Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 96/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 96/2010
Ședința publică de la 26 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicePREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, și pârâta, împotriva deciziei civile nr. 196/A/6.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect partaj judiciar. Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 19 februarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria S sub dosar nr-, reclamanții si au chemat in judecată pârâtii, si ulterior și au solicitat:
-să se constate că pe imobilul inscris in Cf 9557, nr., nr. top 1811/3/1/1 gradină de 866 mp și nr. top 1812/2 casă si curte, exista edificată încă o construcție cu destinație casă de locuit și să se dispună notarea acesteia in CF;
-să se constate că masa succesorală ramasă dupa defunctul este compusă din cota de din imobilul inscris in CF 9557 si nr. ord., nr. top 1811/3/1/1 grădină de 866 mp si nr. top 1812/2 - două case și curte, și să se dispună predarea succesiunii după defunctul în favoarea reclamanților după cum urmează: în principal, în cota de 5/8 părți (în solidar) în favoarea acestora și respectiv 3/8 părți în favoarea soției supraviețuitoare; în subsidiar, în cote de 37/64 părți(în solidar) în favoarea reclamanților și respectiv în favoarea soției supraviețuitoare în cotă de 27/64 părți.
-să se constate că moștenitori ai defunctului, decedat la data de 14.01.2007 sunt pârâta în calitate de soră -colateral privilegiat si -in calitate de sotie supraviețuitoare, iar masa succesorală rămasă după acesta este formată din cota de din cota ce urmează aos tabili ca revenindu-i lui, la care se adaugă cota de părti din imobil (J din cota pe care o deținea, în urma sistării comunității de bunuri) și să se dispună predarea succesiunii.
Ulterior acest petit al cererii reclamanților a fost reprecizat ( 173 dosar fond) în sensul de a se constata că si pârâtul este moștenitor al defunctului, în calitate de fiu al acestuia, fiind îndreptățit la a moșteni cota de părți din ceea ce ii revine fratelui său -defunctul, pârâta fiind astfel înlăturată de la moștenirea fratelui său.
S-a mai solicitat de reclamanți partajarea imobilului înscris în Cf nr. 9957 S, prin atribuirea acestuia în favoarea pârâtelor, cu obligarea acestora la plata unei sulte în favoarea reclamanților, corespunzător cotelor de proprietate.
Prin cererea reconvențională formulată, pârâta a solicitat: -să se constate că defuncta decedată la data de 11.01.2006 cumulează cotitatea disponibilă de părti cu cota legala succesorala de părți, după def. său soț astfel că, cota acesteia din imobilul înscris în CF 9957 S cu nr. top 1812/2; 1811/3/1/1/1 este de 8/16 părti cu titlu de sistare de comunități de bunuri și 4/16 părți cu titlu de moștenire după defunct, reprezentând cotitatea disponibilă de 2/16 părți si cota legală de 2/16 părți; -să se dispună predarea succesiunii defunctului în cotă de 12/16 părți în favoarea defunctei și cota de 4/16 părti reclamanților în cote egale;
-să se constate că succesori ai defunctului decedat în anul 2007 sunt: reclamanta reconvențională în cotă de părți, în calitate de soră - colateral privilegiat și în calitate de soție supraviețuitoare în cotă de părți și să se dispună predarea succesiunii;
-să se constate că masa succesorală a defunctului se compune din cota de 6/16 părți din imobilul înscris în CF 9957 S;
-să se dispună partajarea imobilului înscris în CF 9957, prin atribuirea acestuia în întregime reclamantei reconvenționale, cu obligarea sa la plata sultelor conform cotelor de proprietate, de 4/16 părți reclamanților principali, pârâții reconvenționali și 3/16 părți pârâta.
Prin sentința civilă nr. 86/2009 s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții,.
