Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 93/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 93
Ședința publică de la 14 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de reclamanta și de pârâta împotriva deciziei civile nr. 637 din 19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta-intimată, intimata-recurentă, intimații și, lipsă fiind intimații, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta-intimată și intimata-recurentă vor achita timbrajul pus în vedere de instanță, la dosar s-a depus prin serviciul de registratură întâmpinare formulată de intimați, însoțită de înscrisuri, într-un singur exemplar.
Recurenta-intimată depune chitanțele nr. -/4.03.2008, -/04.03.2008 reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum total de 33 lei și timbru judiciar de 1,65 lei.Depune, de asemenea concluzii scrise.
Intimata-recurentă depune chitanțele nr. - din 04.03.2008, -/04.03.2008, - din 04.03.2008 reprezentând taxa judiciară de timbru totală de 316 lei și timbru judiciar de 3,15 lei.
Instanța constată că recursul este timbrat legal.
Recurenta-intimată solicită admiterea probei cu înscrisuri în susținerea recursului.
Instanța admite proba cu înscrisuri pentru recurenta-intimată. Aceasta prezintă un set de 14 înscrisuri.Instanța îi pune în vedere să le depună cu duplicat pentru comunicare părții adverse și lasă pricina în acest sens la a doua strigare.
La reluarea cauzei, recurenta-intimată depune înscrisurile cu duplicat.
Se înmânează duplicatul intimaților prezenți în instanță, spre luare la cunoștință.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților asupra recursului formulat de și asupra excepției nulității recursului declarat de invocată la termenul de judecată din data de 15.05.2008.
Recurenta-intimată solicită a se avea în vedere concluziile scrise depuse la dosar azi.
În ceea ce privește recursul formulat de, interpelată, pune concluzii de respingere a acestuia.
Intimata-recurentă lasă la aprecierea instanței.
Intimata - solicită respingerea recursurilor, menținerea hotărârii atacate.
Intimatul solicită, de asemenea, respingerea recursurilor.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 9560/2.11.2005, pronunțată de Judecătoria Iași, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și precizată - ulterior de reclamanta -pârâtă împotriva pârâților - reclamanți, fostă, și.
S-au admis în parte cererile reconvenționale formulate de către pârâții -reclamanți și s-a constatat că părțile din cauză sunt moștenitoare ale defuncților, decedat în 1945 și -, decedată la 31.08.1978.
S-a dispus reducțiunea testamentului făcut de - în favoarea pârâtului-reclamant la cota legală cuvenită și s-a admis cererea de raportare a donațiilor pe care - le-a făcut în favoarea reclamantei-pârâte, constând în suprafața de teren de 7.800 mp înscrisă în titlul de proprietate nr. 982, emis la data de 10.09.1996 și în suprafață de teren de 2.600 mp, din același titlu de proprietate.
A fost respinsă cererea de raportare a donației făcute de - în favoarea lui, precum și cererea formulată de pârâta-reclamantă, fostă, cu privire la constatarea unui pasiv succesoral de 5 milioane (ROL), ce grevează masa succesorală rămasă după defuncta -.
S-a constatat că obiectul acțiunii, așa cum a fost precizat ulterior de către reclamanta-pârâtă, este partajarea suprafețelor de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 981, emis la data de 10.09.1996, la care se adaugă suprafețele de teren de 7.800 mp și de 2.600 mp din titlul de proprietate nr. 982, emis la data de 10.09.1996, ce reprezintă raportarea donațiilor făcute de - în favoarea reclamantei-pârâte.
S-a constatat că din masa succesorală supusă partajării se cuvine o cotă de reclamantei-pârâte, o cotă de pârâtului-reclamant, o cotă de pârâților-reclamanți, și, cotă ce s-ar fi cuvenit autorului lor, decedat la data de 14.10.2002 și o cotă de 1/4 pârâtei-reclamante, fostă.
