Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 780/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 780

Ședința publică din data de 23 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Violeta Stanciu

JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae C -

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul, domiciliat în com. sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr.237 din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în com., sat,-, jud.

Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 23 octombrie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:

Curtea:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata sub nr. 2226/2004 pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 18.02.2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate deschisă succesiunea defunctului I. decedat pe data de 14.10.1984, cu ultim domiciliu în com. jud.P, de pe urma căruia au rămas moștenitori, în calitate de descendenți de gradul întâi (fii) cu o cotă indiviză de, și fratele său, să se dispună obligarea pârâtului la suportarea pasivului succesoral potrivit cotei care-i revine din activul moștenirii (cheltuieli de înmormântare în cuantum de 15.000.000 lei, parastase în cuantum de 5.000.000 lei și cavou în cuantum de 20.000.000 ), să se dispună lichidarea stării de indiviziune, cu respectarea posesiei actuale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că defunctul a fost cunoscut și sub numele de "", situație de notorietate și de necontestat, că masa succesorală este formată din terenurile situate în com., sat, jud. P, terenuri reconstituite în baza titlului de proprietate, în suprafață totala de 5 ha. și 6.178, terenuri pe care părțile le-au împărțit în mod egal în decembrie 1989.

În dovedirea acțiunii, reclamantul arată că se folosește de proba cu interogatoriu, înscrisuri și expertiză topometrică.

Pârâtul, legal citat, a formulat la data de 05.04.2004 întâmpinare prin care arată că este de acord cu ieșirea din indiviziune asupra terenurilor menționate în

-2-

acțiune în cotă de din fiecare lot, între cei doi succesori. De asemenea, arată că terenul de 1000 mp. din tarlaua 29, parcela 221/197 și de 1800 în tarlaua 65 parcela 8/51/3, au fost vândute de părți de comun acord și solicită scoaterea acestora din masa de partaj. Pârâtul mai arată că susținerea reclamantului de a se menține posesia nu poate fi luata în considerare deoarece se solicită partajarea în cote egale. În ceea ce privește pasivul succesoral, arată că de fapt el este cel care a edificat monumentul funerar al părinților și că este neadevărată susținerea reclamantului că ar fi suportat în întregime cheltuielile de înmormântare.

În susținerea întâmpinării pârâtul arată că înțelege să folosească proba cu interogatoriu, înscrisuri, martori și expertize.

La data de 02.07.2004 instanța a pronunțat o încheiere prin care a admis în principiu acțiunea civilă formulată de către reclamantul, a constatat deschisă succesiunea defunctului, ca moștenitori ai defunctului pe reclamantul descendent de gradul 1, având o cotă de din masa succesorală și pe pârâtul descendent de gradul 1, având o cotă de din masa succesorală, a respins capătul de cerere privind suportarea pasivului succesoral de către pârât în cotă de ca fiind neîntemeiat, dispunând efectuarea expertizei topo cu următoarele obiective: identificare, măsurare, evaluare și poziționare pe schița de plan a terenurilor ce constituie masa succesorală a defunctului situate în com., jud. P și a formulării propunerilor de lotizare în funcție de posesia bunurilor, de cotele și dorințele pârâților.

La data de 16.08.2004, în termen legal reclamantul a declarat apel împotriva încheierii interlocutorii din data de 02.07.2004, solicitând obligarea instanței de a se pronunța asupra capătului de cerere privind uzucaparea în condițiile art. 1890 și 1895 Cod Civil.

În esență, reclamantul a solicitat să se constate că asupra terenului de 7200 mp. a dobândit proprietatea ca urmare a efectului prescripției achizitive.

La data de 19.08.2004 pârâtul a formulat apel împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 02.07.2004 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul 2226/2004, considerând soluția instanței de fond în parte nelegală și netemeinică.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la data de 16.12.2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr. 9509/2004, s-a dispus în baza art.2 alin.3 din Legea 493/2004 declinarea competenței în favoarea Tribunalului Prahova.

La data de 21.02.2005, Tribunalul Prahovaa înregistrat sub nr. 974/A/C din 26.01.2005 apelurile formulate de către reclamantul și pârâtul împotriva încheierii interlocutorii din data de 02.07.2004 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

La termenul de judecată din 27.04.2006, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului apelant deoarece din certificatul de naștere al acestuia rezultă cu claritate faptul că acesta este fiul lui și, iar nu fiul lui și, motiv pentru care este evident că nu are nici un drept la succesiunea acestora din urmă, neavând calitate succesorală. Totodată s-a mai susținut că, întrucât reclamantul nu are nici un drept asupra averii rămase de pe urma celor doi defuncți, în mod greșit s-a eliberat titlu de proprietate și pe numele reclamantului în loc să se emită numai pe numele pârâtului.

