Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 856/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 856
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul C, domiciliat în B,-,.23,.4,.3,. 146, sector 3, împotriva deciziei civile nr,249 pronunțată la data de 11 iunie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliată în C,-, jud.D, domiciliat în comuna, sat, jud.D și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D, cu sediul în Târgoviște, str. -, nr.27, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 30 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea apărătorului recurentului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus, dându-se următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr-, reclamantul Cas olicitat în contradictoriu cu pârâții, și OCPI rectificarea înscrierilor din cartea funciară cu privire la terenul proprietatea pârâtului, situat în orașul, sat, în suprafață de 437 mp, în sensul ca dimensiunile terenului să fie lungimea de 37,03 și lățimea de 11,80.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 3.10.2001 i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 9800 mp situat în orașul, sat, teren care se învecinează cu cel deținut de și vândut ulterior de aceasta către, iar documentația cadastrală a acestui teren învecinat a fost întocmită incorect, în sensul că prin stabilirea arbitrară a laturilor terenului i-a fost încălcată proprietatea.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea cererii, au fost depuse acte.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că reclamantul C l-a mai chemat în jduecată în dosarul nr. 1183/2006, acțiunea având același scop ca în cauza de față. Fată de această motivare, instanța a calificat excepția invocată ca fiind în realitate excepția autorității lucrului judecat și a respins-o motivat în ședința publică din data de astăzi.
Pârâtul OCPI Dai nvocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că o acțiune în rectificare nu se poate formula împotriva sa, întrucât nu i se poate reține vreo culpă la întocmirea documentației cadastrale, excepție admisă de instanța de fond.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat exceptia lipsei calității procesuale pasive, arătând că a vândut terenul în cauză către și excepția inadmisibilității cererii, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 34 din legea nr. 7/1996.
De asemenea, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că limitele proprietății nu au suferit modificări de-a lungul timpului, iar documentația cadastrală a respectat aceste limite.
Judecătoria a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, apreciind că inadmisibilitatea nu este o veritabilă excepție, ci o apărare de fond asupra căreia urmează a se pronunța prin sentință.
Prin sentința civilă nr.3458/7.11.2008 s-a respins cererea formulată împotriva pârâților și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, iar față de C ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, in privința înscrierii, cu situația juridica reala, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
S-a mai avut în vedere, potrivit aceluiași act normativ, că prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibila a face obiectul unei înscrieri în cartea funciara, iar prin modificare se întelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poarta asupra acelui imobil, iar spre deosebire de rectificare, modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
În argumentarea soluției s-a subliniat că deși reclamantul a intitulat cererea de chemare în judecată ca fiind o cerere în rectificarea înscrierii în cartea funciară, acesta solicită a se efectua rectificarea documentației cadastrale, în sensul de a se stabili că terenul are lungimea de 37,03 și lățimea de 11,80, aspecte care nu schimbă cu nimic esența dreptului înscris în cartea funciară, concluzionând că reclamantul solicită a se dispune o schimbare a unor aspecte tehnice ale imobilului, ceea ce în realitate reprezintă modificare înscrierii, iar singurul care are posibilitatea de a acționa într-o astfel de situație este numai titularul dreptului de proprietate, împrejurare în care s-a apreciat ca inadmisibilă cererea formulată de către reclamantul C.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul criticând-o cu motivarea că s-a respins cererea față de pârâta în mod greșit, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, deși modificarea înscrierii solicitată prin cererea introductivă, afectează inclusiv contractul de vânzare-cumpărare întocmit de aceasta cu.
S-a mai susținut că, s-a reținut greșit faptul că cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art.34 din Legea nr.7/1994, deși s-a invocat în drept art.33 din acel act normativ.
S-a subliniat că nu se explică împrejurarea potrivit căreia nu s-a avut în vedere la momentul redactării hotărârii că la dosar era depusă copia actului cadastral refăcut de către expertul, prin care aceasta recunoștea greșita întocmire a cadastrului inițial.
Apelantul a învederat că în mod greșit s-a respins cererea ca inadmisibilă față de, deoarece acesta se întemeia pe dispozițiile art.33 din Legea nr.7/1996 și că terenul nu a fost înscris în evidențele Primăriei.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și modificarea înscrierii cadastrale a pârâtului, în sensul de a se stabili că lungimea terenului acestuia este de 37,03 și lățimea de 11,80.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că prin motivele de apel nu se aduc contraargumente față de raționamentul juridic expus de prima instanță în considerentele sentinței, apelantul nefiind în măsură să combată dezlegarea în drept dată speței de către judecătorie și, pe de altă parte nu este reală susținerea conform căreia terenul nu a fost înscris în evidențele Primăriei până la momentul întocmirii contractului, dovadă fiind ultimele chitanțe de plată a impozitului, atașate în apel.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a susținut în esență aceeași apărare ca și intimata.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr. 249 pronunțată la data de 11 iunie 2009 a respins ca nefondat apelul, reținând că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a invocat dispozițiile art.33 alin.1,2 și 4 și art.51 alin.1 din legea nr.7/1996 solicitând în mod expres rectificarea înscrierii în cartea funciară privitoare la terenul proprietatea lui, pe motiv că documentația cadastrală în baza căreia a cumpărat imobilul de la, a fost întocmită eronat, astfel încât este afectată proprietatea sa.