S-a dispus ieșirea din indiviziune părților, prin formarea a 4 loturi, conform raportului de expertiză efectuat de expertul, raport aflat la filele 202 - 216 dosar, după cum urmează:
Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantei - pârâte și este compus din:
a) terenul din intravilan în suprafață de 3.356,225 mp, compusă din
suprafața de 391,49 mp, 7 "" între punctele 3,8, 7, 4, 3 -suprafața de 709,78 mp, 76 între punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1, suprafața de 1298,12 mp, 54 "grădină" între punctele 6, 5, 3, 2, 4, 6 și suprafața de 956,835 mp, 73 "tarnici", între punctele A,24, 25, 26 B și A;
b) suprafața de 7.431,2 mp din extravilan între punctele 20,19, B, C, 10, 9, 8, 7 și A și
Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtei-reclamante, fostă
și este compus din:
a) terenul din intravilan în suprafață de 3.356,225 mp compusă din suprafața de 2.282,51 mp, 7 "", între punctele 1, 2, 9, 8, 7, 1o, E, 11, 12, 1 și suprafața de 1.073,715 mp, 73 "tarnici", între punctele A, B, 27, D, C, 23 și A;
b) suprafața de 7.431,2 mp în extravilan între punctele 1,
20,A,6,5,4,3,2,1
Lotul nr. 3 s-a atribuit pârâților - reclamanți,
, și, în calitate de moștenitori ai defunctului și este compus din:
a) terenul din intravilan în suprafață de 3.356,225 mp, compusă din suprafața de 2.306,775 mp, 7 "" între punctele 7, 6, 20, 19, E, 10, 7 și suprafața de 1.049,45 mp, 73 "tarnici", între punctele 22, D, 28, 29 și 22;
b) suprafața de 7.431,2 mp în extravilan între punctele 18, 17, 16,
15, 14, 13, D și 18.
Lotul nr. 4 s-a atribuit pârâtului - reclamant și este compus din:
a) terenul din intravilan în suprafață de 3.356,225 mp, 7
"", între punctele E, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, E-
b) suprafața de 7.431,2 mp în extravilan între punctele B, 18, D, 12, 11, și B.
S-au compensat între părți cheltuielile de judecată și în consecință, au fost obligați pârâții - reclamanți să plătească reclamantei-pârâte, cu titlu de cheltuieli de judecată următoarele sume:
a) suma de 3.500.000 ROL sau 350 RON;
b), fostă, suma de 3.500.000 ROL sau 350
RON;
c), și
fiecare câte o sumă de 875.000 ROL sau 87,50 RON.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, decedând în cursul procesului moștenitorii acestuia culeg cota din moștenire ce i s-ar fi cuvenit,
Pârâta-reclamantă, fostă, este fiica dintr-o altă căsătorie și este unica moștenitoare a acesteia, conform certificatului de moștenitor nr. 1015 din 18.12.1979, aflat la fila 78 dosarului Judecătoriei Iași, astfel că ea va culege cota de ce s-ar fi cuvenit mamei ei din suprafețele de teren supuse partajării, urmând ca ceilalți trei descendenți ai defuncților - și să culeagă câte o cotă de din masa succesorală supusă partajării.
În condițiile în care erau și alți moștenitori rezervatari, - nu avea posibilitatea să testeze întreaga sa avere în favoarea unui singur fiu al său, respectiv în favoarea pârâtului-reclamant, astfel că se impune reducțiunea testamentului la cotitatea legală.
Pentru zestrea pe care pretinde reclamanta-pârâtă că ar fi primit-o de la mama ei, -, în anul 1956, nu s-a depus la dosar contract de donație autentic, declarația extrajudiciară de martori (fila 24 din dosarul Judecătoriei Iași ) neputând ține loc de act autentic, astfel că au fost incluse în masa succesorală de partajat, având în vedere cererile de raportare a donațiilor formulate de către pârâții-reclamanți, cele două suprafețe de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 982, emis la data de 10.09.1996.