S-a admis în parte cererea reconvențională a pârâtei -reclamante reconvenționale și în consecință:
S-a constatat că pe imobilul înscris in CF 9557, nr. ord., nr. top 1811/3/1/1/1- gradină de 866 mp si nr. top 1812/2 în suprafața de 266 mp -casă și curte s-a edificat un corp de clădire separat, având o suprafața construită de 32,80 mp cu destinația bucătărie de vară, conform raportului de expertiză întocmit de expert tehnic, ce face parte integrantă din hotărâre, construcția urmând a fi notată în cartea funciară.
S-a dispus predarea succesiunii după defunctul, decedat la data de 15.10.1991, în cotă de 24/64 părți în favoarea reclamanților si si în cotă de 40/64 părți în favoarea soției supraviețuitoare.
S-a constatat că moștenitori ai defunctei, decedată la 11.01.2006 sunt: pârâta-reclamanta reconvenționala -în calitate de soră cu o cotă de 20/64 părți si defunctul decedat la data de 15.01.2007, în calitate de frate -colateral privilegiat, cu o cotă de 20/64 părți.
S-a constatat că moștenitori ai defunctului decedat la 15.01.2007 sunt: pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, având o cotă de 5/64 părți si pârâtul în calitate de fiu, cu o cotă de 15/64 părți.
A fost respins ca prematur formulat petitul cererilor părților vizând partajarea imobilului înscris in CF 9957 S cu nr. top 1811/3/1/1/1 și 1812/2 -casă și curte si respectiv sistarea indiviziunii.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Din arborele genealogic și actele de stare civilă depuse, instanța de fond a constatat că a rezultat următoarea situație de fapt: dec. la 15.10.1991 a avut 2 fii din prima sa căsătorie, în speță, reclamanții și, rămânând în calitate de succesori legali alături de aceștia, soția supraviețuitoare. La rândul său, aceasta a decedat la data de 11.01.2006 (neavând copii cu def. ), la moștenirea sa venind cei 2 frați ai săi, respectiv pârâta si -decedat si acesta la data de 14.01.2007, având ca moștenitori prin reprezentare pe fiul său, pârâtul si respectiv soția supraviețuitoare, prin urmare de la succesiunea def. fiind înlăturată sa, pârâta - reclamantă reconvențională, dată fiind prezența soției supraviețuitoare si a fiului acesteia, așa încât pârâta va veni doar la moștenirea în nume propriu după defuncta, nu si după defunctul.
Intr-adevăr instanța de fond a constatat că prin sentința civilă nr. 2142/1993 pronunțată în dosarul nr. 8463/1992 al Judecătoriei Alba Iulia, definitivă și irevocabilă ( 5-7 dosar fond) a fost admisă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții, constatându-se calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii rămase de pe urma def., dec. la 15.10.1991 după cum urmează: în calitate de soție supraviețuitoare, numiții si în calitate de fii ai defunctului, pârâta fiind străină de succesiune prin neacceptare. De asemenea s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de părți din imobilul înscris în Cf 5848 S, cu nr. top 1812/2 - loc de casă intravilan de 268 mp si nr. top 1811/3/1/1 -gradină în suprafață de 1259 mp, imobil care instanța a constatat că este același cu imobilul în litigiu, înscris ulterior în altă carte funciară, respectiv 9557 S (având același număr topografic). Prin același titlu executoriu s-a dispus reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 301/1985 de către notariatul de Stat a Județului A, prin care testatorul dec. la 15.10.1991 a testat întreaga sa avere în favoarea reclamantei, în limita cotității disponibile de părți.
Din cuprinsul extrasului de CF (8 dosar fond) instanța a constatat că, coproprietari ai imobilului în litigiu sunt și soția, ambii decedați.
Față de cuprinsul sentinței civile amintite mai sus, instanța a reținut autoritatea de lucru judecat în ce privește petitul acțiunii părților vizând constatarea faptului că masa succesorală rămasă după defunctul este formată din cota de părti din imobilul în litigiu, aspect care s-a stabilit deja în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 149/1993 a Judecătoriei Alba Iulia, așa încât acest petit al acțiunii a fost respins.