Raportat la scopul urmărit prin cererea introductivă, instanța de fond a apreciat în mod justificat faptul că în realitate reclamantul urmărește modificarea cărții funciare, de vreme ce se dorește schimbarea aspectelor tehnice ce descriu dimensiunile laturilor terenului intimatului.
Instanța de fond nu a reținut greșit temeiul juridic al cererii așa cum în mod nejustificat s-a susținut prin motivele de apel ci, în virtutea rolului activ reglementat de art.129 alin.4 și 5 Cod procedură civilă, nu a făcut decât să califice solicitarea reclamantului, prin prisma scopului urmărit, subliniind că deși a cerut rectificarea cărții funciare, în realitate dorește modificarea acesteia și, în conformitate cu dispozițiile legale, aceasta se poate dispune doar la cererea titularului dreptului.
Raționamentul primei instanțe este corect întrucât judecătorul nu este ținut de calificarea dată de parte cererii de chemare în judecată ci are obligația de a stabili situația de fapt și a determina legea aplicabilă în speța dedusă judecății.
Tribunalul a mai reținut că, cererea reclamantului în maniera expusă este rezultatul neînțelegerii dispozițiilor Legii nr.7/1996 și a modalităților în care erorile de acest gen pot fi îndreptate, dacă se verifică, fiind evident că reclamantul are de urmat calea dreptului comun, pentru a dovedi pretinsa acaparare a proprietății sale și numai dacă obține o hotărâre judecătorească pe care să o opună titularului dreptului imobilului vecin, se poate prevala de dispozițiile art.33 alin.2 și 4 din Legea nr.7/1996.
Pe de altă parte, după cum bine au subliniat intimații, prin motivele de apel nu s-au formulat critici pertinente la considerentele hotărârii judecătoriei, apelantul rezumându-se la a susține că în mod greșit s-a respins cererea sa, fără a oferi contraargumente legale soluției.
S-a mai avut în vedere că, în condițiile în care în cartea funciară este înscris ca proprietar, în calitate de fost proprietar, nu are legitimitate procesuală pasivă și câtă vreme modificarea înscrierii în Cartea Funciară este numai la latitudinea titularului dreptului, în mod întemeiat s-a respins ca inadmisibilă cererea terțului reclamant.
Impotriva deciziei a declarat recurs în termen legal reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică invocând în drept nulitatea înscrisă în art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, susținând în esență că s-a reținut greșit lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, deoarece în urma modificărilor aduse înscrierii în cartea funciară se aduc modificări și contractului de vânzare-cumpărare încheiat de și.
Se mai arată de recurent că, terenul în cauză nu a fost înscris în evidențele Primăriei până în momentul întocmirii actului de vânzare-cumpărare, iar cât privește respingerea cererii ca inadmisibilă față de pârâtul, instanțele au interpretat greșit prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996.
Se solicită admiterea recursului și modificarea în tot a ambelor hotărâri și pe fond admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Intimații-pârâți au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
După închiderea dezbaterilor și amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise, recurentul a solicitat prin notele scrise de la dosar, repunerea pe rol a cauzei cu motivarea că prin amânarea pronunțării, cererea sa nu poate fi judecată cu maximă atenție întrucât nu a luat cunoștință de întâmpinările formulate de intimați și nu poate efectua o apărare corespunzătoare.
Instanța de recurs a respins cererea ca neîntemeiată, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 151 Cod pr.civilă care permit repunerea pe rol a pricinii atunci când instanța găsește necesare noi lămuriri.
Intâmpinările formulate de intimați la dosar, reprezintă apărări ale acestora fără a fi invocate excepții care să justifice o eventuală dezbatere contradictorie a părților, astfel încât nici sub acest aspect nu se impune repunerea pe rol a cauzei.
Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat și va fi respins în baza disp. art. 312 al. 1 Cod pr.civilă, cu motivarea de mai jos:
In speță, prin cererea cu care a investit instanța fondului reclamantul, invocând disp. art. 33 al. 1, 2 și 4 și art. 51 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare a solicitat rectificarea înscrierii în cartea funciară privitoare la terenul numitului cu motivarea că documentația cadastrală în baza căreia a cumpărat imobilul de la a fost întocmită eronat și astfel proprietatea sa este afectată.
Instanța de fond a cărei soluții este confirmată în apel, a reținut corect că în fapt reclamantul deși a solicitat rectificarea cărții funciare urmărește modificarea acesteia, situație față de care, având în vedere dispozițiile art. 33 (3) din Legea nr.7/1996 cererea sa nu poate fi primită întrucât modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
Cât privește respingerea cererii față de pârâta, consecința lipsei calității procesuale pasive a acesteia, hotărârea este corectă în condițiile în care terenul în cauză a fost înstrăinat către, iar inadmisibilitatea acțiunii în ceea ce-l privește pe pârâtul s-a justificat în considerarea dispozițiilor art. 33 (3) din lege.
Față de considerentele mai sus arătate, Curtea constată că recursul formulat de reclamant este nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant C, domiciliat în B,-,.23,.4,.3,. 146, sector 3, ca nefondată.
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul C, domiciliat în B,-,.23,.4,.3,. 146, sector 3, împotriva deciziei civile nr.249 pronunțată la data de 11 iunie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliată în C,-, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, cu sediul în Târgoviște, str. -, nr.27, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- - - - C -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored.CȘ/CO
6 ex./09.11.2009
f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