Nu s-a făcut dovada anulării titlului de proprietate nr. 1066 emis la data de 20.03.1997, (fila 138 din dosarul Judecătoriei Iași ), prin care i s-a constituit dreptul de proprietate lui pentru suprafața de teren de 800 mp și nici nu s-a făcut dovada că - a donat acestuia vreo altă suprafață de teren, astfel că a fost respinsă cererea de raportare a donației făcute de - în favoarea fiului său.
Pârâta-reclamantă, fostă, a depus la dosar mai multe memorii, prin care a solicitat să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma mamei sale - este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 5 milioane ROL, dar nu a depus la dosar nici o dovadă în acest sens, astfel că cererea a fost respinsă.
Față de aceste considerente, în baza disp. art. 728 cod civil și art. 6731Cod procedură civilă și următoarele, instanța a admis în parte acțiunea, așa cum a fost precizată ulterior, precum și cererile reconvenționale formulate de către pârâții-reclamanți, dispunând formarea de 4 loturi egale, conform raportului de expertiză tehnică topometrică efectuat în cauză la Judecătoria Iași. În baza disp. art. 277 Cod procedură civilă, având în vedere că partajul profită tuturor părților din cauza de față, au fost compensate cheltuielile de judecată.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 637 din 19.09.2007 a admis apelul formulat de reclamanta și schimbat în parte, sentința judecătoriei.
S-a constatat că moștenitorii defunctului, decedat la 25.03.1945 sunt conform certificatului de moștenitor nr. 393/1960:
- -, soție supravețuitoare- cotă 1/4
-, fiu- cotă 1/4
-, fiică- cotă 1/4
-, fiu- cotă 1/4.
S-a constatat că moștenitorii defunctei -, decedată la 31.08.1978 sunt:
- fiică, moștenitoare rezervatară - cotă 3/16
- fiică, moștenitoare rezervatară - cotă 3/16
-, împreună cu o cotă de 3/16, în calitate de moștenitori ai numitului, fiu postdecedat (la 14.10.2002).
-, moștenitor legal ș testamentar(testament autentificat sub nr. 779/14.04.1973) cu o cotă de 7/16.
S-a constatat că părțile sunt în indiviziune asupra terenului în suprafață de 40100 mp din nr. 981/1996 și asupra terenurilor în suprafață de 7800 mp situate în extravilan de T 10() și în suprafață de 2600 mp, intravilan de - T7 ().
S-a constatat că valoarea totală a imobilelor anterior menționate este de 232.749 RON, iar masa succesorală de pe urma defunctului este formată din cota de 1/2 din imobilele anterior menționate.
S-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctei - este formată din cota de 5/8 (1/2 + 1/8) din imobilele menționate la pct.
S-a dispus reducțiunea testamentului întocmit în favoarea pârâtului, autentificat sub nr. 779/14.04.1973 până la limita cotității disponibile, respectiv 1/4 din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei - și s-a constatat că părților le revin următoarele cote din bunurile menționate la punctual I:
- - 31/128, în echivalent valoric de 56.368 RON.
-, împreună, au 31/128 în echivalent valoric de 56.368 RON.
- - 51/128, în echivalent valoric de 92.735 RON.
- - 15/128, în echivalent valoric de 27.275 RON.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune și s-au atribuit părților următoarele loturi evidențiate în raportul de expertiză, aflat la filele 267-276:
reclamanți, în calitate de moștenitori ai numitului,
- lotul 3 (1843 mp) situat în intravilan de, zonă delimitată cu roșu pe planșa 1, în T7. denumită popular "", delimitată de punctele 14,17,18,19,20,21,36,45,48,79,37;
- lotul 6 (1385 mp) situat în intravilanul l de, zonă delimitată cu albastru pe planșa 1, T 73, denumită popular "" delimitată de punctele 82,22,23,16,15;
- lotul 3 (3088 mp) situat în extravilan de, T 10 denumită popular "" delimitată de punctele 10,12,13,2,23- planșa 1.
