Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 98/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 98/
Ședința publică de la 10 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Boldeavicepreședintele Curții de Apel Galați
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Judecător - -
Grefier -grefier șef secție
-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 419 din 30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta și reclamantul,în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-reclamant, personal și asistat de avocat -ta, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru intimata-pârâtă a răspuns avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar și intimatul-reclamant, personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Av. -ta pentru recurent declară că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Av. pentru intimata-pârâtă nu are alte cereri în cauză.
Intimatul-reclamant declară că nu mai are cereri în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului civil.
Av. -ta pentru recurentul-reclamant, consideră hotărârile pronunțate anterior ca fiind nelegale și netemeinice, recursul formulat fiind întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
Apreciază că au fost încălcate dispozițiile legale referitoare la modul în care fost încheiat testamentul și, pentru edificarea instanței expune detaliat situația de fapt și cronologia actelor și modalitatea în care notarul a încheiat testamentul, act juridic cărui nulitate se solicită. Nu au fost studiate și analizate actele medicale aflate la dosar, expertizele medico-legale efectuate în cauză, concluziile medicului legist care a menționat că în momentul semnării actelor notariale pacientul nu avea o stare de conștiență clară care să-l facă capabil să aprecieze critic conținutul și consecințele faptelor sale, apreciind că la data de 08.04.2004 nu a avut capacitatea psihică de a testa. Nu are nici o relevanță faptul că notarul a fost scos de sub urmărire penală pentru că nu era obligatoriu pentru instanță trimiterea în judecată penală a notarului, instanța civilă având posibilitatea din contextul materialului probator administrat în cauză să pronunțe soluția corectă.
În ceea ce privește actul medical eliberat de medicul de la Spitalul de boli infecțioase, deși bolnavul nu e mai afla în evidența acestuia, în mod eronat Tribunalul Galația apreciat justificată eliberarea adeverinței medicale pe motiv că acest medic a supravegheat timp îndelungat starea de sănătate a defunctului.
În concluzie, pentru cele arătate, solicită admiterea recursului, desființarea celor două hotărâri pronunțate anterior și pe cale de consecință admiterea acțiunii reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
Av., pentru intimata-pârâtă, susține că deși s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă, toate motivele invocate sunt de fapt motive de netemeinicie. În opinia sa, recursul reclamantului nu-și găsește aplicabilitate în nici unul din punctele art.304 cod procedură civilă, astfel că recursul este inadmisibil.
În subsidiar, arată că în pagina 2 motivelor de recurs, se invocă un aspect nou, care nu a format obiect al judecății, anume că semnătura testatorului nu seamănă cu semnătura de pe celelalte acte semnate de acesta.
Recursul este nefondat întrucât nu s-a invocat nici un motiv de nelegalitate a hotărârilor recurate, mai mult, soluția Tribunalului Galați reținând cu calificare juridică impecabilă situația existentă, bazată și pe opinia celor doi medici psihiatri de la G, opinie concludentă și pertinentă.
Probele existente dovedesc faptul că solicitarea de respingere recursului și ca nefondat este justificată. Pentru cele arătate, completate și cu concluziile scrise depuse la dosar, ce solicită a fii avute în vedere la pronunțarea deciziei în recurs, solicită respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
În replică, av. -ta, susține că recursul nu se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.10 și pe pct.9 din codul d e procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- (număr vechi 3626/C/2005) pe rolul Judecătoriei Galați reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâta - constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 976/8.04.2004 ora 14.00 de " " - G pentru lipsa consimțământului provocat de abolirea discernământului testatorului și pentru lipsa cauzei, reducțiunea liberalităților excesive și partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului.
Pe calea cererii reconvenționale pârâta-reclamantă - a solicitat aducerea la masa partajabilă a unor valori patrimoniale.
Prin Încheierea de ședință din data de 6.02.2006 Judecătoria Galația disjuns capetele de cerere privind reducțiunea liberalităților excesive și partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului și formarea unei noi cauze, soluționând în prezentul dosar doar capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 976/8.04.2004 ora 14.00 de " " - G pentru lipsa consimțământului provocat de abolirea discernământului testatorului și pentru lipsa cauzei.
În cauză au fost administrate la cererea părților, probele cu acte, interogatoriu, testimonială și expertiză medico-legală psihiatrică post-mortem a defunctului.
Prin sentința civilă nr. 1015/8.02.2008 Judecătoria Galația respins ca nefondată acțiunea și i-a obligat pe reclamanți să plătească pârâtei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pentru a constata nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr. 976/8.04.2004 ora 14.00 de " " - G trebuie să rezulte lipsa de discernământ a testatorului la momentul exprimării voinței de a testa și, ca urmare a lipsei de discernământ, se poate vorbi și de o lipsă a cauzei prin lipsa scopului mediat și imediat.
S-a mai arătat că era suferind de cancer hepatic și a urmat tratament de specialitate, la data de 4.04.2004 s-a internat cu diagnosticul icter mecanic și neoplasm hepatic primar, fiind adus prin transfer la Spitalul de Urgență "Sf. " G prin transfer de la Spitalul de Boli Infecțioase
A mai reținut că în foaia de observație a pacientului din data de 7.04.2004 se menționează că era somnolent și adinamic, intens icteric, stare ce s-a menținut și la data de 8.04.2004, când s-a încheiat testamentul în discuție, în prezența notarului public.
Concluziile raportului de expertiză medicală psihiatrică efectuată post mortem în sensul că la momentul exprimării voinței de a testa defunctul avea discernământul critic păstrat, medicamentația administrată nu a fost de natură a-i influența capacitățile psihice, șansele ca defunctul să trăiască erau mari și în perspectivă nu se cunoștea exact boala de care suferea, deși fusese consultat de șase medici specialiști, precum și opinia minoritară, aceea că boala de care suferea putea conduce la acumularea în sânge a anumiți produși neurotoxici, care ar fi putut produce starea de somnolență, de greutate în exprimare și atenuarea stării de concentrare, iar pacientul nu era la momentul exprimării voinței de a testa capabil de a aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale, nu au fost reținute de prima instanță ca fiind cele corecte întrucât din adresa nr. /2007 a Institutului de Medicină Legală Iar ezultat că în lipsa unui examen psihiatric și doar pe baza elementelor puse la dispoziție de spital nu se poate aprecia asupra prezenței sau absenței discernământului defunctului.
În această situație Judecătoria Galația înlăturat expertiza medicală psihiatrică întocmită de Serviciul de Medicină Legală G, reținând doar elementele relevate de celelalte probe administrate în cauză.
În această situație și în lipsa unor probe considerate temeinice, concludente de prima instanță, instanța a apreciat că testamentul are valoarea probantă a unui act autentic care, până la dovedirea situației contrare, este și rămâne un act valabil încheiat.
S-a arătat că nu s-a putut dovedi dincolo de orice îndoială, lipsa de discernământ a defunctului la momentul la care a testat în favoarea pârâtei și nici lipsa cauzei, dat fiind că la acel moment era posibilă revenirea bolnavului și continuarea vieții chiar și cu această boală, o perioadă mai mare de timp.
Judecătoria Galația arătat că legea prezumă orice act juridic ca având o cauză, lipsa cauzei trebuind a fi probată, iar din probele administrate în cauză nu a rezultat că testatorul nu ar fi urmărit un scop mediat și un scop imediat la momentul încheierii testamentului.
Astfel, instanța de fond a considerat că nici unul dintre motivele invocate de către reclamanți pentru constatarea nulității absolute a testamentului nu a fost dovedit, motiv pentru care a dispus respingerea acțiunii și în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă obligarea reclamanților să-i plătească pârâtei cheltuielile de judecată suportate de aceasta în primă instanță.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a declarat și motivat apel doar reclamantul, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul netemeiniciei acesteia, astfel:
După internarea din data de 4.04.2004 la Spitalul de Urgență "Sf. " G prin transfer de la Spitalul de Boli Infecțioase G starea tatălui său s-a agravat chiar și sub tratament medical și a avut prăbușiri ale stării de conștiință, motiv pentru care la data de 7.04.2004 a fost transferat la secția, astfel că este greu de crezut că ar fi solicitat la 8.04.2004 (a și decedat la data de 9.04.2004) dezbaterea succesiunii rămasă de pe urma mamei sale și întocmirea unui testament în favoarea pârâtei, fiica concubinei lui.
A mai susținut că este dubioasă solicitudinea notarului public, care a fixat termen pentru soluționarea cererilor de dezbatere succesorală și întocmire testament a doua zi după formularea cererilor, precum și faptul că la întocmirea testamentului martori au fost menționați concubina testatorului (mama pârâtei) și un salariat al, iar semnătura care apare pe Încheierea finală din dosarul notarial și pe testament nu seamănă cu semnătura defunctului.
Apelantul a mai arătat că în dosarul notarial nr. 84/2004 a fost depus un act medical privind starea de sănătate a defunctului emanat la data de 8.04.2004 și semnat de un medic de la Spitalul de Boli Infecțioase G, (unde lucrează și pârâta), deși tatăl apelantului era internat la Spitalul de Urgență, ceea ce demonstrează că examinarea medicală nu a avut loc în fapt.
A mai subliniat că la data de 7.04.2004 tatăl său prezenta melenă, ceea ce demonstrează starea medicală gravă în care se afla, adeverința eliberată de medicul nu are număr de înregistrare și este inexplicabil de ce un medic specialist în boli infecțioase a apreciat că tatăl său "este în depline facultăți mintale".
Apelantul a mai arătat că lipsa discernământului tatălui său la momentul testării este relevată și de expertizele medicale efectuate post mortem, unde se precizează că era somnolent, adinamic, cu o stare generală profund alterată, necooperant, iar acumularea în sânge a unor produși neurotoxici (amoniac, acizi aminați aromatici etc.) i-a afectat funcțiile neuropsihice până la comă. În această situație, apelantul a indicat concluziile părerii medicale minoritare în sensul că din proba scrisului rezultă că testatorul nu a avut capacitatea psihică necesară de a testa.
A mai susținut că în mod greșit instanța de fond a înlăturat ambele opinii din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, avizul I neînlăturându-le de plano, nu are nici o relevanță faptul că tatăl său ar fi întreținut o relație de concubinaj de lungă durată cu mama pârâtei-intimată sau faptul că nu păstra relații prea bune cu fiii lui sau faptul că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați notarul public și pârâta-intimată au fost scoase de sub urmărirea penală, iar aspectele care interesează instanța civilă sunt doar cele privitoare la nulitatea testamentului pentru lipsa discernământului și a cauzei.
În dovedirea apelului apelantul a solicitat proba cu interogatoriul și expertiza medico-legală, această ultimă probă fiind respinsă ca inutilă cauzei.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimatul-reclamant nu și-a exprimat în scris poziția față de apelul promovat și nici nu s-a prezentat în instanță.
Intimata pârâtă - a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reluându-și apărările formulate în fața primei instanțe și nesolicitând administrarea de noi probatorii.
În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr. 419/2008 a Tribunalului Galați fost respins ca nefondat apelul reclamantului reținând, în esență, faptul că testamentul fiind un act autentic, face dovada până la proba contrară a celor consemnate, probă însă ce nu a fost administrată de către reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri declarat recurs reclamantul care a susținut în continuare că tatăl său, defunctul, în momentul în care semnat testamentul în favoarea fiicei concubinei sale era foarte bolnav, starea de boală alterându- conștiința, motiv pentru care testamentul este nul.
Analizând recursul de față prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă cât și al probelor administrate, Curtea îl consideră nefondat pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.
Ceea ce este de lămurit în prezenta cauză est faptul dacă defunctul în momentul întocmirii testamentului era conștient de consecințele încheierii acestui act.
Elocvent în astfel de situații este punctul de vedere exprimat de un specialist, respectiv un medic. Așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Spitalul Medico-legal G, medicația aplicată bolnavului nu avut influență asupra capacității psihice acestuia, astfel că la data de 8 aprilie 2004 (data întocmirii testamentului) avea discernământul critic păstrat.
La dosarul notarial nr.82/2004 se află depus și un act medical eliberat de către un medic de la Spitalul de boli infecțioase din conținutul căruia rezultă că la data de 8 aprilie 2004 bolnavul este în deplinătatea facultăților mintale, adeverința fiindu-i necesară bolnavului la notariat.
Față de toate aceste probe emise de persoane de specialitate și care nu au putut fi înlăturate prin administrarea altor probe, Curtea constată că hotărârea instanței de apel este legală, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 în referire la art.296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D
Respinge ca nefondat recursul civildeclarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 419 din 30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2009
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.GP/25.02.2009
decizie VM/27.02.2009
2 ex./27.02.2009
Fond: Judecătoria Galați - judecător:
Apel: Tribunalul Galați - judecători:
Președinte:Irina Alexandra BoldeaJudecători:Irina Alexandra Boldea, Viorica Mihai Secuianu
