Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 89/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 89/2010
Ședința publică de la 26 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicePREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
Judecător - -
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 391/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu și a sentinței civile nr. 2965/2009 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză se avocat pentru recurenții reclamanți, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este netimbrat cu taxă judiciară de timbru de 10 lei și timbrat cu timbru judiciar de 0,15 lei, și s-a depus întâmpinare din partea intimatului pârât Comuna prin Primar.
Mandatarul recurenților reclamanți, avocat, depune în fața instanței împuternicire avocațială, taxă judiciară de timbru de 10 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, certificat de atestare fiscală pentru a dovedi că recurenții plătesc impozit pentru întreaga suprafață de teren, și sentința civilă nr. 1900/17.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar -. Primește un exemplar din întâmpinare și arată că nu solicită termen pentru studiul acesteia și nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarul recurenților pârâți, avocat, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor pronunțate de Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu, și rejudecând cauza pe fond admiterea atât a acțiunii principale cât și a celei conexe. Fără cheltuieli de judecată.
Învederează proba testimonială administrată la fond și raportul de expertiză topografică din care reiese că suprafața de teren reală este mai mare decât cea înscrisă în CF, și această extindere se datorează extinderii către râul unde odată a fost. Susține că în mod greșit instanțele nu au luat în considerare suplimentul la expertiză întocmit în cauză, în care sunt explicate comasările ce au avut loc în zonă în anul 1955, reținând că recurenții folosesc o altă parcelă, în plus. Totodată, solicită admiterea acțiunii conexe privind sistarea stării de indiviziune, partajarea conform folosinței și atribuirea loturilor conform voinței părților manifestate în scris.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la 20.03.2008 pe rolul Judecătoriei Sibiu sub dosar nr-, reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu pârâții, G și Comuna prin primar, să se dispună rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF 3943, nr. top. 6117, în sensul de a se trece suprafața reală ce va rezulta în urma expertizei.
Prin acțiunea înregistrată la 10.07.2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 3943, nr. top. 6117, cărei suprafață va fi stabilită prin rectificare.
La termenul din 30.10.2008, prima instanță a dispus conexarea celor două acțiuni.
Prin sentința civilă nr. 2965/2009, Judecătoria Sibiua respins atât acțiunea principală cât și acțiunea conexă, reținând că din raportul de expertiză topografică și din suplimentul la acest raport, rezultă însă faptul că reclamanții nu folosesc numai imobilul cu nr. top. 6117, ci și o altă suprafață de teren rezultată în urma retragerii, suprafața măsurată a nr. top. 6711 proprietatea reclamanților fiind identică cu cea înscrisă în CF 3943, respectiv 675 mp.
Ca urmare, s-a constatat că înscrierea în cartea funciară a suprafeței de teren aflată în proprietatea reclamanților coincide cu suprafața reală a nr. top. 6711, nefiind îndeplinite condițiile necesare pentru admiterea unei acțiuni în rectificare de CF.
Cu privire la acțiunea conexă, prima instanță a reținut că cei doi coproprietari urmăresc sistarea stării de indiviziune asupra suprafeței de teren pe care o au în folosință (respectiv suprafața de 1766 mp astfel cum a fost măsurată și identificată prin raportul de expertiză) și în varianta propusă prin acest raport.
Cum acțiunea în rectificare a fost considerată ca nefondată, dreptul de proprietate al coindivizarilor rămâne limitat la suprafața de 675 mp, reținând manifestarea de voință a acestora de partajare a întregii suprafețe de teren aflată în folosință, s-a constatat lipsa titlului pentru întreaga suprafață, astfel că și această cerere a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și, care au solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii în fond a celor două acțiuni conexe, cu motivarea că din probele administrate rezultă că imobilul teren în litigiu se învecinează la două capete cu câte o stradă, că este bine delimitat de celelalte proprietăți, nefiind niciodată discuții cu privire la linia de graniță.
