Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 8
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com., sat nr.81, județ P, împotriva deciziei civile nr.116 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții -, -, și -, toți domiciliați în P, Cartier,-, județ
Recurs timbrat cu 9,5 lei taxă judiciară de timbru, prin anularea chitanței nr. -/13.08.2009 lei și anularea timbrelor judiciare de 0,30 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant -. asistat de avocat din Baroul Prahova, intimații-pârâți -, - asistați și -, reprezentați de avocat din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură din partea recurentului-reclamant, s-au depus înscrisuri, respectiv certificat de atestare fiscală, chitanțele datate 26.2006 și 27.2006, chitanțele nr.6577, nr.-/28.1998.
La solicitarea instanței, apărătorul recurentului-reclamant solicită a se avea în vedere prima cerere de recurs formulată de recurent.
Curtea ia act de precizarea apărătorului recurentului-reclamant, în sensul că solicită a fi avute în vedere primele motivele de recurs depuse în scris la dosar.
Având pe rând cuvântul, apărătorii părților învederează că nu mai au alte cereri de formulat iar instanța ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurentul-reclamant, solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Arată că prin expertiza efectuată s-a întocmit doar o variantă de lotizare, instanțele anterioare neținând cont de probele administrate în cauză.
Astfel, reclamantul a făcut dovada că a primit de foarte mult timp clădirea și terenurile ce fac obiectul partajului, a achitat impozitele datorate și a efectuat îmbunătățiri la acestea. Nu s-a ținut cont că el este unicul beneficiar al testamentului întocmit de mama sa, pe care de altfel a îngrijit-o deoarece nu a fost primită de ceilalți frați.
.//.
-2-
Solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere a cauzei pentru întocmirea și altor variante de lotizare.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații-pârâți susține că, având în vedere că dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează art.304 Cod pr.civilă, solicită anularea recursului pentru nemotivare.
Dacă se va trece de această susținere, solicită respingerea ca nefondat a recursului.
Consideră că nemulțumirea recurentului este nefondată, legea protejându-i pe moștenitorii rezervatari, instanțele anterioare apreciind corect cotele cuvenite moștenitorilor.
Eventuala nemulțumire a recurentului se poate rezolva printr-o acțiune de ieșire din indiviziune.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în ceea ce-l privește pe intimatul.
Avocat pentru recurentul-reclamant solicită respingerea ca nefondată a excepției nulității recursului invocată de apărătorul intimaților.
Curtea:
Asupra recursului civil de fa ță, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei P sub nr-, reclamantul -. în contradictoriu cu pârâtul a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea acestuia să lase în deplină proprietate, moștenira rămasă de pe urma defunctei - decedată la data de 17.07.1999.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că după moartea mamei sale, trebuia să intre în posesia atât a părții acesteia, plus un sfert din cea dobândit de la soțul său, însă pârâtul a intrat în posesia întregii averi succesorale, refuzând să dezbată succesiunea autorilor la notariat, deși reclamantul a suportat toate cheltuielile cu înmormantarea autorilor, defunctul lasându-i acestuia și testamentul autentificat sub nr. 786/1997.
La termenul din 06.03.2006, reclamantul și-a precizat și completat actiunea inițială, solicitând să se constate că este unicul moștenitor al defunctei, să se determine compunerea masei succesorale a acesteia și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în com., din care are o cotă de 5/8, moștenitorii fratelui său având o cotă de 3/8, precum și asupra terenurilor reconstituite prin titlul de proprietate nr. 19208/1994, solicitând totodată introducerea în cauză în calitate de pârât a fratelui său și a moștenitorilor lui, respectiv -, și -.
Pârâtul -, în temeiul art. 115-119 Cod pr. civilă a formulat întâmpinare-cerere reconvențională, prin care arătat că nu sunt reale susținerile reclamantului referitoare la suportarea pasivului succesoral de pe urma decesului bunicilor acestuia, iar prin cererea reconvențională a solicitat să se dispună reducțiunea testamentului lăsat de defuncta în favoarea fiului său, de
-3-
existența căruia a aflat odată cu formularea acțiunii dedusă judecății, până la limita rezervei succesorale cuvenită celorlalți moștenitori potrivit art.841 Cod civil, precum și introducerea în cauză a fiului defunctei și a fraților săi, și -, urmând a se completa masa succesorală lasată de defunctul și cu suprafața de teren de 23446 mp. conform titlului de proprietate nr. 19208/1994.