-3-

Prin decizia civilă nr. 941/18.12.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr.974/2006, s- respins excepția lipsei calității procesuale active a apelantului reclamant invocată de către apelantul pârât, s-a respins ca nefondat apelul declarat de către reclamantul și s-a admis apelul declarat de către pârâtul, schimbând în parte încheierea interlocutorie pronunțată la data de 02.07.2004 de către Judecătoria Ploiești, în sensul că terenurile incluse la masa de partaj au suprafața de 6200 mp. în -P8/23 intravilan -categorie de folosință arabil și respectiv 280 mp. categoria de folosință vii T2-.

Pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI, sub nr- au fost înregistrate recursurile declarate la data de 07.02.2007 de către și, împotriva de deciziei nr.941/18.12.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Prin decizia nr. 425/17.04.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, recursul reclamantului a fost anulat ca insuficient timbrat, iar recursul pârâtului a fost respins ca nefondat.

La data de 24.05.2007, constatându-se că încheierea de partaj pronunțată în cauză a devenit irevocabilă, s-a fixat termen de către Judecătoria Ploiești, în vederea continuării judecații.

După reluarea judecății, în cauză a fost efectuată expertiza ordonată, expertul topo evaluând terenurile și formulând totodată propuneri de lotizare.

Prin sentința civilă nr.7616/10.09.2008, Judecătoria Ploieștia admis în parte acțiunea și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei I din raportul de expertiză lotizare.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Ploieștia reținut că, așa cum rezulta din încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 02.07.2004, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la 14.10.1984 cu ultimul domiciliu în com., jud.P, a constatat că moștenitori ai defunctului sunt reclamantul -descendent de gradul 1, având o cotă de din masa succesorală și pârâtul -descendent de gradul 1, având o cotă de din masa succesorală.

Instanța a mai reținut că masa succesorală este formată din terenuri reconstituite potrivit titlului de proprietate nr. 91431/10.09.2001 situate în com., sat, jud. P, respectiv suprafața totala de 43.937 în intravilan și 3190 în intravilan, așa cum au fost identificate prin raportul de expertiza tehnică specialitatea topografie, întocmit în cauză de expert, poziționate și măsurate pe schița de plan anexă.

Față de cele arătate, având în vedere dispozițiile art. 6731.proc.civ. instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune în privința bunurilor menționate.

La atribuirea bunurilor ce fac obiectul cauzei, instanța s-a raportat la dispozițiile art.741 Cod civil, potrivit cărora trebuie să se dea în fiecare lot, pe cât se poate aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil îmbucătățirea peste măsură a eritajelor.

De asemenea, prima instanță a avut în vedere împrejurarea că, în măsura în care unul dintre copărtași cere partajarea în natură a bunurilor, se va recurge la această modalitate de sistare a stării de indiviziune.

Analizând cele două variante de lotizare solicitate de părți, respectiv varianta I solicitată de reclamant și varianta a-IV-a solicitată de pârât, instanța

-4-

reținut faptul că, în varianta I de lotizare din raportul de expertiză, bunurile sunt împărțite în totalitate în natură, în valori egale, nemaifiind necesară plata unei sulte între copărtași, pe când varianta a-IV-a stabilește o sultă de 31.808,20 lei pe care reclamantul o va da pârâtului, astfel că instanța a apreciat că varianta I-a de lotizare este echitabilă și judicioasă, respectând totodată criteriile de atribuire a bunurilor stabilite în art.6739Cod procedură civilă, nemaifiind necesară plata unei sulte între cele două părți pentru echivalarea valorică a loturilor ce le revin.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, motivând că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.

În motivarea apelului, pârâtul-apelant a susținut că instanța de fond a comis un abuz la termenul din data de 28.06.2007, termen la care pârâtul-apelant a fost lipsit de apărare, apărătorul lipsind motivat din profesie și având cerere de acordare a unui nou termen de judecată în acest sens, iar instanța de fond a procedat la "tragerea la sorți" a aceluiași expert - ing. - care mai efectuase o lucrare referitoare la terenurile supuse partajului, în dosarul nr. 1804/2005, având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 91431/2001 eliberat pe numele ambelor parți, pentru înlăturarea din titlu a suprafeței de 2,68 ha.

A mai susținut apelantul că expertul numit în cauză a efectuat un nou raport de expertiză părtinitor reclamantului și, deși la termenul de judecată din 05.05.2008 a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiză, instanța a respins majoritatea obiecțiunilor, admițând doar obiecțiunea referitoare la efectuarea unei variante de lotizare conform opțiunii pârâtului-apelant.

A mai arătat apelantul că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că expertul a făcut convocarea în teren și expertiza propriu-zisă în data de 08.01. 2008 și nu la data de 14.11.2007, așa cum se precizează în cuprinsul raportului, iar conform obiectivelor stabilite de instanță, expertul trebuia să identifice și să măsoare toate terenurile în litigiu și nu doar terenurile unde își au domiciliile cele două părți.

Pârâtul-apelant a mai precizat că expertul a procedat la o evaluare unitară a terenurilor din intravilan, precum și celor din extravilan, fără să aibă în vedere caracteristicile fiecărui teren în parte, amplasamentul fiecăruia, dotările tehnico-edilitare, poziția față de mijloacele de transport, faptul că unele terenuri fac parte din intravilanul Mun. P și altele țin de comuna.

În ceea ce privește amplasarea terenurilor în intravilan și extravilan, pârâtul-apelant a arătat că expertul a comis grave erori, încadrând în categoria extravilan o serie de terenuri care sunt în prezent în intravilan, aspecte care rezultă din adresa Primăriei com., expertul având obligația să verifice și evidențele cadastrale din cele două primării, P și, pentru a întocmi o expertiză conformă realității și pentru a proceda la o evaluare corectă a fiecărui teren în parte.

De asemenea, a susținut apelantul-pârât că terenul din tarlaua 30, parcela 229/3 a fost identificat în mod defectuos, cu diferențe evidente față de planul cadastral al Primăriei, precum și față de prima identificare a expertului în dosarul nr. 1804/2005, părtinirea expertului în favoarea reclamantului rezultând și din faptul că în cuprinsul raportului de expertiză efectuat în prezenta cauză se regăsesc aspecte din raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. 1804/2005.

Prin decizia civilă nr. 237 pronunțată la data de 30 martie 2009, tribunalul a respins cererea de probatorii, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 7616/10.09.2008 pronunțată de

-5-

Judecătoria Ploiești în ontradictoriu cu intimatul-reclamant și a obligat apelantul la 2500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:

Sub aspectul cererii de completare a probatoriilor formulată de către apelant, tribunalul a reținut că potrivit art. 292 al. 1 teza II Cod pr. Civilă, instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

Ori, față de materialul probator administrat în fața primei instanțe și față de reglementarea menționată care instituie o facultate, iar nu o obligație pentru instanța de control judiciar, tribunalul a apreciat că nu se impune suplimentarea probatoriului, sens în care a respins cererea apelantului.

Sub aspectul fondului cauze, tribunalul a reținut că ieșirea din indiviziune a părților are în vedere masa stabilită prin încheierea din 02.07.2004 a Judecătoriei Ploiești, schimbată în parte prin decizia nr.941/18.12.2006 a Tribunalului Prahova.

Așadar, tribunalul a reținut că din masa de împărțit fac parte mai multe terenuri, situate în intravilanul și extravilanul com., aceste terenuri fiind identificate iar mai apoi evaluate de expertul topo numit în cauză.

În ceea ce privește susținerile apelantului potrivit cu care acesta a fost lipsit de apărare la termenul la care a fost desemnat expertul, tribunalul a reținut că numirea acestuia s-a făcut prin tragere la sorți, prin aceasta nefiind afectat dreptul la apărare al apelantului, căruia de altfel i s-a încuviințat și expert consilier.

De altfel, prin desemnarea expertului la acel termen de judecată, s-a urmărit a nu se tergiversa nejustificat soluționarea cauzei și față de faptul că urma a se intra în vacanța judecătorească, nefiind justificată această cerere de amânare.

Împotriva acestei decizii declarat recurs apelantul-pârât, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că s-au încălcat dispozițiile art. 6736Cod pr.civilă, 6739 Cod pr.civilă și art. 741 Cod civil.

Astfel, a arătat recurentul că instanța de apel a considerat greșit că expertiza efectuată în cauză cuprinde și o variantă de lotizare conform opțiunii pârâtului, deși expertul a efectuat două variante care nu corespund acestei opțiuni.

O altă critică formulată de recurent se referă la faptul că expertul desemnat în cauză nu a identificat și măsurat toate terenurile, procedând la stabilirea unei valori unitare a terenurilor din extravilan și intravilan, făcându-se abstracție de faptul că unele din terenurile extravilane fac parte în prezent din intravilanul Municipiului

În acest sens, s-a realizat o îmbogățire fără justă cauză a intimatului-reclamant, prin atribuirea în lotul său a unor terenuri care în realitate au valori mult mai mari decât cele stabilite de expertul, desemnat în cauză.

Totodată, se critică de recurent și faptul că în expertiză sunt menționate denumiri locale ale terenurilor neconforme cu realitatea, erori care vor avea consecințe deosebite în momentul punerii în posesie și intabulării.

S-a mai precizat de către recurent că în speță nu a fost respectat nici principiul partajării terenurilor conform posesiei părților, recurentului fiindu-i atribuite terenuri care s-au aflat până în prezent în posesia efectivă a intimatului, terenuri care sunt subtraversate de două conducte de gaze.

-6-

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului și omologarea variantei a IV-a de lotizare din raportul de expertiză completare.

Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

În ceea ce privește critica formulată în sensul că nu s-a realizat o variantă de lotizare conform dorinței pârâtului, Curtea constată că aceasta este nefondată, atâta timp cât în varianta a-IV-a solicitată de recurent în fața instanței de fond și în recurs, se împart terenurile în cotă de, așa cum a solicitat prin opțiunea sa de lotizare depusă la fila 31 dosar fond.

Susținerea recurentului că nu au fost identificate și măsurate toate terenurile, nu poate fi reținută în lipsa unor dovezi temeinice în acest sens, fiind contrazisă și de faptul că expertul a poziționat aceste terenuri pe schița de plan, cu indicarea vecinătăților și a cotelor.

Cât privește critica referitoare la faptul că s-a procedat la stabilirea unei valori unitare a terenurilor, făcându-se abstracție de faptul că unele din terenurile extravilane fac parte în prezent din intravilanul Mun.P, Curtea va reține ca fiind nefondată și această critică, întrucât expertul a evaluat diferit terenurile din intravilan și extravilan (41 dosar fond).

Totodată, așa cum rezultă din varianta I de lotizare omologată de instanța de fond și schițele de plana anexă depuse în dosarul de recurs chiar de recurent, se acordă ambelor părți terenuri în intravilanul Mun.P, zona C, astfel încât nu se poate reține că s-a realizat o împroprietărire fără justă cauză a intimatului-reclamant.

Referitor la denumirea terenurilor, se reține că aceasta s-a realizat de expert conform titlului de proprietate nr.91431/10.09.2001 emis în baza Legii 18/1991 și a încheierii de admitere în principiu rămasă irevocabilă, astfel încât nu are relevanță adresa depusă de recurent la fila 17 dosar, din care rezultă că începând cu anul 2002 o parte din terenuri se află în intravilanul Mun.

De asemenea, urmează a fi respinsă ca nefondată critica formulată în sensul să nu s-a respectat posesia terenurilor, având în vedere faptul că fiecare parte are în lot terenurile din punctul "Acasă" iar în motivele de apel formulate de recurent împotriva încheierii interlocutorii, chiar acesta afirmă că intimatul-pârât a stăpânit majoritatea terenurilor.

Cât privește susținerea recurentului că primește în lot teren care este subtraversat de două conducte de gaze, Curtea constată că nu poate fi primită această susținere deoarece din adeverința nr.7067/15.01.2009 depusă de recurent la dosar, rezultă că atât terenul său, cât și terenul intimatului-pârât sunt situate în zona de protecție a conductei, de 200. pe fiecare parte a axei conductei.

Potrivit art. 741 Cod civil, la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea la fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de aceeași natură și valoare, însă se va evita fărâmițarea excesivă a terenurilor.

Prin varianta aleasă de instanța de fond se respectă aceste dispoziții legale, întrucât prin omologarea var. a-IV-a s-ar produce o fărâmițare a terenurilor, prin crearea unor loturi în extravilan foarte înguste, ceea ce ar duce la o administrare defectuoasă a acestora.

-7-

Totodată, în varianta a-IV-a solicitată de recurent, s-ar atribui acestuia o parte din terenul situat în continuarea curții reclamantului, ceea ce ar însemna nerezolvarea definitivă a situației litigioase dintre părți, iar, pe de altă parte, în această variantă intimatul-reclamant are de plătit o sultă de 31.808,20 lei, greu de executat față de posibilitățile sale financiare.

Față de toate considerentele expuse, Curtea urmează ca în baza art. 312 Cod pr.civilă să respingă recursul ca nefondat.

În baza art. 274 Cod pr.civilă, va obliga recurentul să plătească intimatului suma de 3.500 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul, domiciliat în com. sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr.237 din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în com., sat,-, jud.

Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 3.500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 23 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae

- - C - - -

GREFIER,

- -

Operator de Date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Red.VS/tehnored.VM

4 ex./04.11.2009

f- Judecătoria Ploiești

a- Tribunalul Prahova

,

Președinte:Violeta Stanciu
Judecători:Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 780/2009. Curtea de Apel Ploiesti