Văzând cuprinsul extrasului de carte funciară, raportat la cotele existente, instanța de fond a constatat că inițial reclamanții în calitate de fii au o cotă de proprietate de părți (împreună), iar defuncta are o cotă de părti, ajungându-se prin fărâmițarea cotelor la o cotă de 24/64 părți pentru reclamanți în calitate de fii, iar cele 10/16 părți ale defunctei se vor împărți egal între cei 2 frați colaterali privilegiați și pârâta, fiecare având 5/16 părți. Mai departe, cotele se vor împărți din nou între căreia îi va reveni o cota de 20/64 părți și moștenitorii defunctului (decedat), respectiv pârâta (soția supraviețuitoare) va avea o cota de 5/64 părți, iar, o cota de 15/64 părți din imobil.
Instanța de fond a constatat că devoluțiunea succesorală legală este cea expusă mai sus, însă aceasta deocamdată, pe calea acestei acțiuni cu care instanța a fost investită, nu va putea fi valorificată câtă vreme din cuprinsul CF în extenso ( 55-58 dosar fond) rezultă în mod indubitabil că ultimii proprietari întabulați în cartea funciară asupra imobilului din litigiu sunt pârâta si defunctul în cotă de părți din imobil, aceștia întabulându-se prin efectul certificatului de moștenitor nr. 153/2006 autentificat sub nr. 71/3.01.2007 de BNP, certificat care nu a fost anulat de nici o instanță judecătorească, în prezentul litigiu nici una din părțile litigante neinvestind instanța cu un astfel de petit.
Prin urmare, pentru a putea fi valorificate devoluțiunea succesiunii legale stabilită în cotele de mai sus, se impus în opinia instanței de fond, ca în prealabil să fie eventual anulat acest certificat de moștenitor si restabilită situația anterioară de carte funciară în sensul reîntabulării imobilului pe numele defuncților si.
Prin urmare instanța de fond a reținut faptul că în speță, există autoritate de lucru judecat în ce privește dezbaterea succesiunii primului defunct, fiind stabilit prin sentința civilă indicată mai sus faptul că, urmare a reducțiunii testamentului defunctei, cotele de proprietate sunt de părți pentru aceasta si respectiv părti pentru cei 2 fii din prima căsătorie a defunctului, în speță, reclamanții si.
Față de faptul că, astfel cum s-a menționat nu se pot înscrie practic aceste cote de proprietate rezultante în cartea funciară, câtă vreme există acel certificat de moștenitor după defuncta, certificat neanulat prin nici o hotărâre judecătorească, instanța de fond a respins ca prematur formulat petitul cererii părților având ca obiect sistarea indiviziunii asupra imobilului în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 196/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- a fost admis apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile de mai sus care a fost schimbată în parte doar sub aspectul cotelor de proprietate cuvenite reclamanților și pârâților, și procedându-se la o nouă judecată:
S-a dispus predarea succesiunii după defunctul, decedat la data de 15.10.1991 în cotă de 472/1536 în favoarea reclamanților și și în cotă de 1064/1536 părți în favoarea soției supraviețuitoare .
S-a constatat că moștenitori ai defunctei decedată la 11.01.2006 sunt: pârâta - reclamantă reconvențională în calitate de soră, în cotă de 532/1536 părți și defunctul decedat la data de 15.01.2007 în calitate de frate -colateral privilegiat în cotă de 532/1536 părți.
S-a constatat că moștenitori ai defunctului decedat la 15.01.2007 sunt: pârâta în calitate de soție supraviețuitoare având o cotă de 133/1536 părți și pârâtul în calitate de fiu în cotă de 399/1536 părți.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
S-a respins apelul declarat de reclamanții și împotriva aceleiași sentințe.
Au fost obligați intimații și să plătească, în solidar, apelantei suma de 2047,8 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele deciziei s-a reținut că în mod corect au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților și, având în vedere că reclamanții sunt fii din prima căsătorie a defunctului, având interes în a solicita dezbaterea succesiunii după acest defunct.