Pârâtul -legal citat, nu a formulat întâmpinare, însă prezent în instanță arătat că este de acord cu dezbaterea succesiunii defuncților săi parinți, fără solicita probatorii.
La termenul din data de 10.04.2006, reclamantul-pârât a depus nouă completare, prin care a solicitat partajarea averii succesorale rămasă și de pe urma defunctului G, arătând că renunțarea sa la succesiunea acestui defunct este irelevantă, întrucât s-a făcut la mult timp după expirarea termenului de opțiune succesorală, în interiorul acestuia exprimându-și voința de acceptare a succesiunii, urmând să rețină și un pasiv succesoral de 30.000.000 lei vechi reprezentând cheltuieli ocazionate cu boala, înmormântarea -suportate de acesta în exclusivitate, solicitând a se face și aplicarea art. 849 cod civil dacă se va dispune reducțiunea testamentului, în sensul de se scădea din activul net al moștenirii defunctului, pasivul acestei moșteniri dar și că pârâții-reclamanți să fie obligați la plata sumei de 8.000.000 lei vechi, reprezentând cheltuieli pe care le-a efectuat cu boala, înmormântare și parastasele defunctului.
La termenul din data de 08.05.2008, pârâții-reclamanți au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului-pârât privind cererea de partajare averii defunctului G, față de care acesta este străin, excepție unită de instanță cu fondul cauzei, apreciind că soluționarea acesteia implică soluționarea acelorași probatorii.
La data de 10.07.2006 pârâtul-reclamant - și-a completat întâmpinarea-cererea reconvențională, arătând că în masa de partaj au fost incluse de reclamantul-pârât și bunurile care au aparținut exclusiv tatălui acestuia, acesta realizând o serie de îmbunătațiri la imobilul supus partajării.
La același termen, reclamantul-pârât a invocat excepția prescripției dreptului de a solicita reducțiunea testamentului, având în vedere că au trecut 3 ani de la data deschiderii succesiunii defunctului, excepție respinsă de instanță.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, interogatoriu și martori, instanța, la data de 17.07.2006 a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care a respins excepția prescripției dreptului material la exercitarea cererii de reducțiune a testamentului autentificat sub nr. 786/05.08.2007, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului-pârât invocată de pârâții-reclamanți, a admis în parte în principiu acțiunea civilă completată cât și cererea reconvențională precizată și completată, constatat deschisă succesiunea defunctului G- decedat la data de 12.02.1990 de pe urma căruia au rămas ca moștenitori - soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 din moștenire, precum și descendenții de gradul I -, cu cota de din masa succesorală, cotă ce va fi culeasă prin retransmiterea de moștenitori acestuia ca descendenți de gradul I, respectiv pârâții -, -, și - în
-4-
cote egale de fiecare, iar că masa succesorală defunctului din casa de locuit din casa situată în com., sat, constatând că reclamantul-pârât și pârâtul nu au calitate de moștenitori legali ai defunctului G, întrucât nu au acceptat succesiunea în termenul legal prevăzut de art. 700 Cod civil, pasivul succesoral rămas de pe urma acestuia fiind în cuantum de 2500 lei, suportat de reclamantul-pârât.
Prin aceeași încheiere s-a constatat deschisă succesiunea defunctei -decedată la 17.07.1999, cu ultimul domiciliu în com., sat, s- constatat că reclamantul-pârât are calitatea de legatar universal al defunctei conform testamentului 786/1996 al BNP - și s- dipus reducțiunea testamentului sus menționat în limita cotei de 1/3 din moștenire, reprezentând rezerva succesorală cuvenită descedentului său de gradul I, postdecedat, cărui cotă va fi culeasă de succesorii legali ai acestuia, urmând ca diferența de 2/3 ce constituie cotitate disponibilă, să fie culeasă de reclamantul- pârât în baza actului juridic pentru cauză de moarte, indicat.