Valoarea totală a acestor loturi este de 45.053 RON
Reclamantei-pârâte
- lotul 2 ( 405 mp) situat în intravilan de, în zona delimitată cu roșu pe planșa1,T7 "", teren delimitat de punctele 44,47,64,65,81,75;
- parcela în suprafață de 700 mp situată în T 76, intravilan l de, "Rata" -identificată în planșa 3 anexă:
- lot 1 (5211 mp)- extravilan de, T 10-"" identificată în planșa 2, anexă, delimitată de punctele 3,4,19,18,27,21.3;
- suprafața de 7800 mp-extravilan de - -- delimitată de punctele 21,22,16,26,17,27,21 în planșa 2 anexă;
- suprafața de 2600 mp- intravilan, T 7-, teren delimitat de punctele 44,45,76,80,41,42,53,52,77,76; 75,44.
Valoarea totală a acestor loturi este de 80.991 RON
Pârâtei-reclamante:
- lotul 1(1300 mp) intravilan de,situate în zona delimitată cu roșu pe planșa 1 în T 7-"" delimitată de punctele 68,73,74,75,76,77,51,50,54.
- lotul 2 (3716 mp) extravilan - "" delimitat în planșa 2 anexă.
- suprafața de 1300 mp situată în denumită popular "Grădini"
Valoarea totală a acestor loturi este de 35.048 RON
Pârâtului -reclamant
- lotul 4 (2755 mp) intravilan de T7 -"" delimitat de punctele 6,9,11,12,13,14,37,79,78,80,39 în planșa 1, anexă.
- lotul 5-(1627 mp) din - ""-delimitat de punctele 1,2,3,4,82,15,5 în planșa 1 anexă.
- lotul 4-(10354 mp) extravilan T 10 ""
Valoarea totală a acestor loturi atribuite pârâtului-reclamant este de 71.656 RON.
A fost obligată reclamanta-pârâtă să plătească: pârâtului-reclamant -sultă în sumă de 21.079 RON și moștenitorilor defunctului, împreună,(, și ) o sultă de 3543 RON.
A fost obligată pârâta -reclamantă să plătească moștenitorilor defunctului, împreună (anterior menționați), o sultă în sumă de 7772 RON și s-au păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin deciziei.
a fost obligat să plătească apelantei, 792 RON cheltuieli de judecată în apel iar intimata să plătească apelantei suma de 233 RON cheltuieli de judecată în apel.
Au fost obligați moștenitorii defunctului, împreună (, și ) să plătească apelantei suma de 481 RON, cheltuieli de judecată în apel.
Apelanta a fost obligată să plătească în contul expertului ing. diferență de onorariu, respectiv suma de 600 RON.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că reclamanta a solicitat partajarea masei succesorale rămase de pe urma defuncților decedat la data de 25.03.1945 și - decedată la 31.08.1978 și reducțiunea testamentului întocmit de defuncta - în favoarea pârâtului, reclamanta precizând că solicită doar partajarea suprafețelor înscrise în 981/1996.
Prin cereri reconvenționale pârâții au solicitat raportarea donațiilor făcute de - în favoarea reclamantei pârâte și a pârâtului.
Tribunalul a constatat că moștenitorii defunctului decedat la 25.03.1945 sunt, conform certificatului de moștenitor nr. 393/1960 (depus la fila 143 dosar) -, soție supraviețuitoare, descendenți, fiecare cu o cotă de din succesiune, potrivit art.1 din Legea 319/1944.
În ce privește moștenitorii defunctei -, decedată la 31.08.1978, aceștia sunt, fii moștenitori rezervatari, fiecare cu o cotă de 7/16 din succesiune și, moștenitor legal și testamentar, potrivit testamentului autentificat sub nr. 779/14.04.1973, cu o cotă de 7/16, astfel cum s-a constatat prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 17.01.2007, în baza art. 673 ind.5, 673 ind.6 Cod procedură civilă de instanța de control judiciar.
Întrucât pe parcursul procesului a decedat pârâtul la data de 14.10.2002, cota sa este culeasă de descendenții acestuia,.
În ce privește suprafețele de teren asupra cărora părțile sunt în indiviziune, tribunalul a constatat că acestea sunt: suprafața de 40100 mp inclusă în titlul de proprietate nr.981/1996 și suprafețele de 7800mp situată în extravilanul de (-) și respectiv 2600 mp intravilan de (T7 ) imobile a căror valoare este de 232.749 RON, valoarea fiind stabilită pentru parcelele de 7800 mp (2340 Euro) și 2600 mp (15600 Euro) la cursul BNR la data de 19.09.
Instanța de control judiciar a constatat că în mod greșit s-au stabilit în sentința apelată cotele cuvenite părților ca fiind egale fără a se lua în considerare faptul că este moștenitoarea doar a defunctei -, fiind fiica acesteia dintr-o altă căsătorie, nu și a defunctului.
Tribunalul, prin încheierea de admitere în principiu (încheiere interlocutorie) asupra căreia nu se poate reveni, pronunțată la data de 17.01.2007 (fila 216 dosar) a constatat moștenitorii rămași de pe urma defunctei - și cotele cuvenite acestora.
Tribunalul a mai constatat că instanța de fond nu a precizat limita (cotitatea disponibilă) la care se impunea a se dispune reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 779/14.04.1973 în favoarea pârâtului.
Potrivit legii orice persoană fizică poate dispune de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său dar dreptul de dispoziție, drept exclusiv și absolut poate fi exercitat numai în limitele și cu modificările determinate de lege.
Deși legea nu determină în mod direct noțiunea de rezervă succesorală, din textele prevăzute la art. 841-855, 939-941 și art.2 din Legea nr. 319/1944 se pot desprinde elementele necesare pentru stabilirea acelei părți din patrimoniul defunctului care, prin efectul legii este rezervat anumitor moștenitori legali și respectiv, a acelei părți de care defunctul putea dispune liber sub formă de liberalități sau exheredări.
Legea determină cuantumul rezervei sub forma unei fracțiuni din moștenire în mod indirect, prin stabilirea cotității disponibile. Astfel, potrivit art. 841 Cod civil cotitatea disponibilă ce poate forma obiectul liberalităților fără a fi supusă reducțiunii este de din bunurile dispunătorului dacă lasă trei sau mai mulți descendenți.
În consecință, testamentul nr. 779/14.04.1973 întocmit în favoarea moștenitorului se impunea a fi redus până la limita cotității disponibile, respectiv din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei -.
Tribunalul urmează, având în vedere cotele cuvenite fiecărei părți din moștenirea rămasă atât de pe urma lui cât și a defunctei -, faptul că pârâta vine doar la moștenirea lui - precum și dubla calitate a pârâtului, atât de moștenitor legal cât și testamentar, a constatat că părților le revin următoarele cote din suprafețele de teren de 40100 mp, 2600 mp și 7800 mp situate în comuna de: 31/128 și 31/128 moștenitorii descendentului, 15/128 - și 51/128 -.
Deși apelanta a criticat faptul că au fost incluse în masa de partajat și suprafețele de 7200 mp și 2600 mp primite ca zestre de la mama sa în anul 1956, tribunalul a constatat că acest motiv de apel este vădit neîntemeiat, deoarece în reglementarea Codului civil "înzestrarea " nu constituie unul dintre modurile de dobândire a dreptului de proprietate. De aceea, actul de înzestrare care este o convenție, are un regim juridic identic cu cel al donației. Înzestrarea trebuie făcută prin act autentic deoarece în lipsa actului autentic donația este nulă în mod absolut.
Prin urmare, s-a considerat că suprafețele de teren cu care apelanta a fost înzestrată nu au ieșit din patrimoniul donatarei și se includ în masa succesorală a acesteia.
Tribunalul a constatat a fi neîntemeiată și cererea apelantei de a se dispune aducerea la masa de împărțit a suprafeței de teren de 800. teren intravilan pe care fratele său și-a întemeiat gospodăria. Această soluție se justifică întrucât titlul de proprietate eliberat acestui moștenitor nu a fost constatat nul bucurându-se de prezumția de deplină legalitate.