În ceea ce privește problema corelării dispozițiilor art. 939. civ. cu drepturile succesorale prevăzute în favoarea soțului supraviețuitor de Legea nr. 319/1994, tribunalul a reținut că există părerea unanim admisă potrivit căreia drepturile soțului supraviețuitor care concurează cu descendenții defunctului dintr-o căsătorie anterioară nu mai pot fi limitate exclusiv la cotitatea disponibilă specială prev. de art. 939 cod civil ci trebuie stabilite ținând seama și de noua calitate a soțului supraviețuitor de moștenitor legal rezervatar.
Astfel soțul supraviețuitor care vine în concurs cu doi descendenți ai defunctului va primi rezerva de 1/8 iar cei doi copii rezerva de 14/24 (2/3 din 7/8).
Astfel rezerva totală este de (soț supraviețuitor) + (copii)=.
Rezultă că cotitatea disponibilă ordinară este de.
Din cotitatea disponibilă ordinară de, soțul supraviețuitor va mai primi cotitatea disponibilă specială de adică.
Restul de se împarte conform cotelor legale conform art. 1 din Legea 319/1944 astfel:
- supraviețuitor:
-copii:.
Deci soțul supraviețuitor va primi (rezerva) + (cotit. disp. specială)+ =, iar cu doi copii: rezerve + cota legală.
Aceste cote de pentru soțul supraviețuitor și pentru copii se aplică la cota de ce le revine după defunctul astfel: pentru soția supraviețuitoare la care se adaugă cota de a def. ca urmare a sistării comunității de bunuri:.
Rezultă că cei doi copii au împreună o cotă de părți =>.
Prin urmare cota cuvenită soției supraviețuitoare este de iar a reclamanților împreună de.
Ca urmare a faptului că soția supraviețuitoare a decedat la data de 11.01.2006 (neavând copii cu def. ), la moștenirea sa vin cei 2 frați ai săi si, fiecare în cotă de părți.
Cum și a decedat la 14.01.2007 la moștenirea acestuia vin soția supraviețuitoare în cotă de și fiul în cotă de, fiind înlăturată de la succesiunea defunctului dată fiind prezența soției supraviețuitoare și a fiului acesteia.
În ceea ce privește pe s-a constatat că acesta are calitatea de moștenitor al defunctului, fiind înfiat de către acesta, iar în certificatul de naștere depus este menționat numele și ca și părinți.
In ceea ce privește devoluțiunea succesorală legală Tribunalul a constatat că în mod corect a reținut instanța de fond că aceasta nu va putea fi valorificată atâta timp cât din cuprinsul cărții funciare extenso (filele 55-58) rezultă că ultimii proprietari tabulari întabulați în cartea funciară asupra imobilului în litigiu sunt pârâta și defunctul în cotă de părți din imobil, aceștia întabulându-se în baza certificatului de moștenitor nr. 153/2006, certificat care nu a fost anulat de nici o instanță judecătorească.
Prin urmare, față de această împrejurare, nu se poate dispune nici sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu.
Faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe capătul de cerere vizând cumulul cotității disponibile de cu cota legală succesorală de părți nu poate fi reținut pentru că așa cum s-a detaliat la modul de calcul al cotelor cuvenite părților trebuie avută în vedere o anumită ordine în determinarea cuantumului cotității disponibile speciale.
Astfel, mai întâi se stabilește rezerva și cotitatea disponibilă ordinară iar apoi din cotitatea disponibilă ordinară soțul supraviețuitor va primi cotitatea specială de, iar diferența se va împărți conform cotelor legale.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și și pârâta.
Prin recursul promovat, reclamanții arată că în mod greșit instanța de apel a modificat cotele de proprietate pentru reclamanți deși ele au fost stabilite în mod legal prin sentința instanței de fond, ținându-se cont de sentința civilă nr. 2142/1993 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosar nr. 8463/1992 prin care s-a dispus reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 301/1985 de Notariatul de Stat
În această situație, potrivit extrasului de carte funciară raportat la cotele legale de proprietate, în mod legal și temeinic s-a constatat de prima instanță că reclamanții au o cotă de 6/16 iar soția supraviețuitoare 10/16 (sau 40/64 și 24/64).