Instanța constatat că masa succesorală lăsată de defuncta se compune din 5/8 din construcțiile enumerate mai sus și cota d e1/4 din dreptul de proprietate asupra terenurilor cuprinse în nr. 19208/1994, iar pasivul succesoral rămas de pe urma acesteia este în cuantum de 3000 lei suportat exclusiv de reclamantul- pârât.
Prin aceeași încheiere, instanța constatat că reclamantul pârât - paratul și fratele lor, împreună cu mama acestora, au calitate de coindivizari asupra terenului menționat în titlul de proprietate nr. 19208/1994, pârâții-reclamanți culeg prin efectul succesiunii legale cota de din cota cuvenită tatălui lor, iar moștenitorii defunctei, cotă dobandită de aceasta prin reconstituirea dreptului de proprietate.
Instanța stabilit cotele ideale finale ale părților în cazul construcțiilor, reclamantul pârât având cota de 40/96, iar pârâții reclamanți o cotă de cate 14/96, iar în cazul terenurilor reclamantul-pârât având cota de 5/12, pârâtul cota de 3/12, iar ceilalți pârâți reclamanți o cota de 1/12.
S- mai constatat că -autorul pârâților-reclamanți a adus o serie de îmbunatățiri la imobilul defuncților săi părinți G și, astfel cum au fost reținute în încheiere, respingându-se în rest acțiunea principală completată cât și cererea reconvențională-precizată.
Prin sentința civilă nr. 5626/04.06.2008, Judecătoria Ploieștia admis în parte pe fond acțiunea formulată și completată, a admis în parte pe fond cererea reconvențională formulată și precizată, dispunând ieșirea din indiviziune a părților conform încheierii Judecătoriei Ploiești din 17.07.2006 și variantei I-a din raportul de expertiză- lotizare- refacere și schiței de plan anexă acestuia întocmit de expert topo .
A declarat apel reclamantul -. împotriva încheierii interlocutorii și împotriva sentinței, susținând că nu s-a ținut cont de faptul că a întreținut terenul de 7200 mp. din extravilan, 117 /27, pe care l-a stăpânit de peste 15 ani și care în mod greșit a fost atribuit pârâtului, iar valoarea grajdului nu este corectă, fiind subevaluată.
.//.
-5-
A mai susținut apelantul că martorii nu au declarat adevărul și că tatăl lor a făcut în întregime gardul, iar nu nepoții de frate, după cum greșit au fost trecute ca îmbunătățiri tot ce a realizat defunctul în gospodărie: sobe de teracotă, cotinețe.
A arătat apelantul că greșit nu a fost reținută calitatea sa de unic moștenitor al defunctei, el fiind cel care a suportat cheltuielile de înmormântare pentru ambii defuncți, contribuind și la înmormântarea fratelui său, fără ca instanța să rețină aceste contribuții, moștenitorii primind aceleași drepturi deși nu au făcut cheltuieli cu întreținerea, cu înmormântarea părinților și nici cu obiceiurile creștinești.
Au declarat apel și pârâții, și -, care au criticat sentința cu privire la varianta aleasă de instanță, arătând că în mod greșit au fost respinse obiecțiunile lor la expertiză, fiind reținute la formarea loturilor numai îmbunătățirile realizate de reclamant.
Au arătat apelanții că nu există nicio variantă asupra căreia să fi convenit părțile, iar prin varianta omologată rămân în indiviziune forțată asupra construcției, ceea ce face imposibilă folosirea acesteia de către coproprietari, astfel că varianta Car aportului ar fi fost mai echitabilă, având în vedere că ceilalți frați au propriile case, iar tatăl lor a întreținut casa bătrânească.
A declarat apel și pârâtul, care a arătat că nu s-a ținut seama de cererile sale, deoarece nu a fost asistat de un avocat, fiind omis din încheierea interlocutorie, cu toate că a solicitat ca și ceilalți pârâți reducțiunea testamentului, care îi încalcă rezerva succesorală, aflând că ulterior a fost introdus la partaj, după redactarea încheierii interlocutorii.