Tribunalul a constatat, de asemenea, că sentința apelată se impune a fi schimbată și în ce privește modalitatea de atribuire a loturilor cuvenite părților urmând a se dispune atribuirea acestora potrivit raportului de expertiză depus la filele 267 - 276 dosar apel, luându-se în considerare criteriile prevăzute de art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă și 741 alin. 1 Cod civil, respectiv natura bunurilor, domiciliul părților, cotele cuvenite, posesia și faptul că reclamanta a exercitat o posesie de lungă durată asupra parcelelor în suprafață de 7800 mp (10 ) și 2600 mp (T7 ) cu care a fost "înzestrată" de autoarea sa, însă fără respectarea formei autentice a donației.
În baza art. 742 Cod civil, 673 ind. 1 Cod procedură civilă s-a dispus compensarea valorică a loturilor prin acordarea de sulte fiecăruia dintre moștenitorii îndreptățiți.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, părțile au fost obligate la cheltuielile de judecată,proporțional cu cota cuvenită.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta și pârâta care, au indicat motivul de nelegalitate înscris în art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs, reclamanta arată că nu este de acord cu modalitatea de partajare propusă de instanța de apel, deoarece, din suprafața totală de 5,35 ha teren, părinții săi au înzestrat-o, în anul 1956, cu suprafața de 1,04 ha, împrejurare pe care a dovedit-o cu declarațiile de martori.
Mai susține reclamanta că, din actul sub semnătură privată din 2.06.1994, reiese că ea deține suprafața de 600. teren, pe care se află casa de locuit și anexele gospodărești și în mod greșit i-a fost atribuită suprafața de 405. teren, deoarece, din suprafața totală de 600. teren, 200. sunt proprietatea sa ce nu pot fi incluși în masa de împărțit.
Învederează reclamanta că, la atribuirea loturilor nu s-a ținut cont de planul de situație, de sentința civilă nr. 1238/2002 a Judecătoriei Rădăuți și de faptul că, din anul 1956, ea stăpânește anumite suprafețe de teren, atribuindu-i-se o parte din suprafața pe care o stăpânește sora sa,.
Reclamanta afirmă că nu este de acord cu plata sultelor către și către moștenitorii defunctului, după cum nu este de acord numai cu obligarea sa la plata diferenței de onorariu de expert, deși, în cazul partajului judiciar, toate părțile din proces ar trebui obligate în solidar la plata acestuia.
Pârâta - susține, în motivarea recursului, că, la atribuirea loturilor, instanța de apel nu a avut în vedere înscrisurile depuse la dosar, respectiv certificatul de moștenitor nr. 1015/1979, prin care ea devenea unica moștenitoare a defunctei - ce a avut ca masă succesorală 250. teren construcții, cu casa și anexele din l de.
În planul de situație, planșa I, din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, în lotul I, ce i-a fost atribuit s-a inclus și această suprafață de 250. teren.
Pârâta -recurentă pretinde că, la atribuirea loturilor, instanța de apel nu a ținut cont de planul de situație depus la dosar, de sentința civilă nr. 1238/2002 a Judecătoriei Rădăuți și nici de posesia exercitată asupra terenurilor, astfel că i s-au atribuit două suprafețe de teren care nu sunt în apropierea domiciliului său.
Arată pârâta -recurentă că nu este de acord nici cu obligarea sa la plata de sulte către și către moștenitorii defunctului.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a susținut că, în mod corect, s-au reținut cotele ce revin fiecărui moștenitor și s-a inclus în masa succesorală terenul primit de ca zestre, însă el care avea cea mai mare cotă succesorală (51/128) a primit teren arabil în suprafață aproape egală cu, care are cota cea mai mică.
Intimatul a solicitat să se atribuie, pe cât posibil, fiecăreia dintre părți, procentual, atât terenul arabil, cât și fâneața, iar terenul de 620. -ocupat de curți, construcții - pentru care a plătit cotele celorlalți moștenitori și pe care a edificat o nouă locuință să nu fie inclus în masa de împărțit.