Susțin că prin art. 939 alin. 2 cod civil, pârâții nu au în plus o altă cotă legală în afara cotei disponibile de părți.
Mai arată că în mod greșit nu s-a dispus sistarea stării de indiviziune fiind încălcate dispozițiile art. 728 alin. 3. civ. legală, în speță, permite instanței să constate că notarul din S și-a declinat competența în favoarea instanțelor judecătorești pentru dezbaterea și partajul judiciar și că instanța de apel, prin rolul său activ era în măsură să dispună anularea certificatului de moștenire nr. 153/2006 autentificat sub nr. 71/03.01.2007 existent la dosar. Precizează că sub dosar nr- al Judecătoriei S au solicitat anularea acestui certificat de moștenitor.
Mai arată că instanța era în măsură să soluționeze cererea reclamanților pentru atribuirea imobilului în litigiu corespunzător cotelor de proprietate.
Solicită modificarea deciziei invocând în drept art. 299 și urm. proc. civ.
Prin recursul formulat, pârâta, personal și în calitate de moștenitoare a defunctului a solicitat modificarea hotărârilor instanței de fond și de apel în sensul admiterii acțiunii reconvenționale și a respingerii acțiunii principale, cu cheltuieli de judecată.
Sub un prim motiv de recurs se invocă nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 7 și 9. proc. civ. susținându-se că este nelegală soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților în ceea ce privește succesiunea defunctului, față de care nu au vocație succesorală și, deci, nici calitate procesuală activă.
Consideră că motivarea respingerii excepției nu are nici o legătură cu excepția ridicată de pârâtă, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 7. proc. civ. pentru că aceasta nu a invocat excepția lipsei calității procesuale active față de succesiunea lui ci față de cea a lui.
Reclamanții trebuiau să ceară introducerea în cauză a celor care au vocație succesorală, cu care trebuie să se judece, dar dacă sau nu formulează acțiunea în stabilirea succesorilor masei succesorale și a cotelor, nu pot să se substituie voinței lor.
Un al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9. proc. civ. se referă la reținerea unor cote succesorale greșite de către instanța de apel. Sub acest aspect arată că sentința civilă nr. 2142/1993 nu a stabilit întinderea drepturilor fiecărui moștenitor lăsând pe seama Notariatului acest lucru. Reclamanta reconvențională a solicitat să se constate că antecesoarea sa, cumulează cotitatea disponibilă stabilită prin sentința 2142/1993 cu cota legală de în temeiul art. 939. civ și a Legii nr. 319/1944 și invocă în acest sens literatura de specialitate în care se reține că soțul supraviețuitor poate cumula cotitatea disponibilă specială cu porțiunea lui succesorală legală cu condiția ca liberalitățile primite și porțiunea sa succesorală legală să nu depășească cotitatea disponibilă ordinară. cele două, are în masa succesorală 12/16 părți din masa succesorală a defunctului, din care 8/16 părți cu titlu de sistarea comunității de bunuri, părți cotitatea disponibilă stabilită prin sentință și cota succesorală în concurs cu descendenții din altă căsătorie.
Sub un ultim motiv de recurs se contestă calitatea de succesor a lui care nu a fost înfiat cu efecte depline, impunându-se depunerea la dosar a actelor de înfiere a acestuia și nu doar a actelor de stare civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză recurenta a solicitat respingerea recursului reclamanților arătând că acesta nu este formulat pe motive de nelegalitate iar criticile sunt nefondate deoarece defuncta cumulează cotitatea disponibilă cu cota legală.