Tribunalul Prahova, investit cu soluționarea apelurilor declarate de reclamant și pârâți, a pronunțat la 13.02.2009 decizia civilă nr. 116 prin care a respins ca nefondate apelurile, reținând în esență că, atât sub aspectul celor constatate prin încheierea interlocutorie de partaj cât și cu privire la varianta de lotizare, instanța de fond a procedat corect, având în vedere probatoriul administrat cu acte și testimonial, precum și criteriile înscrise în art. 6739Cod pr.civilă și 741 Cod civil.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal reclamantul, considerând-o nelegală ș i netemeinică, sus ț inând în esen ț ă că intan ț ele au gre ș it procedând la împăr ț irea bunurilor rămase de pe urma defunc ț ilor părin ți, fără să se țină seama de actele depuse de reclamant la dosar ș i ignorându-se probele, din care a rezultat că i-a îngrijit pe defunc ți, a suportat exclusiv cheltuielile cu înmormântarea acestora ș i pomenile cre ș tine ști.
În plus, sus ține recurentul, în cauză s-a întocmit doar o singură variantă de lotizare, fiind astfel prejudiciat în drepturile sale.
Se solicită admiterea recursului și casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea întocmirii mai multor variante de lotizare.
Intima ț ii-pârâ ț i au invocat excep ț ia nulită ții recursului, întrucât motivele de recurs nu se încadrează în niciunul din cazurile expres prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Curtea, având în vedere disp. art.137(1) Cod pr.civilă, care impune instan ț ei să se pronun ț e mai întâi asupra excep țiilor de procedură și de fond care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va analiza excepția invocată de intimați, pe care o va respinge ca nefondată pentru următoarele considerente:
.//.
-6-
Este adevărat că potrivit art. 303(1) Cod pr.civilă recursul se va motiva prin însă ș i cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, art.306 din acela ș i cod sanc ționând cu nulitatea recursul care nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină.
Dezvoltarea motivelor de nelegalitate a hotărârii recurate presupune încadrarea lor într-unul din motivele limitativ prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, însă având în vedere disp. alin.(3) al art.306 care stabilesc că încadrarea gre ș ită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304, excep ț ia nulită ții recursului va fi respinsă deoarece în cauză, criticile invocate de recurent pot fi încadrare în cazul înscris în art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Pe fond, recursul este nefondat ș i va fi respins în baza disp. art. 312(1) Cod pr.civilă, în spe ț ă nefiind incident cazul de modificare înscris în art.304 pct.9 din acela și cod.
În spe ț ă, instan ț ele au re ținut corect în raport de probatoriul testimonial, că reclamantul s-a ocupat cu înmormântările ș i parastasele cre ș tine ș ti cuvenite pentru ambii părin ț i, folosind par țial ș i rezervele constituite de defunc ți și cheltuind din bugetul propriu suma de 2500 lei la m oartea lui G și 3000 lei la decesul mamei ț
În atare situa ț ie, prin încheierea interlocutorie de partaj pronun ț ată de instan ț a de fond din 17.07.2006 (fila 100 dosar fond) s-a re ținut că pasivul succesoral a fost suportat de reclamant ș i în consecin ță s-a procedat la compunerea loturilor.
Cât prive ș te varianta de lotizare omologată de instan ță, s-a procedat corect, cu respectarea disp. art.6739Cod pr.civilă ș i art. 741 Cod civil, avându-se în vedere în primul rând drepturile păr ților și atribuirea în fiecre lot a unor bunuri din fiecare categorie de bunuri (teren ș i construc ție).
În considerarea celor mai sus arătate, Curtea re ține că legalitatea deciziei atacate nu este afectată, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul declrat de reclamant.
În baza disp. art.274 Cod pr.civilă, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei către intimatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată, excepția nulității recursului invocată de intimații-pârâ ț
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în com., sat nr.81, județ P, împotriva deciziei civile nr.116 din 13 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, in contradictoriu cu pârâții -, -, și -, toti domiciliați în P, Cartier,-, Județ
.//.
-7-
Obligă recurentul-reclamant să plătească intimatului-pârât, 1000 de lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Eliza Marin
Constan ța Ștefan - - - -
Grefier,
- -
red. Șt/ tehnored.VM
8 ex. /21.01.2010
Operator de date cu caracter
Nr.notificare cu caracter personal 3120
f- Judecătoria Ploie ști
a- Tribunalul Prahova
, -
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Eliza Marin