În recurs a fost administrată de către părți proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din 15.02.2008, Curtea, din oficiu, a invocat excepția privind neîncadrarea motivelor de recurs invocate de pârâta în motivele de recurs prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților, de materialul probator existent la dosarul cauzei și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul declarat de este nul, iar cel declarat de este nefondat.
Potrivit art. 303 al. 1 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar, conform art.306 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alineatul 2, care se referă la motivele de ordine publică.
Curtea apreciază că motivarea recursului presupune, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă, iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la fiecare motiv de recurs arătat.
Alineatul 3 al articolului 306 Cod procedură civilă, stabilește că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
În prezenta cauză, și au invocat motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, ambele recurente formulând, în esență, aceleași critici de nelegalitate ale deciziei atacate.
Față de, reclamanta a formulat, în plus, critici referitoare la greșita sa obligare la plata diferenței de onorariu de expert, deși din materia partajului, cheltuielile trebuie să fie suportate de toți coindivizarii, în raport de cotele ce le revin din masa succesorală.
Aceste critici, care vizează aplicarea greșită a legii în ceea ce privește suportarea de către coindivizari a cheltuielilor de judecată cu ocazia ieșirii din indiviziune, se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Celelalte susțineri formulate de, cât și cele ale pârâtei se referă la includerea în masa de împărțit a unor suprafețe de teren care ieșiseră din patrimoniile defuncților și - și intraseră în patrimoniile recurentelor anterior decesului autorilor lor, precum și la atribuirea greșită a loturilor de teren către părți, ambele aspecte invocate fiind consecința neluării în calcul, de către instanța de apel, a unor probe existente la dosarul cauzei (declarațiile de martor, planul de situație al terenurilor, sentința civilă nr. 1238/2002 a Judecătoriei Rădăuți în ceea ce privește pe și certificatul de moștenitor nr. 1015/1979, planul de situație și aceeași sentință a Judecătoriei Rădăuți în ceea ce o privește pe.
Însă, criticile privind nepronunțarea instanței asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii nu mai pot fi invocate de părți ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 Cod procedură civilă prin art. I punctul 111 din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea 219/2005.
Curtea mai reține că ambele recurente și-au exprimat dezacordul la plata sultelor stabilite prin decizia recurată, însă nici una dintre acestea nu au formulat critici concrete care să vizeze determinarea sultelor de către instanța de apel.
În consecință, Curtea reține că susținerile recurentelor - mai sus expuse - nu sunt susceptibile de a fi încadrate în motivul de recurs indicat în acestea și nici în vreunul dintre celelalte motive prevăzute limitativ de art. 304 Cod procedură civilă.
Critica formulată de cu privire la obligarea sa greșită la suportarea diferenței de onorarii de expert nu este întemeiată, deoarece tribunalul a procedat la determinarea cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate de pârâți în raport de cotele cuvenite fiecăreia.
Astfel, cheltuielile avansate de reclamanta în apel sunt de 1408,15 lei (RON), la care se adaugă suma de 600 lei (RON), reprezentând diferența de onorariu de expert la plata căreia a fost obligată aceasta prin dispozitivul deciziei recurate.
Totalul cheltuielilor efectuate de reclamantă în apel este de 2008,15 lei (RON).
Prin dispozitivul aceleiași decizii, intimații au fost obligați să plătească apelantei suma de 1506 lei (RON), astfel că aceasta suportă efectiv numai suma de 502 lei (RON), conform cotei de din succesiunea defunctului și cotei de 3/16 din succesiunea defunctului -.
Față de cele ce preced, Curtea constată că motivul de recurs înscris în art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nu este incident în cauză în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor de judecată la care au fost obligate părțile.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de, iar în paza art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă se va constata nul recursul declarat de și se va menține decizia tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 637 din 19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași pe care o menține.
Constată nul recursul formulat de pârâta împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.04.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Georgeta Protea, Liliana