Reclamanții și au solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea recursului formulat de arătând că au interes în a solicita dezbaterea succesiunii după, că dacă s-ar cumula cotitatea disponibilă specială de cu cota legală de s-ar încălca cotitatea disponibilă ordinară și că nu poate fi contestată calitatea de succesor a lui atâta timp cât nu s-a solicitat înscrierea în fals cu privire la actul de stare civilă depus de acesta.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul pârâtei - reclamante reconvenționale este nefondat.
Finalitatea acțiunii promovate de reclamanții și constă în sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 9557 S, prin atribuirea acestuia pârâților, cu obligarea la plata de sulte. În conformitate cu dispozițiile art. 112. proc. civ. reclamanții au indicat persoanele cu care înțeleg să se judece, respectiv pe moștenitorii defunctei dar și pe moștenitorii fiului decedat al acesteia, u.
Sistarea de indiviziune solicitată de reclamanți prin acțiune presupune, în prealabil, stabilirea cotelor de moștenire, respectiv de coproprietate asupra imobilului iar aceasta nu se poate face, conform dispozițiilor legale, cu excluderea moștenitorilor defunctului. Altfel spus, sistarea stării de indiviziune nu se poate realiza fără stabilirea cotelor de moștenire, respectiv de coproprietate a tuturor părților implicate pentru că altfel nu s-ar putea pune în aplicare dispozițiile art. 728. civ. în raport de criteriile precizate de art. 673/5 și 673/9 proc. civ. În acest context, Curtea apreciază că atât calitatea procesuală activă cât și interesul reclamanților în ceea ce privește stabilirea calității de moștenitori ai pârâților după defunctul este pe deplin justificată, motivul de recurs formulat de pârâtă sub acest aspect și întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7-9. proc. civ. nefiind fondat.
Nefondat se reține a fi și cel de-al doilea motiv de recurs invocat de aceeași pârâtă.
În litigiul finalizat cu pronunțarea de către Judecătoria Alba Iuliaa sentinței civile nr. 2124/1993 în dosar nr. 8463/1992, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții și să se constate cotele de moștenire și masa succesorală rămase după defunctul. Prin sentința menționată anterior, s-a stabilit că în masa succesorală rămasă după defunct intra cota de părți din imobilul în litigiu și s-a dispus reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 501/1985 prin care defunctul a testat în favoarea numitei întreaga sa avere, în limita cotității disponibile de părți. Așa cum rezultă din considerentele hotărârii, la pronunțarea acestei soluții, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 841. civ. cât și cele ale Legii nr. 319/1944 privitor la cota soțului supraviețuitor în concurs cu copii din altă căsătorie.
Așadar, prin hotărârea judecătorească menționată, rămasă irevocabilă, au fost stabilite deja cotele de moștenire ale soției supraviețuitoare și a fiilor din căsătoria anterioară, sub acest aspect sentința nr. 2142/1993 bucurându-se de autoritate de lucru judecat, conform art. 1201. civ. așa cum dealtfel corect a reținut și prima instanță. Prin urmare, cotele de moștenire a celor trei nu mai pot fi discutate în litigiul de față fără a se încălca puterea de lucru judecat de care se bucură hotărârea menționată iar dispozițiile art. 939. civ. invocate de pârâta - reclamantă reconvențională puteau fi valorificate doar în litigiul din anul 1992. Solicitările acesteia sunt cu atât mai mult nefondate în condițiile în care instanța, cu ocazia pronunțării sentinței civile nr. 2142/1993 a luat în considerare inclusiv cota legală a soțului supraviețuitor prevăzută de Legea nr. 319/1944.