Prin decizia civilă nr.391/2009, Tribunalul Sibiua respins apelul reclamanților, reținând că din expertiza efectuată în cauză rezultă că suprafața de teren folosită de reclamanți este de 1766 mp, iar cea înscrisă în CF este de 675 mp, ceea ce înseamnă că reclamanții folosesc mai mult decât au înscris în CF cu mai bine de 1000 mp.
Instanța de apel a considerat că explicația pentru această suprafață suplimentară rezultă din ultimul supliment la expertiză, în care arată că în zonă o serie de nr. top au fost comasate, însă nu este cazul și pentru nr. top în litigiu, respectiv top 6117, iar apoi au avut loc o serie de dezmembrări, loturile rezultate fiind atribuite pentru construirea de case.
Din concluziile expertizei rezultă cu certitudine că imobilul proprietatea reclamanților are suprafața înscrisă în cartea funciară, iar nu suprafața aflată în folosință. Pentru aceasta din urmă reclamanții au posibilitatea de a-și reglementa situația de drept, respectiv de aop une în acord cu situația de fapt, uzând, însă, de alte mijloace juridice. Este adevărat că potrivit art. 32 din Legea 7/1996 efectul de opozabilitate al înscrierii în cartea funciară este inoperant cu referire la suprafața imobilului, dar în cauză, prin expertiza efectuată s-a dovedit că imobilul având nr. top 6117 are tocmai suprafața reală de 675 mp.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii principale și a acțiunii conexe.
În expunerea de motive, recurenții arată că instanța de apel a considerat în mod greșit că nu sunt îndeplinite cerințele acțiunii în rectificare și că diferența dintre suprafața înscrisă în CF și cea folosită de reclamanți rezultă ca urmare a retragerii râului. Din expertiza întocmită la fond și suplimentul la această expertiză, rezultă că imobilul în litigiu corespunde parcelelor cadastrale 178, 179 și 180 și se învecinează cu două străzi, ceea ce înseamnă că aceasta este configurația imobilului părților, așa cum rezultă și din suplimentul la expertiză.
În drept se invocă art. 304 pct. 9.proc.civ.
Recursul este legal timbrat (fl.15).
Intimata Comuna a solicitat admiterea recursului (fl. 11).
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 34 pct. 4 din Lg. nr. 7/1996, rectificarea de carte funciară poate fi cerută dacă înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În cauză reclamanții au invocat această situație, susținând că suprafața reală a imobilului lor este mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară.
Deși din raportul de expertiză rezultă că imobilul în litigiu este bine delimitat și că suprafața acestuia este de 1766 mp. instanța de apel reține în mod greșit că imobilul are suprafața de 675 mp. cât este înscrisă în CF și că, pentru diferența de peste 1000 mp. poate uzita de alte mijloace juridice. Având în vedere și considerentele primei instanțe, care reține că suprafața suplimentară rezultă din retragerea râului, trimiterea instanței de apel la "alte mijloace juridice", vizează accesiunea imobiliară naturală.
Instanța de apel nu a observat însă că imobilul reclamanților nu se învecinează cu râul, pentru a fi în prezența unui astfel de mod de dobândire a proprietății. Dimpotrivă, din raportul de expertiză, coroborat cu planul cadastral și cu topografică (fl. 71, 96 fond), rezultă fără dubiu că terenul recurenților se învecinează la nord și sud cu străzile XI și -. Imobilul are această configurație încă din 1955, când, așa cum reține și instanța de apel, au avut loc mai multe comasări și dezmembrări care însă nu au afectat imobilul în litigiu. Expertul a făcut referire la aceste comasări pentru a explica de ce imobilul părților nu are nr. top. consecutive cu cele ale imobilelor învecinate.
Mai mult, Comuna arată prin întâmpinare că la nivelul acesteia nu există nicio documentație în sensul că imobilele aflate pe strada - s-au extins prin retragerea râului.
Este posibil ca în trecut râul să fi avut alt curs, dar în niciun caz nu se poate reține că diferența dintre suprafața din CF și cea folosită de reclamanți provine din retragerea acestui râu.
Astfel, pe de-o parte, pârâtul a recunoscut că imobilul reclamanților este bine delimitat, neexistând discuții cu privire la linia de graniță (fl. 29, fond), iar martorul a confirmat aceste împrejurări (fl. 30, fond).
Pe de altă parte, expertul arată fără echivoc că imobilul reclamanților corespunde parcelelor cu nr. cad. 17, 179 și 180, ceea ce înseamnă că acest imobil este prins în planul cadastral cu configurația și amplasamentul actual, fiind mărginit de două străzi.
Sub alt aspect, se constată din certificatul fiscal nr. 904/25.02.2010 emis de Primăria (fl.16, recurs), că impozitul pentru terenul reclamanților este calculat pentru suprafața de 0,1720 ha, adică pentru suprafața reală, nu pentru cea înscrisă în CF.
Ca urmare, Curtea constată că în mod greșit, instanța de apel a considerat că acțiunea în rectificare formulată de reclamanți nu este întemeiată, dând o interpretare greșită art. 32 și 34 din Lg. nr. 7/1996. Așa cum s-a reținut, imobilul în litigiu a fost identificat și s-a stabilit, în urma măsurătorilor că acesta, astfel cum este delimitat, are o suprafață reală de 1766 mp. Cum, potrivit art. 32 din actul normativ menționat, efectul de opozabilitate al înscrierii în cartea funciară este inoperant cu referire la suprafața imobilului, iar reclamanții au făcut dovada suprafeței reale, se reține ca fondată acțiunea în rectificare.
Pe cale de consecință, constatând că criticile formulate de recurenți se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 proc.civ. Curtea va admite recursul de față și, în baza art. 312.proc.civ. va modifica în tot decizia atacată în sensul admiterii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2965/2009 a Judecătoriei Sibiu, pe care o va schimba în totalitate.
Procedând la rejudecare, în temeiul art. 34 pct. 4 coroborat cu art. 32 din Lg. nr. 7/1996, va admite acțiunea în rectificare formulată de reclamanți și va dispune rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF 3943, nr. top. 6117, de la 675 mp. la 1766 mp. conform raportului de expertiză întocmit de expert.
În ce privește cererea conexă, având în vedere suprafața rectificată, în baza art. 728.civ. va fi admisă și această acțiune și se va dispune sistarea stării de indiviziune potrivit cotelor de proprietate și folosinței actuale a părților, prin formarea a două loturi, conform raportului de expertiză amintit, și atribuirea lor după cum urmează:
- lotul nr. 1, cu nr. top. nou 6117/1, loc de casă în suprafață de 883 mp, se va atribui în cotă de 1/1 părți reclamantei;
- lotul nr. 2, cu nr. top. nou 6117/2, loc de casă în suprafață de 883 mp, se va atribui în cotă de 1/1 părți reclamantului.
Va dispune întabularea dreptului de proprietate al părților conform prezentei hotărâri.
Recurenții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 391/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Modifică în tot decizia atacată în sensul că admite apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 2965/2009 pronunțată de Judecătoria Sibiu pe care o schimbă în tot și în consecință:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, G și Comuna, prin Primar.
Admite acțiunea conexă, ce formează obiectul dosarului nr-, formulată de reclamantul împotriva pârâtei.
Dispune rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF 3943, nr. top 6117, de la suprafața de 675 mp, cât este trecută în CF, la suprafața reală de 1766 mp.
Constată că asupra imobilului înscris în CF 3943, nr. top 6117, în suprafață reală de 1766 mp sunt coproprietari reclamanții și, fiecare în cotă de câte părți.
Dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu, prin formarea a două loturi, conform raportului de expertiză întocmită de expert și atribuirea lor după cum urmează:
-//-
(continuarea dispozitivului deciziei civile 89/2010 dată în dosar -)
- lotul nr. 1, cu nr. top. nou 6117/1, loc de casă în suprafață de 883 mp, se atribuie în cotă de 1/1 părți reclamantei;
- lotul nr. 2, cu nr. top. nou 6117/2, loc de casă în suprafață de 883 mp, se atribuie în cotă de 1/1 părți reclamantului.
Dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamanților, conform prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Tehn.
8 ex/15.03.2010
- Gh.,
-
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela Florentina Cojan
