Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 652
Ședința publică din data de 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
JUDECĂTOR 3: Constanța C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în B str. - -,.1Dacia.12 jud. B, împotriva deciziei civile nr. 106 din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în B Cartier Episcopiei -.28 jud.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum, de 9,50 lei conform ordinului de plată nr. 1/2009, timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică,la prima strigare a răspuns recurentul reclamant, personal și asistat de avocat din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsind intimații pârâți și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimații pârâți o cerere pentru lipsă de apărare, înregistrată sub nr.15762/3.09.2009.
Avocat având cuvântul pentru recurentul reclamant față de cererea pentru lipsă de apărare formulată de intimații pârâți, solicită respingerea acesteia întrucât aveau timp suficient pentru a-și angaja apărător.
Față de împrejurarea că recurentul-pârât a fost citat cu respectarea dispozițiilor art. 1141alin.(3) Cod pr.civilă și față de poziția părții adverse, respinge cererea de lipsă de apărare formulată de intimații pârâți și lasă cauza la ordine.
La apelul nominal făcut la ordine a răspuns recurentul reclamant personal și asistat de avocat din cadrul Baroului B conform împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsind intimații pârâți și.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul reclamant arată că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația recurentului reclamant prin apărător, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul reclamant,critică decizia recurată pe care o consideră nelegală, invocând nulitățile prevăzute de art. 304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Susține că instanțele au încălcat prevederile art. 728 cod civil omologând o variantă a raportului de expertiză care atribuia în indiviziune un spațiu din imobilul pentru care se solicitase ieșirea din indiviziune.
Referitor la nulitatea prevăzută de art.304 pct.7 Cod procedură civilă constând în instituirea unui drept de superficie pentru anexele gospodărești ce i-au fost atribuite și care sunt legate de terenul atribuit intimaților, rezultă din conținutul variantei omologate de instanța de fond și menținută de instanța de apel că i-au fost atribuite mai multe anexe gospodărești cu motivarea echilibrării loturilor.
Deși au formulat un motiv de apel distinct pentru acest lucru, instanța nu l-a examinat și nici nu l-a respins astfel încât sentința este nulă prin nemotivare și nelegală prin instituirea unui drept de superficie.
Susține în continuare că decizia este nelegală și cu privire la respingerea excepției neacceptării succesiunii în termen de către intimați,motivând soluția prin instituția retransmiterii succesiunii, ceea ce demonstrează că greșit s-a înțeles că excepția neacceptării în termen a succesiunii viza moștenirea bunicului pârâților, în timp ce reclamantul a invocat neacceptarea în termen legal a succesiunii tatălui pârâților. Toate probele administrate de pârâți s-au făcut cu privire la modul în care au acceptat succesiunea bunicului. Martorii audiați au declarat că toate activitățile pentru conservarea moștenirii bunicului au fost făcute de mama pârâților. succesorală este valabilă numai dacă nu se sare peste o clasă de moștenitori, împrejurare care întrerupe aplicabilitatea principiului retransmiterii calității de la clasa anterioară în cazul succesiunilor succesive.
Pentru motivele arătate mai sus solicită admiterea recursului casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța pe excepția de neacceptare în termen a succesiunii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr- din 20.07.2007, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu parații și, ieșirea din indiviziunea asupra averii succesorale rezultate in urma decesului tatălui sau, respectiv bunicului pârâților, precum și cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii sale reclamantul a arătat ca la decesul tatălui sau a rămas ca avere succesorala: casa de locuit si anexe gospodărești, teren in suprafața de 2,62 ha conform titlului de proprietate nr 56290/91, teren in suprafața de 1 ha conform titlului de proprietate nr. 59110/42, teren in suprafața de 1 ha conform titlului de proprietate nr. 0937/76 si 1 ha pădure conform titlului de proprietate nr. 5097, teren situat pe raza comunei Merei, actele de proprietate fiind emise pe numele defunctului, precum si pe numele sau si al fratelui, tatăl pârâților, decedat după numitul.