Ca atare, cotele indicate de recurentă nu pot fi luate în considerare, cotele corecte fiind cele reținute de prima instanță în raport de cele stabilite prin sentința civilă nr. 2142/1993 și de cuprinsul extrasului de carte funciară atașat dosarului de fond. Astfel, defunctei îi revine cota sa de părți din imobil la care se adaugă cota de din cota deținută de defunctul, respect 10/16 părți din imobil (40/64). În ceea ce-i privește pe reclamanți aceștia moștenesc împreună din cota de a defunctului, ajungând fiecare la o cotă de 3/16 (12/64). Moștenitori ai defunctei sunt în calitate de soră și, frate, fiecare în cotă de 20/64 părți. Întrucât este decedat, vocație concretă la moștenirea acestuia o are fiul său în cotă de 15/64 părți și soția supraviețuitoare, în cotă de 5/64 părți. acestuia, este exclusă de la moștenirea fratelui său dată fiind prezența rudei din prima clasă de moștenitori (fiul ). În privința calității acestuia de moștenitor după defunctul, aceasta a fost corect reținută de instanțele fondului în contextul în care pe de o parte, acest aspect rezultă cu evidență din actele de stare civilă depuse la dosarul de fond, acte a căror nevalabilitate nu a fost demonstrată de către pârâtă. Pe de altă parte, în cauză nu a fost făcută nicio probă în sensul că pârâtul nu ar fi fost înfiat cu efecte depline, și acest ultim motiv de recurs al pârâtei fiind nefondat.
În ceea ce privește recursul reclamanților, Curtea constată că acesta este fondat în măsura și pentru motivele ce se vor arăta.
Așa cum s-a arătat anterior, instanța de fond a stabilit corect cotele de coproprietate ținând cont de cele stabilite cu autoritate de lucru judecat prin sentința nr. 2142/1993 a Judecătoriei Alba Iulia și de cotele evidențiate în cartea funciară. Pentru motivele arătate cu ocazia analizării motivului de recurs invocat de pârâta sub aspectul modului de calcul al cotelor de moștenire, Curtea constată nelegal modul de calcul stabilit de instanța de apel, acesta aducând atingere autorității de lucru judecat de care se bucura sentința civilă nr. 2142/1993, dispozițiile art. 939. civ. nemaiputând fi aplicate în speța de față. Ca atare primul motiv de recurs al reclamanților este fondat.
Solicitarea recurenților reclamanți de anulare a certificatului de moștenitor nr. 153/2006 este inadmisibilă în recursul de față având în vedere că nu a format obiect al analizei primei instanțe și a celei de apel. Cu referire la acest certificat de moștenitor, Curtea apreciază că atât instanța de apel cât și cea de fond au reținut greșit că acesta ar constitui un impediment la sistarea stării de indiviziune asupra imobilului. De fapt, ceea ce au reținut greșit instanțele este faptul că în temeiul acestui act autentic numiții și s-au întabulat în CF în cotă de părți din imobil.
Din extrasul CF depus la 55-58 dos. fond, rezultă că și și-au întabulat fiecare cota de părți din cota deținută de defuncta sub B 2, 6 și nu asupra întregului imobil ( nu și asupra cotei defunctului ).
În condițiile în care aceștia și-au întabulat dreptul de proprietate doar cu privire la cota deținută de defuncta și nu asupra întregului imobil, Curtea apreciază că în mod greșit s-a apreciat ca prematur capătul de cerere referitor la sistarea stării de indiviziune. Prin urmare, se rețin a fi fondate criticile reclamanților referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 728. civ. prima instanță putând să procedeze în sensul prevăzut de dispozițiile textului de lege menționat cu luarea în considerare a cotelor de coproprietate, a solicitărilor părților și a criteriilor legale aplicabile.
Față de toate aceste considerente și văzând că petitul privind sistarea indiviziunii a fost soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, Curtea în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 3. proc. civ. va admite ca fondat recursul reclamanților. În consecință va casa în tot decizia pronunțată de tribunal, și în parte sentința primei instanței, numai cu privire la capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune, urmând să fie trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe numai sub acest aspect.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 312. proc. civ. recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 196/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Casează în tot decizia atacată și în parte sentința civilă nr. 86/2009 pronunțată de Judecătoria S în dosar nr-, numai cu privire la capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, numai cu privire la acest aspect.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2010.
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean - - | JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară - - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - - |
Grefier, |
.
Tehn.
8 ex/07.04.2010
Jud. fond -
Jud. apel - /
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela
