se înmânează copie de pe întâmpinare recurentului pârât.
La solicitarea instanței recurentul pârât arată că a constatat că expertiza efectuată în cauză nu corespunde realității și dorește ca expertiza să fie efectuată de instanța de recurs, sau după admiterea acestuia de către o altă instanță din județul Mai arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în fond.
Curtea, față de conținutul cererii de recurs reține că recurentul solicită completarea probatoriilor cu efectuarea unei noi expertize construcții ca o consecință a admiterii căii sale de atac și rejudecării cauzei, iar nu ca o probă prealabilă discutării în fond a recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurentul pârât având cuvântul susține oral motivele de recurs arătând în esență că, intimata reclamantă a profitat de faptul că a fost plecat din țară, lucrurile s-au derulat în lipsa lui și nu a mandatat avocatul să-l reprezinte în instanță și nu este mulțumit de lotizare, casa din litigiu este subevaluată.
Solicită admiterea recursului casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare în vederea efectuării unei noi expertize.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă arată că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile legale, solicită respingerea efectuării unei noi expertize având în vedere că recurentul pârât a uzat de toate mijloacele de apărare,a avut apărător ales, mai mult, la instanța de fond a formulat și obiecțiuni la raportul de expertiză, refăcându-se expertiza și cu alte variante de lotizare, iar referitor la evaluarea casei în litigiu, acesta nu a făcut nicio obiecțiune așa cum s-a întâmplat la instanța de fond.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei recurate ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.
În replică, recurentul pârât arată că motivele de apel nu sunt semnate de el.
CURTEA:
Prin actiunea civila inregistrata sub nr.14665/281/04.10.2007 la Judecatoria Ploiești, reclamanta a chemat in judecata pe paratii, -, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra averii ramase de pe urma defunctului -decedat la 01.06.2005, stabilirea cotelor ce li se cuvin, a masei succesorale, cu atribuirea efectiva a bunurilor, precum si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca de pe urma defunctului, au ramas partile din prezenta cauza in calitate de mostenitori legali si o masa succesorala compusa din bunurile mobile si imobile mentionate expres in actiune.
În temeiul art. 115 - 118 Cod pr. civ. paratul a formulat intampinare prin care a aratat ca este de acord cu admiterea actiunii si cu atribuirea in natura a intregului imobil in favoarea reclamantei.
Dupa administrarea probelor cu acte, expertize constructii si topometrica, prin sentința civilă nr. 8739/07.10.2008 a Judecatoriei P, a fost admisa actiunea formulata de reclamanta impotriva paratilor si s-a dispus iesirea din indiviziune asupra averii defunctului, conform variantei 2 de la raportul de expertiza ing., fiind obligati paratii la plata catre reclamanta in raport de cotele detinute, a unor cheltuieli de judecata de cate 580 lei fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, potrivit certificatului de moștenitor nr.422 din 30.08.2008 eliberat de Biroul Notarului Public, la data de 01.06.2005 a decedat, cu ultimul domiciliu în
A mai reținut instanța că, de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotaă de din masa succesorală, -, în calitate de fiică, cu o cotă de din masa succesorală, în calitate de fiu cu o cotă de din masa succesorală și, în calitate de fiu cu o cotă de din masa succesorală.
Din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4996/12.06.1971 de notariatul de Stat P, rezultă că soții și au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 721 mp și casa compusă din 4 camere, bucătărie, baie, terasă, 3 holuri și o magazie din scândură, situate în P-, județul
Din coroborarea certificatului de moștenitor nr.422 din 30.08.2008 eliberat de Biroul Notarului Public cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4996/12.06.1971 de Notariatul de Stat P, rezultă că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de din imobilului compus din teren în suprafață de 721 mp și casa compusă din 4 camere, bucătărie, baie, terasă, 3 holuri și o magazie din scândură, situate în P-, județul
Din actul constitutiv al Societății comerciale cu răspundere limitată rezultă că defunctul deținea 20 de părți sociale în valoare de 10 lei fiecare la SC SRL.
Articolul 728 cod civil prevede că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
Expertul -, în raportul de expertiză efectuat în cauză (filele 51-52 dosar) a identificat terenul situat în P-, și l-a evaluat.
Expertul, în raportul de expertiză efectuat (filele 53-59 și 88-92 dosar) a identificat imobilul situat în P-, l-a evaluat și ținând cont de opțiunile părților a efectuat variantele de lotizare.
Având in vedere aceste considerente și dispozițiile art.728 Civ, instanța a apreciat acțiunea este întemeiată, a dispus admiterea acesteia ieșirea din indiviziune conform variantei 2 raportului de expertiză, apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.6739cod procedură civilă cu privire la formarea și atribuirea loturilor.
Pentru alegerea acestei variante instanța a avut în vedere împrejurarea că atât reclamanta cât și pârâtul au optat pentru această variantă.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul criticand-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, solciitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei, retinerea cauzei spre rejudecare, completarea probatoriilor cu o noua expertiza constructii in sensul atribuirii in lotul său a unei camere, terase din fata din locuinta in litigiu.
În motivarea apelului apelantul a arătat că, a fost indus in eroare de celelalte parti la omologarea variantei 2 neavand acces la imobilul in litigiu si ca se impune completarea probatoriilor cu o noua expertiza constructii care sa cont de dreptul său ce-i revine, sa-i fie atribuita cota parte in natura din constructia in litigiu.
A mai precizat apelantul că, situatia retinuta nu corespunde realitatii atat timp cat in imobil, dupa achizitionarea lui, au locuit de-a lungul timpului, mai multe familii de chiriasi, imobilul avand mai multe intrari datorita carora poate fi impartit in natura si este posibil sa-i fie atribuita in natura o camera, terasa din fata cu intrare separata, imprejurari invederate instantei de fond prin obiectiunile formulate.
De asemenea, apelantul a mentionat ca expertul a intocmit numai o varianta de lotizare considerand eronat imposibilitatea impartirii in natura a locuintei, atribuind-o reclamantei in schimbul atribuirii in favoarea sa a unui teren, atelier, cu plata unei sulte si ca fara sa se seama de solciitarea sa, expertul i-a atribuit o suprafata de teren nesolicitata, mai ales ca atribuirea in natura a unei camere, a terasei, nu afecteaza cu nimic convietuirea alaturi de ceilalti mostenitori.
Reclamanta si paratii -, au formulat intampinari, solicitand respingerea apelului in conditiile in care instanta de fond a retinut corect situatia de fapt si a omologat varianta 2 de la expertiza constructii.
Tribunalul Prahova - Secția civilă prin Decizia nr. 288/14.04.2009 a respins apelul ca nefondat și a obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecată către intimata.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, în baza contractului de vanzare-cumparare nr.4996/12.06.1971, reclamanta si numitul, in calitate de soti, au dobandit in proprietate imobilul situat in P,-, avand un teren de 721. o casa cu 4 camere, bucatarie, baie, camara, terasa, 3 holuri, o magazie.
Conform certificatului de mostenitor nr.422/30.08.2005, actului aditional nr.6585/13.10.2005, actului contitutiv nr.860/1998 de pe urma defunctului - decedat la 01.06.2005, au ramas ca mostenitori legali reclamanta in calitate de sotie supravietuitoare si paratii in calitate de copii, precum si o masa succesorala compusa din 840 actiuni la SC SA, 20 de parti sociale in valoare de 100 lei la SC SRL, dreptul indiviz de din imobilul situat in P,-, avand un teren de 721. si constructii.
Potrivit raportului de expertiza tehnica constructii inclusiv completare ing., locuinta in litigiu situata in P,-, reprezinta o unitate locativa construita in acest scop, ce nu poate fi impartita independent functional, fiind de sine statatoare, iar valoarea totala a masei partajabile este de 673.594 lei din care, 144.584 lei constituie c/valoarea casei, 3725 lei c/val. magaziei si a beciului, 23.470 lei c/val.atelierului, propunandu-se doua variante de lotizare.
Din raportul de expertiza tehnica topometrica inclusiv completare ing.-, terenul in litigiu situat in P,-, are suprafata totala de 706,5. cu o valoare totala de 501.615 lei.
A mai reținut tribunalul că, dispozițiile art.728 Cod civ. stipuleaza ca nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune, caz in care oricare dintre coindivizari poate solicita oricand sistarea starii de indiviziune asupra bunurilor respective, un asemenea drept fiind imprescriptibil.
De asemenea, dispozițiile art.741 civ. art.6739pr.civ. prevad ca la formarea, compunerea si atribuirea loturilor, fiecare parte primeste pe cat posibil, aceeasi cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare, evitandu-se faramitarea peste masura a bunurilor, tinandu-se seama dupa caz si de acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecaruia, natura bunurilor, domiciliul, ocupatia partilor, efectuarea unor lucrari de imbunatatire de catre unii coproprietari.
Asadar, din analiza probelor administrate in cauza rezulta ca de pe urma defunctului -decedat la 01.06.2005, au ramas ca mostenitori legali reclamanta in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 1/4 din mostenire si paratii in calitate de copii, fiecare cu cate o cota de 1/4 din mostenire, precum si o masa succesorala compusa din 840 actiuni la SC SA, 20 de parti sociale in valoare de 100 lei la SC SRL, dreptul indiviz de din imobilul situat in P,-, avand un teren de 721. si constructii, bunuri evaluate in total la 673.594 lei in baza expertizelor constructii si topo efectuate in cauza, propunandu-se doua variante de lotizare in cadrul carora s-a specificat imposibilitatea impartirii din punct de vedere functional, in loturi distincte a casei ce constituie o unitate locativa de sine statatoare in integralitatea sa.
Ca atare, atat timp cat de pe urma defunctului au ramas ca mostenitori legali partile din prezenta cauza si o masa succesorala compusa din bunurile sus-mentionate evaluate la suma totala de 673.594 lei din care, locuinta reprezinta bun comun al defunctului cu sotia supravietuitoare, fiind dobandit in timpul casatoriei, iar pentru partajarea acestora s-au propus mai multe variante de lotizare, inseamna ca, la omologarea variantei de lotizare trebuie sa se seama ca imobilele in litigiu constituie domiciliul reclamantei, fiind locuinta in care a locuit dintotdeauna dobandita in timpul casatoriei cu defunctul, avand deci si un drept de codevalmasa de1/2 din imobile si ca aceasta are nevoie de locuinta, spre deosebire de apelant care nu a avut niciodata vreo contributie la dobandirea si conservarea locuintei in litigiu.
A mai reținut instanța de apel că, analizandu-se cele doua variante de lotizare, reiese ca varianta 2 respecta criteriile prevazute de dispozitiile legale in materie, intrucat asigura o repartizare in natura pe cat posibil a bunurilor succesorale in litigiu, atribuind apelantului parti in natura din aceste bunuri, tinandu-se seama insa si de drepturile reclamantei, de faptul ca locuinta constituie domiciliul acesteia, de necesitatea asigurarii reclamantei a unei locuinte optime, locuinta achizitionata si prin contributia sa proprie, de modul de folosire a acesteia, de faptul ca apelantul are posibilitatea la varsta sa, să edifice prin contributie proprie o locuinta, pe suprafata de teren atribuita.
Astfel, in mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt si a admis actiunea dispunand iesirea din indiviziune conform variantei nr.2 de la expertiza constructii completare ing., in baza art.728 si urm.civ. art.6739pr.civ.
A apreciat tribunalul că, sustinerile apelantului in sensul ca a fost indus in eroare de celelalte parti la omologarea variantei 2 neavand acces la imobilul in litigiu si ca se impune completarea probatoriilor cu o noua expertiza constructii care sa cont de dreptul său ce-i revine, sa-i fie atribuita cota parte in natura din constructia in litigiu nu pot fi avute in vedere deoarece nu exista nicio dovada la dosar privind inducerea sa in eroare, iar in speta, nu se impune efectuarea unei alte expertize constructii atat timp cat apelantului i s-au atribuit parti in natura din imobilele bunuri succesorale, dreptul său fiind raportat la intreaga masa succesorala si nicidecum numai la locuinta in litigiu.
Mai mult chiar, nu exista nicio dispozitie legala care sa instituie in favoarea apelantului dreptul la atribuirea in natura a unor parti din fiecare bun succesoral in materialitatea lor, inclusiv din locuinta in litigiu, ci, dimpotriva, valoarea drepturilor succesorale ale apelantului se raporteaza la intreaga masa succesorala, mai ales ca la omologarea variantei de lotizare trebuie sa se seama de drepturile tuturor mostenitorilor si nu de interesele, optiunile unora dintre ei.
Apararile apelantului in sensul ca situatia retinuta nu corespunde realitatii atat timp cat in imobil, dupa achizitionarea lui, au locuit de-a lungul timpului, mai multe familii de chiriasi, imobilul avand mai multe intrari datorita carora poate fi impartit in natura si este posibil sa-i fie atribuita in natura o camera, terasa din fata cu intrare separata, imprejurari invederate instantei de fond prin obiectiunile formulate, nu au relevanta in cauza intrucat nu exista nicio dovada la dosar referitoare la imprejurarile sus-mentionate, care nu produc niciun efect juridic, iar existenta mai multor intrari ale locuintei, nu justifica atribuirea unei camere, a unei terase, in lotul apelantului, in conditiile in care expertiza constructii atesta caracterul de unitate locativa de sine statatoare a locuintei, imposibilitatea acesteia de a fi impartita in mai multe unitati locative.
Motivele invocate de catre apelant conform carora expertul a intocmit numai o varianta de lotizare considerand eronat imposibilitatea impartirii in natura a locuintei, atribuind-o reclamantei in schimbul atribuirii in favoarea sa a unui teren, atelier, cu plata unei sulte au fost considerate ca nefondate deoarece expertiza constructii a intocmit mai multe variante de lotizare, tinand seama de modalitatea din punct de vedere tehnic de împărțire a bunurilor cu respectarea drepturilor tuturor mostenitorilor, iar in speta, expertiza constructii, constituie dovada certa privind imposibilitatea impartirii din punct de vedere obiectiv in mai multe unitati locative distincte a locuintei in litigiu.
Instanța de apel a mai reținut că, nici criticile invocate de catre apelant potrivit carora fara sa se seama de solicitarea sa, expertul i-a atribuit o suprafata de teren nesolicitata si ca atribuirea in natura a unei camere, a terasei, nu afecteaza cu nimic convietuirea alaturi de ceilalti mostenitori nu sunt intemeiate intrucat omologarea unei variante nu se realizeaza in exclusivitate in raport de optiunea, dorinta apelantului, de solicitarea sau nesolicitarea anumitor bunuri, ci, in raport de criteriile prevazute de dispozitiile legale in materie, iar atribuirea unor parti din constructia in litigiu prin formarea mai multor loturi, inclusiv in favoarea apelantului, determina in realitate, faramitarea excesiva a locuintei, imposibilitatea impartirii efective a acesteia cu efecte negative in ceea ce priveste folosirea acesteia conform destinatiei sale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru motive de nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs recurentul a arătat că, solicită să i se atribuie ceea ce i se cuvine în natură întrucât nu are nevoie de toată suprafața de teren care i s-a atribuit de către instanța de fond, nu este de acord să o despăgubească pe reclamantă cu suma de bani fixată și nici nu dispune de bani pentru despăgubire.
A mai precizat recurentul că, în condițiile actuale ale pieții imobiliare nici dacă ar înstrăina proprietatea prin vânzare nu ar putea obține suma fixată ca despăgubire, sulta nefiind conformă cu realitatea nici în momentul fixării și atât mai mult în prezent.
Pe de altă parte nici o instanță nu îi poate nega dreptul la moștenirea în natură și nici nu îl poate obliga să accepte un bun pe care nu îl solicită.
Totodată, nu și-a putut susține punctul de vedere în fața instanței deoarece nu a fost prezent la nici un termen de judecată.
Astfel, pe perioada cât s-a judecat apelul nu a fost în țară și nici nu a fost reprezentat de avocat și asemănător nu a fost de față la nici un termen în fața primei instanțe.
Din cauza acestui fapt nu a putut proba cele afirmate în cererea de apel, reclamanta inducând în eroare instanța în momentul în care a declarat că imobilul este o singură unitate locativă în care a locuit doar acesta și copii și niciodată bunul nu a fost închiriat.
Ori, acest imobil a fost închiriat.
A mai învederat recurentul că vrea dreptul la moștenire în natură și numai ceea ce i se cuvine, nimic în minus sau în plus, atribuindu-i-se conform legii suprafața de teren și casă ce îi revin, iar nu așa cum este descris în decizia Tribunalului Prahova.
Pe de altă parte recurentul a arătat că, în respectivul imobil se află amintirile sale, are deci o valoare sentimentală și renunță de bună voie la cota parte din fiecare dependință așa cum prevede art. 741 și art. 673, respectiv din baie, bucătărie, dormitoare și holuri, urmând a îi fi atribuită o suprafață egală cu cea moștenită având intrare separată, deoarece acest imobil a deservit în timp mai multe familii.
A mai precizat recurentul că nu are nici o intenție să folosească terenul dobândit pentru edificarea prin construcție proprie a unei locuințe pe suprafața de teren atribuită, așa cum se stipulează în decizie, iar camera și terasa din fața casei ce a solicitat să îi fie atribuite au fost locuite în trecut de o familie.
Acestea erau total separate de casă și comunicau printr-o ușă pe care ulterior tatăl său a zidit-o indiferent de ce spune reclamanta.
Tocmai de aceea solicită o nouă expertiză care să aibă în vedere istoricul proprietății și că a fost folosit de mai multe familii în același timp și care să evalueze corect bunurile, conform noilor tendințe pe piața imobiliară.
Astfel, un metru pătrat de teren a fost evaluat la 200 euro, ceea ce nu mai este de actualitate, iar valoarea stabilită ca sultă în sarcina sa nu este conformă cu realitatea.
Această valoare a fost stabilită de expert din dorința de a stabili o valoare cât mai mare și fără a se consulta agențiile imobiliare din
În ceea ce privește casa acesta a fost subevaluată, cursul valutar reținut de expert necorespunzând celui real, iar proprietatea la momentul evaluării avea cel puțin o valoare dublă.
A mai învederat recurentul că avocatul care l-a reprezentat în fața instanței de fond a ales în numele său o variantă de lotizare, cu care nu a fost niciodată de acord, care nu i-a fost adusă la cunoștință, și de care a aflat la câteva zile după pronunțarea sentinței.
Totodată între acesta și avocat nu a existat nici o înțelegere pentru această acceptare și nici o împuternicire legală sau notarială de a reprezenta recurentul în lipsa sa, motiv pentru care a ales să nu mai fi reprezentat de acesta în faza de apel.
A precizat recurentul că nu a avut acces la dosar, de câte ori a încercat i s-a spus că acesta este la complet și nu a fost prezent la nici un termen de judecată pentru că lucrează în afara granițelor țării.
A solicitat recurentul admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare și completarea probatoriilor cu o nouă expertiză constructor care să aibă în vedere atât situația menționată la fond, cât și în motivele de apel și de recurs.
În temeiul art. 308 al. 2 Cod pr. civ. intimații în nume propriu și în calitate de mandatar al intimatei - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în mod corect a fost omologată varianta a II-a din raportul de expertiză solicitată de intimata și de recurent.
Pe de altă parte au fost efectuate lucrări de expertiză din care rezultă că imobilul construcție este o singură unitate locativă, iar de la decesul tatăl intimatul a locuit în acesta împreună cu mama.
Intimata - este stabilită în SUA, iar recurentul este plecat de foarte mulți ani din țară, iar când revine are un comportament violent fizic și verbal.
Totodată expertul a ținut cont de solicitarea recurentului de atribuire în natură a părți ce i se cuvine și s-a ținut cont de asemenea de obiecțiunile depuse la expertiza topo.
În temeiul art. 308 al. 2 Cod pr. civ. intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că, în mod corect a fost omologată varianta a II-a din raportul de expertiză solicitată de intimata și de recurent.
Pe de altă parte au fost efectuate lucrări de expertiză din care rezultă că imobilul construcție este o singură unitate locativă, iar de la decesul autorului a locuit în casă împreună cu fiul său, intimatul.
Totodată în variantele de lotizare s-a ținut cont de faptul că îi revine o cotă de din imobil, intimata - este stabilită în SUA, iar recurentul este plecat de foarte mulți ani din țară, iar când revine are un comportament violent fizic și verbal.
Expertul a ținut cont de solicitarea recurentului de a îi fi atribuit în natură o parte din bun, s-a ținut cont de asemenea de obiecțiunile depuse la expertiza topo, iar prin promovarea recursului nu se încearcă decât menținerea stării de tensiune.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Reclamanta, intimată în prezenta fază procesuală a investit inițial Judecătoria Ploiești cu o cerere având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâții, -, de asemenea având poziție procesuală de intimați în prezent și, recurent în cauza de față.
Prin hotărârea de primă instanță, menținută de instanța de apel prin respingerea căii de atac promovată de către pârâtul, a fost admisă acțiunea și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a II-a din raportul de expertiză.
Astfel, în lotul reclamantei a fost atribuită o suprafață de teren și mai multe construcții, precum și părțile sociale, iar în lotul pârâtului o suprafață de teren și un atelier, cu obligarea acestora la plata de sulte față de ceilalți doi moștenitori.
La fundamentarea celor două soluții pronunțate în precedent au stat probele administrate în cauză, inclusiv concluzii lucrărilor de specialitate topografie și construcții.
În ceea ce privește susținerile recurentului în sensul că, solicită să i se atribuie ceea ce i se cuvine în natură întrucât nu are nevoie de toată suprafața de teren care i s-a atribuit de către instanța de fond, nu este de acord să o despăgubească pe reclamantă cu suma de bani fixată și nici nu dispune de bani pentru despăgubire, Curtea reține că acestea vizează în fapt varianta de lotizare omologată de prima instanță și menținută de către instanța de apel.
Ori, din actele dosarului Curtea constată că starea de indiviziune a părților asupra bunurilor imobile - teren și construcții și a celor mobile - părți sociale are ca izvor succesiunea.
Astfel acestea au aparținut numitului și urmare a decesului său la data de 01.06.2005 s-au transmis în patrimoniul moștenitorilor săi, părțile din prezenta cauză, fiecare dobândind o cotă parte ideală și abstractă din toate acestea, corespunzător cotei succesorale.
Acestei situații juridice i se pune capăt prin operațiunea partajului sau a împărțeli.
În cadrul partajului judiciar, în lumina dispozițiilor art. 6735al. 2 Cod pr. civ. instanța va face împărțeala în natură procedând la formarea și atribuirea loturilor. În cazul în care loturile nu sunt egale ca valoare ele se întregesc sub forma unei sume de bani.
În speța dedusă judecății față de conținut rapoartelor de expertiză specialitate topografie și construcții bunurile ce compun masa de împărțit nu se pot partaja prin includerea în loturile fiecăruia dintre comoștenitori a unei părți din mobile și imobile.
Tocmai de aceea instanța a procedat la omologarea unei variante în care a inclus în loturile a două parți - reclamanta și pârâtul bunuri, ținând seama și de opțiunea acestora și pentru egalizare valorică a obligat la plata de sulte către ceilalți.
Așadar, nu trebuie confundat principiul indiviziunii moșteniri potrivit cu care bunurile ce au aparținut defunctului se transmit în patrimoniul succesorilor săi cu operațiunea prin care se pune capăt acestei situații juridice și în urma căreia, dat fiind specificul fiecărei spețe numai o parte din foștii coindivizari pot primi bunuri în natură sau în parte în natură cu diferență de sultă sau numai sultă.
Susținerea recurentului în sensul că nu are banii necesari pentru plata de sultă nu numai că nu este dovedită în nici un mod, dar chiar dacă ar fi reală nu are nici o înrâurire asupra legalității hotărârii atacate, fiind o problemă ce ține de executare.
Pentru motivele arătate Curtea apreciază ca nefondate criticile recurentului vizând aceste aspectele menționate.
și pentru aceleași considerente sunt nefondate și criticile potrivit cu care nici o instanță nu îi poate nega dreptul la moștenirea în natură și nici nu îl poate obliga să accepte un bun pe care nu îi solicită, precum și cele potrivit cărora vrea dreptul la moștenire în natură și numai ceea ce i se cuvine, nimic în minus sau în plus, atribuindu-i-se conform legii suprafața de teren și casă ce îi revin, iar nu așa cum este descris în decizia Tribunalului Prahova.
În ceea ce privește susținerile recurentului în sensul că, nu și-a putut susține punctul de vedere în fața instanței deoarece nu a fost prezent la nici un termen de judecată, întrucât pe perioada cât s-a judecat apelul nu a fost în țară și nici nu a fost reprezentat de avocat și asemănător nu a fost de față la nici un termen în fața primei instanțe, Curtea reține că potrivit dispozițiilor procedurale incidente lipsa unei părți de la judecată sau neasistarea acesteia de către avocat nu constituie motive de nelegalitate ale hotărârii.
Astfel, recurentul nu a fost îngrădit în exercitarea drepturilor sale procedurale, în situația imposibilității de prezentare fizică în fața instanțelor având posibilitatea de a îi fi reprezentate interesele fie prin intermediul unui mandatar avocat, fie prin intermediul unui mandatar neavocat.
recurentul avea posibilitatea legală de a transmite cereri scrise la dosar prin care să își exprime poziția procesuală în diferite momente procesuale.
Mai mult decât atât, din lucrările dosarului de fond se reține că, în fața primei instanțe interesele recurentului au fost reprezentate de către avocat care a depus împuternicire avocațială, a formulat obiecțiuni la lucrările de expertiză construcții și topografie și a pus concluzii cu privire la omologarea unei variante de lotizare.
Așa fiind respectivele critici apar ca nefondate.
Sub aspectul criticilor vizând modul de atribuire a imobilului construcție Curtea reține că potrivit raportului de expertiză specialitate construcții acesta constituie o singură unitate locativă.
Pe de altă parte, așa cum s-a decis în mod constant în jurisprudență împărțirea în natură a locuinței poate fi adoptată numai în situația în care prin partajarea imobilului se realizează două unități locative distincte funcționale, fiecare întrunind caracteristicile unei locuințe, în sensul de a cuprinde una sau mai multe camere de locuit cu dependințele aferente, formând o unitate locativă de sine stătătoare.
Ori, în speța dedusă judecății față de întreg probatoriului administrat în cauză în mod legal s-a apreciat că față de starea actuală a imobilului acesta nu poate fi comod partajabil în natură.
De altfel, susținerile recurentului în sensul că de-a lungul timpului construcția a fost locuită concomitent de mai mute familii nu este dovedită în nici un mod.
Așadar și criticile vizând aceste aspecte sunt nefondate.
În ceea ce privește susținerile recurentului în sensul că, în respectivul imobil se află amintirile sale, are deci o valoare sentimentală Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 6739Cod pr. civ. la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama după caz și de acordul părților, de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.
Această din urmă reglementare enumeră cu caracter exemplificativ criteriile de care instanța va ține seama la atribuire în partajul judiciar.