Întrucât pârâții sunt dezinteresați de exploatarea terenurilor si nici nu contribuie la cheltuielile de exploatare si la obligațiile către bugetul de stat, a arătat reclamantul se impune admiterea cererii și împărțirea în cota de a masei succesorale.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 728 Cod civil.
In susținerea cererii reclamantul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: certificat deces seria - nr. -, titlu de proprietate nr. 59110/42/16.05.2003, titlu de proprietate nr. 59290/91/24.03.2007, titlu de proprietate nr. 0937/76/07.06.2002, certificat deces seria - nr. -, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 5394/18.06.2007, titlu de proprietate nr. 5097/31.03.2003, certificat deces seria - nr -.
La termenul de judecata din 24.09.2007 reclamantul a invocat excepția neacceptării în termenul legal a succesiunii defunctului de către cei doi pârâți, iar in concluziile făcute după încheierea dezbaterilor a precizat ca excepția vizează lipsa calității procesuale pasive a pârâților. Instanța a calificat din oficiu cererea reclamantului, având in vedere motivele arătate, ca fiind excepția prescrierii dreptului de a accepta succesiunea defunctului de către cei doi pârâți.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea cererii si partajarea averii succesorale. In motivare pârâții au arătat ca atât reclamantul cât si tatăl lor au acceptat tacit succesiunea autorului lor comun, masa succesorala fiind stăpânita de ambii descendenți care au intrat in posesia efectiva a terenurilor pe care le-au cultivat în egala măsură.
Au mai arătat pârâții că o suprafață de 0,5 ha cultivată cu vie din pct. a fost exploatata in mod efectiv de tatăl lor, insa, după decesul acestuia, datorita conflictului generat de reclamant care le-a interzis accesul în imobil si folosința terenului, au cultivat terenul in continuare.
In susținerea cererii pârâții au depus la dosar in copie: certificate deces seria - nr. -, sesizare deschidere succesiune nr. 59865/19.09.2007.
In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriu si martori. In cadrul probei testimoniale s-au audiat martorii: si, propuși de reclamant si si, propuși de parat.
Prin încheierea de partaj din data de 10.12.2007 Judecătoria Buzău a respins in principiu excepția prescrierii dreptului de acceptare succesiunii defunctului de către pârâți invocata de către reclamantul si a admis in principiu cererea.
A declarat deschisa succesiunea defunctului decedat la data de 11.02.2000 cu ultimul domiciliu in comuna Merei, sat Izvorul, județul BAc onstatat ca de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori legali: reclamantul in calitate de descendent de gradul I, care culege moștenirea in cota de din masa succesorala și pârâții si in calitate de descendenți de gr.II, care culeg moștenirea prin retransmitere de la autorul lor, (decedat la data de 22.09.2002), in cote de pentru fiecare.
A constatat ca averea succesorala de pe urma defunctului se compune din: imobil casa de locuit si anexe gospodărești situate in comuna Merei, sat Izvorul, județul B, precum si suprafața de 5,6200 ha teren diverse categorii de folosința, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate in beneficiul defunctului conform titlurilor de proprietate nr. 59110/42/16.05.2003, nr. 56290/ 91/24.03.2003, nr. 0937/76/ 07.06.2002, nr. 5097/31.03.2003.
Pentru evaluarea bunurilor și formarea loturilor s-a dispus în cauză efectuarea a 2 expertize tehnice specialitate construcții și topografie, lucrări ce au fost întocmite de experți și.
Cu privire la expertiza întocmita de expert, părțile au formulat obiecțiuni deoarece expertul nu a avut in vedere la formarea loturilor posesia terenurilor de către părți.
În urma probelor administrate, Judecătoria Buzăua pronunțat sentința civila nr. 5433/16.10.2008, prin care a respins excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii defunctului de către pârâți, excepție invocata de reclamant și a admis cererea reclamantului, dispunând ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiza centralizator în varianta a III-a întocmit de expert, atribuind părților loturile conform acesteia.
Au fost obligați pârâții sa achite reclamantului suma de 209 lei cheltuieli de judecata, după compensarea in parte a celorlalte cheltuieli.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut in vedere dispozițiile art. 728 Cod civil și art. 6739Cod proc.civila.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care o critica pentru nelegalitate si netemeinicie.
Susține apelantul ca hotărârea este nelegala în ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 700 Cod civil, deoarece a invocat excepția neacceptării în termen de către pârâți a moștenirii autorului lor, respectiv tatăl pârâților, ori instanța a motivat ca aceasta excepție se referea la moștenirea bunicului pârâtilor.
Pârâții au administrat probe, in sensul de a demonstra folosirea de către reclamant si tatăl lor in comun a masei succesorale, însă din declarațiile martorilor rezultă că după decesul tatălui lor singura care a făcut acte de folosire a terenurilor a fost mama acestora.
Martorul propus de pârâți a relatat că aceștia nu au deschis succesiunea de pe urma tatălui lor, fiind in străinătate la acea data, ca si la data introducerii acțiunii de partaj și, ca atare, retransmisia este eficientă numai dacă nu se sare peste o clasă de moștenitori.
Mai susține apelantul că instanța a motivat că sesizarea de deschidere a procedurii succesorale pentru autorul lor s-a făcut de pârâți în 18.06.2007, deși autorul lor a decedat la 22.09.2002, ceea ce reprezintă o depășire de 6 luni in care s-ar fi putut accepta legal succesiunea lui.
Respingerea excepției se întemeiază pe motive contradictorii si în contradicție cu situația de fapt reținută de instanță.
Sentința este netemeinică sub aspectul omologării raportului de expertiză, așa cum a fost completat, cu privire la stabilirea loturilor atribuite din casa de locuit, având în vedere că părțile rămân în indiviziune cu privire la un hol și o parte din anexele gospodărești.
În varianta inițială se înlătura starea de indiviziune și se asigurau căi de acces separate la suprafețele de locuit.
O altă critică s-a referit la faptul că prin omologarea variantei din completare la raportul de expertiză nu se tine cont de gardul despărțitor construit de defunct si se instituie si un drept de superficie cu privire la conducta de alimentare cu apă, care, fiind în lotul reclamantului, este sub terenul atribuit pârâților, ca de altfel și bolta cu de vie.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, in sensul omologării variantei a III-a inițială din raportul întocmit de expert.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către pârâți, prin care au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Referitor la critica formulată de apelant cu privire la excepția prescripției dreptului de acceptare a moștenirii autorului lor,aceștia au apreciat că este neîntemeiată, deoarece prin cererea de chemare în judecată reclamantul a investit instanța cu o cerere de ieșire din indiviziune privitor la succesiunea defunctului - decedat la data de 11.02.2000.
Nu putea fi examinată excepția prescripției dreptului de acceptare a moștenirii acestui defunct privitoare la tatăl lor, decedat la 22.09.2002, întrucât instanța de fond nu a fost investită cu ieșirea din indiviziune privitor la succesiunea acestui defunct, la care apelantul nu are vocație succesorală.
Au susținut intimații că se află în stare de indiviziune cu reclamantul-apelant, dat fiind retransmiterea părții din succesiune privitor la defunctul - bunicul lor, la succesiunea căruia au fost chemați reclamantul-apelant, cât și tatăl lor.
Succesiunea defunctului a fost acceptată de cei doi fii, respectiv reclamantul și tatăl lor, având în vedere că la data decesului tatălui lor -22.09.2002, în succesiunea acestuia din urmă se regăsește din masa succesorală a bunicului lor, cotă ce le-a fost transmisă prin moștenire legală de la tatăl lor, astfel că izvorul stării de indiviziune dintre ei și reclamant nu vizează același defunct, ci vizează autori diferiți.
În mod corect instanța de fond a stabilit că la succesiunea defunctului vin reclamantul și autorul lor, respectiv.
Au mai susținut pârâții că sunt singurii moștenitori ai tatălui lor, au acceptat în mod tacit succesiunea rămasă la decesul acestuia, succesiune în care se include cota indiviză rămasă de la bunicul lor, potrivit dispozițiilor art. 689 Cod civil. Ei, fiind moștenitorii tatălui lor, primesc moștenire prin retransmitere, deoarece în patrimoniul tatălui lor era transmisă partea din moștenire rămasă de la bunicul lor.
Este irelevantă susținerea apelantului că nu au acceptat în termenul de opțiune succesorală succesiunea tatălui, întrucât au făcut dovada calității de unici moștenitori, iar în masa succesorală la momentul decesului s-a regăsit din averea succesorală rămasă de la bunicul lor.
Din probele administrate a reieșit că au acceptat tacit succesiunea, mai mult, au confirmat că tatăl lor a stăpânit terenurile în discuție, dar și din imobilul casă de locuit, unde a decedat, apelantul recunoscând la interogatoriu înțelegerea avută cu fratele său privitoare la împărțirea în fapt a moștenirii.
Critica formulată sub aspectul componenței loturilor atribuite părților este neîntemeiată, deoarece imobilul casă de locuit are 2 intrări separate, astfel că părțile nu sunt în indiviziune.
S-a stabilit o variantă optimă de împărțeală în 2 unități locative distincte, care asigură funcționarea acestora.
De altfel, în lotul atribuit apelantului au fost incluse încăperile din față ale construcției, precum și bucătăria și crama, așa cum acesta a solicitat.
Varianta de partajare a curții este corectă, accesul coindivizarilor se face atât cu piciorul cât și cu autoturismul, o altă variantă în sensul solicitării apelantului este exclusă, întrucât s-ar impune modificări structurale ale laturii dinspre ulița sătească paralelă cu gardul despărțitor, care este amplasat într-un plan mai înalt, accesul fiind imposibil pe latura respectivă.
. edificată de defunct pe timpul vieții este împărțită în cote egale, iar varianta omologată de instanță a avut în vedere faptul posesiei pe care au exercitat-o de-a lungul timpului reclamantul și tatăl lor după decesul bunicului.
În ceea ce privește holul, acesta poate fi compartimentat, deoarece din suprafața totală de 13,27. 7,43. au fost atribuiți reclamantului pentru a avea acces la încăperile atribuite și delimitarea în concret a celor 2 unități locative distincte se realizează prin închiderea căii de acces de la camera 4 ce le-a fost atribuită la porțiunea de hol atribuită reclamantului și edificarea unui zid la cele două părți din hol (porțiunea colorată prin două linii paralele și portocaliu).
Prin decizia civilă nr. 106 din 01 aprilie 2009 tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat pentru următoarele considerente:
Critica formulată în sensul că instanța în mod greșit a respins excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii tatălui lor de către pârâți a fost apreciată ca neîntemeiată, deoarece din actele dosarului rezultă că succesiunea pentru care reclamantul a investit instanța este cea a defunctului - decedat la 11.02.2000.
S-a reținut că din interogatoriul luat reclamantului - aflat la fila 33 din dosar, rezultă că acesta a recunoscut că după decesul autorului comun ( - tatăl reclamantului și al autorului pârâților), s-au înțeles să folosească împreună imobilul casă de locuit cu anexele, delimitând încăperile, având intrări separate, precizând, totodată, că cel care a locuit efectiv în imobil a fost tatăl pârâților. De asemenea, apelantul reclamant a recunoscut că și suprafețele de teren, ca și contravaloarea lucrărilor agricole și recolta rezultată, erau împărțite în mod egal.
Totodată,martorii audiați în cauză, și, au relatat că după moartea autorului părților cei doi descendenți, reclamantul și tatăl pârâților, au folosit împreună bunurile rămase de pe urma acestuia, ceea ce denotă că aceștia au acceptat tacit moștenirea și au folosit-o conform înțelegerii.
În același timp, martorii au relatat că după moartea tatălui lor pârâții au folosit bunurile succesorale, având chei de la casă și se ocupau și de terenuri.
De altfel, reclamantul a recunoscut în interogatoriul luat că de bunurile succesorale ale fratelui său, după decesul acestuia, s-a ocupat soția acestuia.
S-a constatat că din probele administrate rezultă cert că autorul pârâților a acceptat moștenirea tatălui său, iar după decesul acestuia bunurile au fost folosite de mama pârâților și de.
Cum autorul pârâților a decedat ulterior bunicului lor,s-a concluzionat că prima instanța în mod corect a reținut că aceștia culeg cota care se cuvine tatălui lor,faptul că pârâții au acceptat sau nu moștenirea tatălui lor neavând relevanță în cauză, deoarece reclamantul, neavând vocație succesorală la moștenirea fratelui său, nu putea invoca o astfel de excepție.
Astfel,cererea cu care a fost investită instanța de către reclamant vizează succesiunea defunctului - decedat în 11.02.2000 și, așa cum rezultă din probele enumerate mai sus, autorul pârâților a acceptat succesiunea defunctului, care la decesul său a transmis-o moștenitorilor săi.
Pentru a culege o moștenire, pe lângă vocația succesorală un erede trebuie să mai îndeplinească și condiția de a accepta moștenirea în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, conform art. 700 Cod civil.
Pârâții sunt fii numitului, decedat la data de 22.09.2002, ulterior defunctului autor - decedat în 11.02.2000 și, ca atare, instanța a reținut în mod corect instituția retransmiterii moștenirii. Când moștenitorii primesc o succesiune prin retransmitere, conform dispozițiilor art. 693 Cod civil, dreptul de opțiune nu se împarte între ei, transmițându-se un singur drept, deoarece ei moștenesc numai pe acela care le retransmite moștenirea și nu pe decuius.
A mai apreciat tribunalul că beneficiarul retransmiterii trebuie să dovedească faptul că autorul a acceptat succesiunea în termenul legal, ori, din probele administrate în cauză, rezultă fără putință de tăgadă că tatăl pârâților, după decesul autorului său, a locuit efectiv în casa bătrânească, a cultivat terenul, și-a însușit recolta obținută, între cei doi frați a existat o înțelegere referitor la succesiune, acte care fac dovada, potrivit dispozițiilor art. 691 Cod civil, asupra acceptării tacite a moștenirii.
Pârâții sunt beneficiari ai retransmiterii moștenirii de la tatăl lor prin efectul dispozițiilor art. 692 Cod civil, cât și prin faptul că în cauză nu s-au produs dovezi că au renunțat expres sau că nu au acceptat succesiunea tatălui lor.
Martorii și au arătat că după decesul tatălui lor pârâții au plătit oameni pentru munci agricole, au cules recolta, pe care și-au însușit-o și aveau cheile de la casă unde se duceau ca la ei acasă.
Cea de-a doua critică, referitoare la atribuirea loturilor din casa de locuit, a fost constatată ca neîntemeiată, deoarece, așa cum a fost stabilită lotizarea prin varianta a III-a din raportul de expertiză centralizatoare completare, s-a urmărit împărțeala în 2 unități locative distincte, care să asigure funcționarea și exploatarea optimă a acestora.
Holul, care este în suprafață de 13,27. poate fi compartimentat, deoarece apelantul a primit suprafața de 7,43. iar pârâții au primit 5,84. pentru a avea acces la camerele care i-au fost atribuite.
Prin edificarea unui zid despărțitor nu sunt necesare lucrări suplimentare și nici intervenții care să afecteze structura de rezistență a imobilului și totodată s-a urmărit asigurarea optimă a unui spațiu corespunzător părților.
Și în ceea ce privește partajarea curții, s-a avut în vedere partea de construcție atribuită fiecărei părți, precum și accesul acestora în imobil și exploatarea optimă de fiecare parte, atât a terenului aferent, cât și a imobilului casă de locuit.
. edificată de defunct pe timpul vieții a fost atribuită în mod corect de instanță, de asemenea, la omologarea variantei instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 6739Cod proc.civilă, precum și posesia exercitată de-a lungul timpului de autorul pârâților, care a locuit efectiv în imobilul succesoral și, împreună cu reclamantul, conform înțelegerii, au folosit casa.
În ceea ce privește susținerea apelantului, că se instituie un drept de superficie cu privire la conducta de alimentare cu apă și cu privire la bolta de de vie, această susținere a fost apreciată ca neîntemeiată, dat fiind că,în condițiile în care acesta nu a formulat obiecțiuni, și plantația de de vie a fost împărțită în raport de posesia celor doi descendenți.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, invocând nulitățile prevăzute de art. 304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Susține că instanțele au încălcat prevederile art. 728 Cod civil, omologând o variantă a raportului de expertiză care atribuia în indiviziune un spațiu din imobilul pentru care se solicitase ieșirea din indiviziune.
De asemenea, sugestia instanței de apel privind construirea unui zid despărțitor este pur și simplu o dovadă de ignoranță a funcționalității holului pentru cele două unități locative omologate prin hotărârile criticate, astfel că ambele instanțe nu au respectat legea și au menținut starea de indiviziune prin omologarea variantei raportului de expertiză.
Referitor la nulitatea prevăzută de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, constând în instituirea unui drept de superficie pentru anexele gospodărești ce i-au fost atribuite și care sunt legate de terenul atribuit intimaților, rezultă din conținutul variantei omologate de instanța de fond și menținută de instanța de apel că i-au fost atribuite mai multe anexe gospodărești cu motivarea echilibrării loturilor.
Deși au formulat un motiv de apel distinct pentru acest lucru, instanța nu l-a examinat și nici nu l-a respins astfel încât sentința este nulă prin nemotivare și nelegală prin instituirea unui drept de superficie.
În temeiul art.304 pct.7 și 8 Cod procedură civilă consideră că decizia este nelegală și cu privire la respingerea excepției neacceptării în termen de către intimați a succesiuni tatălui acestuia,din a cărui masă succesorală a operat retransmiterea,motivând soluția prin instituția retransmiterii succesiunii, ceea ce demonstrează că greșit s-a înțeles că excepția neacceptării în termen a succesiunii viza moștenirea bunicului pârâților, în timp ce reclamantul a invocat neacceptarea în termen legal de către pârâți a succesiunii tatălui acestora.
Susține că toate probele administrate de pârâți s-au făcut cu privire la modul în care au acceptat succesiunea bunicului. Martorii audiați au declarat că toate activitățile pentru conservarea moștenirii bunicului au fost făcute de mama pârâților. succesorală este valabilă numai dacă nu se sare peste o clasă de moștenitori, împrejurare care întrerupe aplicabilitatea principiului retrasmiterii calității de la clasa anterioară în cazul succesiunilor succesive.
Pentru motivele arătate mai sus solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța pe excepția de neacceptare în termen a succesiunii.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente,constată că recursul e fondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea încheierii din ședința publică din data de 10.12.2007 pronunțată de instanța de fond (fila 42 dosar fond) reiese că recurentul-reclamant a invocat prin apărător neacceptarea de către intimații-pârâți a succesiunii tatălui lor,defunctul,autor de la care au cules prin retransmitere cota cuvenită acestuia din succesiunea defunctului. Cu toate acestea,atât prin încheierea de admitere în principiu din data de 14.12.2007 (filele 44 -47 dosar fond ) reiese că instanța de fond a examinat și s-a pronunțat asupra excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală a intimaților-pârâți la succesiunea defunctului,apreciind că din probele administrate rezultă cert că autorul pârâților a acceptat moștenirea tatălui său, iar după decesul acestuia bunurile au fost folosite de mama pârâților și de și că, în condițiile în care autorul pârâților a decedat ulterior bunicului lor,aceștia culeg cota care se cuvine tatălui lor,faptul că pârâții au acceptat sau nu moștenirea tatălui lor neavând relevanță în cauză, deoarece reclamantul, neavând vocație succesorală la moștenirea fratelui său, nu putea invoca o astfel de excepție.
Raportat la cele susmenționate,Curtea urmează a constata că decizia instanței de apel,ce face obiectul recursului de față,e nelegală,în cauză fiind incident motivul de casare prev. de art. 304 pct.9 proc.civ.Astfel,este evident că în condițiile în care se invocă de către intimații-pârâți existența vocației succesorale concrete la succesiunea defunctului,bunicul acestora, vocație ce operează ca urmare a retransmiterii din averea succesorală a defunctului lor tată, fiul postdecedat al defunctului, aceștia trebuie să facă nu numai dovada acceptării de către autorul lor a succesiunii acestui defunct,dar și pe aceea acceptării de către ei a succesiunii defunctului lor tată,. Instanța de apel,apreciind că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală prin administrarea de probe doar în legătură cu acceptarea succesiunii defunctului de către fiul său postdecedat și tatăl intimaților-pârâți,dar și faptul că,nefiind pusă în discuție averea succesorală a acestuia din urmă,recurentul-reclamant nu ar avea interesul să invoce prescripția dreptului de opțiune succesorală a intimaților-pârâți la averea sa, a pronunțat o decizie cu încălcarea dispozițiilor ce reglementează exercitarea dreptului de opțiune succesorală.
Astfel,pentru a justifica existența calității lor procesuale în prezenta cauză,respectiv că sunt chemați la succesiunea defunctului prin retransmitere, necesar, pe de o parte,a se face dovada existenței capacității și vocației succesorale concrete a autorului lor, la moștenirea acestuia,în calitate de fiu postdecedat,dar și a exercitării de către acesta a dreptului de opțiune succesorală în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.În acest fel se face proba existenței în patrimoniul autorului intimaților-pârâți la data decesului său a cotei ce i se cuvenea din succesiunea în discuție.Pe de altă parte,în mod cumulativ e necesar a se proba că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a succede în mod concret pe defunctul lor părinte,adică existența capacității succesorale,a vocației succesorale concrete, a demnității lor și a exercitării în termen legal a dreptului de opțiune succesorală cu referire la această moștenire. Acesta este și motivul pentru care recurentul-reclamant a invocat excepția neexercitării în termen legal a dreptului de opțiune succesorală a intimaților-pârâți la succesiunea defunctului lor părinte,excepție asupra căreia cele două instanțe nu s-au pronunțat.
Pentru considerentele sus arătate Curtea,având în vedere și textul legal procedural invocat, urmează a admite recursul. Pe cale de consecință va casa atât decizia nr. 106/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău,cât și sentința nr. 5433/16.10.2008 a Judecătoriei Buzău,cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Buzău pentru ca aceasta să soluționeze excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al pârâților și la succesiunea autorului lor,decedat la 22.09.2002.
Instanța de rejudecare urmează să administreze toate probele necesare în vederea deplinei lămuriri a situației de fapt cu privire la împrejurarea dacă pârâții și au făcut sau nu în termen legal acte de acceptare personală expresă sau tacită a moștenirii defunctului,decedat la 22.09.2002,inclusiv proba cu martori, în condițiile în care orice alt act efectuat de mama pârâților, fosta soție a defunctului, nu poate avea nicio semnificație juridică în acest sens. La situația de fapt astfel stabilită instanța de fond urmează să aplice dispozițiile legale incidente. Totodată, urmează a fi avute în vedere și celelalte susțineri din cadrul motivelor de recurs,precum și împrejurarea că efectele casării urmează a se extinde și asupra încheierii interlocutorii pronunțată de Judecătoria Buzău în ședința publică din data de 14.12.2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în B str. - -.1Dacia.12 jud. B, împotriva deciziei civile nr. 106 din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în B Cartier Episcopiei -.28 jud.
Casează ambele hotărâri, respectiv decizia nr. 106 din 01 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău cât și sentința civilă nr. 5433 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Buzău și trimite cauza spre rejudecare laJudecătoria Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 1 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - -, C,
Grefier,
Red.MP/NC
5 expl./21.10.2009
nr- Judec.
nr- Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Marilena Panait, Constanța