Enumerarea nu are caracter limitativ, ci dimpotrivă la finalul textului este folosită expresia " altele asemenea", ceea de permite concluzia că instanța poate, în afara criteriilor expres menționate, să țină cont și de alte criterii de ordin familial, social și moral, în funcție de specificul fiecărei cauze.
Ori, față de ansamblul materialului probator administrat Curtea reține că în mod legal au apreciat instanțele că există mai multe criterii de preferință în vederea atribuirii locuinței reclamantei intimate, iar renunțarea de bună voie la cota parte din fiecare dependință așa cum prevede art. 741 și art. 673, respectiv din baie, bucătărie, dormitoare și holuri este lipsită de relevanță juridică.
Sub aspectul criticilor privind modul de evaluare a imobilului teren și stabilirea sultei din înscrisurile cauzei Curtea constată că inițial expertul topo a stabilit un preț de 300 euro pentru un metru pătrat, iar ulterior, în urma obiecțiunilor formulate de reclamantă și recurentul de față un preț de 200 euro pentru un metru pătrat.
După cum rezultă din chiar cuprinsul lucrării la efectuarea acesteia au fost avute în vedere prețurile de circulație conform declarațiilor unor locuitori din zonă și publicațiile de specialitate.
Pe de altă parte, așa cum s-a decis în jurisprudența instanței supreme, în vederea păstrării egalității între copărtași evaluarea se face în funcție de prețul care se practică în zonă pentru terenuri similare, în acest sens fiind edificatoare relațiile furnizate de persoanele din zonă.
În ceea ce privește neconsultarea agențiilor imobiliare, acestea ca și ziarele de specialitate oferă informații cu privire la prețurile de ofertare și nu în mod necesar cu privire la cele de tranzacționare.
Așadar, și criticile vizând aceste aspecte sunt nefondate.
Cu privire la modul de evaluarea a construcției casă de locuit din chiar cuprinsul raportului de expertiză specialitate construcții se reține că expertul a avut în vedere metodologia legală de calcul și recomandările Corpului experților tehnici din România la data redactării raportului.
Susținerile recurentului cu privire la paritatea leu - euro nu au nici o relevanță, nici un moment expertul neprocedând la o evaluare în moneda europeană a imobilului, cu transformarea ulterioară a valorii rezultate în lei.
Mai mult decât atât în cuprinsul obiecțiunilor la această lucrare de expertiză nu s-a identificat o critică și cu privire la valoarea construcții și a modului de stabilire a acesteia.
Așa fiind și criticile vizând aceste aspecte sunt nefondate.
În ceea ce privește susținerile recurentului legate de modul în care a acționat apărătorul său în fața primei instanțe acestea, chiar dacă ar fi reale privesc exclusiv raporturile dintre avocat și client și nu au nici o relevanță juridică pe planul legalității hotărârii.
Sub aspectul imposibilității studierii dosarului, susținerile recurentului nu sunt dovedite în nici un mod, iar pe de altă parte acesta în lumina reglementărilor în vigoare a beneficiat de toate garanțiile procesuale în vederea exercitării drepturilor sale.
Pentru toate considerentele expuse în precedent, având în vedere textele de lege menționate, precum și dispozițiile art. 312 al. 1 cod pr. civ. Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
De asemenea Curtea reține că solicitarea de efectuarea a unei noi expertize specialitate construcții viza ipoteza admiterii recursului și casării hotărârilor din precedent, ori, așa cum s-a menționat prin prezenta decizie instanța de recurs a constatat nefondate criticile recurentului.
În temeiul art. 274 Cod pr. civ. Curtea urmează să oblige recurentul la plata cheltuielilor de judecată către intimata, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul, domiciliat în P- jud. P și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C-, jud. C, împotriva Deciziei civile nr. 288 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția civilă, în contradictoriu cu reclamanta și pârâții și -, toți domiciliați în P- jud. P, ca nefondat.
Obligă recurentul pârât la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
GREFIER,
Red
6 ex/09.10.2009
nr- Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova Secția civilă
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Marilena Panait, Constanța
