Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1181/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1181
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECĂTOR 2: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta - - T împotriva deciziei civile nr. 562/A/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - 1 - T, având ca obiect plângere CF.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru petenta recurentă - - T, administrator și pentru intimata - 1 - T, administrator.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul petentei recurente depune la dosar taxa de timbru în cuantum de 2 lei, împuternicire, copia minutei deciziei civile nr. 1040/11.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA - Secția Civilă, decizia civilă nr. 572/A/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Civilă și copia minutei deciziei civile nr. 1250/16.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA - Secția Comercială; reprezentanta intimatei depune la dosar împuternicire, și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul petentei solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile recurate, cu consecința admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciară, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea deciziei civile recurate, ca temeinică și legală.
R E A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin adresa înregistrată la T la data de 13.09.2008, sub nr-, a înaintat spre soluționare plângerea formulată de petenta - - împotriva încheierii nr. -/2008, comunicată la data de 23.08.2008.
În motivarea cererii, petenta a arătat că, în mod greșit, s-a admis cererea formulată de intimata - 1 -, de notare a sentinței civile nr. 1389/26.06.2008 a Tribunalului Timiș, cât timp această hotărâre a fost atacată cu recurs, recursul nefiind soluționat.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 27.10.2008, intimata a solicitat respingerea plângerii, cu motivarea că intimata că se află în insolvență, iar sentința a cărei notare s-a dispus este pronunțată de judecătorul sindic în soluționarea unor acțiuni în anularea actelor frauduloase încheiate de către debitor, acțiuni ce se notează în cartea funciară în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. 1 din Legea nr. 85/2006; prin extrapolare, se notează și sentințele pronunțate în aceste cauze, cu atât mai mult cu cât soluția judecătorului sindic nu este susceptibilă de suspendare în recurs, potrivit art. 8 pct. 4 din Legea nr. 85/2006. În plus, intimata a subliniat că avea dreptul să înscrie sentința în conformitate cu dispozițiile art. 49 alin. 6 și 7 din Legea nr. 7/1996.
În drept, au fost invocate disp. Lg. nr. 7/1996, civ. pr.civ. Lg. nr. 85/2006.
Prin sentința civila nr. 16022/11.12.2008 pronunțată în dosarul susmenționat, prima instanța a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată, reținând în motivare următoarele:
Prin încheierea nr.-/2008 dată la data de 11.08.2008 de OCPI T, s-a admis cererea formulată de intimata - 1 - de notare a sentinței comerciale nr.1389/26.06.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Timiș.
Prin sentința comercială nr.1389/26.06.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr-, s-a dispus rectificarea cărții funciare, radierea dreptului de proprietate al petentei și reînscrierea dreptului de proprietate al intimatei asupra parte din imobilul înscris în CF - T nr. top.31230/3, în urma anulării parțiale a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu petenta - -.
În raport de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 7/1996, se reține că în cartea funciară s-a operat o înscriere provizorie, procedându-se la calificarea cererii formulate de către intimată ca fiind cerere de înscriere provizorie a dreptului de proprietate asupra cotei de din imobil, conform sentinței comerciale nr. 1389/26.06.2008, și nu ca o cerere de "notare a sentinței", cum în mod greșit a apreciat intimata, atât prin cererea de înscriere în cartea funciară înregistrată sub nr.-/11.08.2008, cât și prin întâmpinarea depusă în prezenta cauză.
În ce privește înscrierea provizorie dispusă, prima instanță a constatat că au fost respectate dispozițiile art. 48 rap. art. 29 alin. 2 lit. b din Legea nr. 7/1996, urmând ca intimata să "justifice" înscrierea provizorie prin depunerea hotărârii irevocabile, conform art. 29 alin. 4 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel petenta - - T, solicitând schimbarea ei în tot, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza hotărârii casate.
În motivare, apelanta a învederat instanței că împotriva sentinței civile nr. 1389/29.06.2008 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr- și care stă la baza notării în CF nr. -, nr. top. 31230/3, a formulat recurs, iar Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin decizia civilă nr. 1250/16.12.2008, a casat această hotărâre și a trimis cauza spre rejudecare.
În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile art. 282 și urm. proc.civ.
Intimata - 1 -, în insolvență, a solicitat respingerea apelului, susținând că înscrierea s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, respectiv ale disp. art. 12 și 85 (1) din Legea nr. 85/2004 și ale art. 49 și 50 din Legea nr. 7/1996.
Prin decizia civilă nr. 562/A/11.06.2009 pronunțată în dosarul sus-amintit, Tribunalul Timișa respins apelul formulat de - - T, împotriva sentinței civile nr. 16022/11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara, ca neîntemeiat, cu motivarea că prima instanță a calificat corect caracterul înscrierii în cartea funciară a sentinței comerciale nr. 1389/26.06.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr-, ca având natura juridică a unei înscrieri provizorii, împrejurare față de care la data înscrierii hotărârii era îndeplinită cerința disp. art. 29 alin. 2 lit. "b" din Legea nr. 7/1996, respectiv existența unei hotărâri judecătorești ce nu a devenit irevocabilă.
Este adevărat că această hotărâre a fost casată prin exercițiul căilor de atac, însă această situație nu este de natură a afecta înscrierea care, astfel cum s-a arătat, a fost făcut în mod valabil, ci doar opozabilitatea față de terți cu rangul determinat de cererea de înscriere sub condiția și în măsura justificării ei; în cazul de față, prin depunerea hotărârii judecătorești irevocabile.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, recurenta - -, solicitând modificarea deciziei atacate, precum și anularea sentinței pronunțate în cauză de Judecătoria Timișoara, ca nelegală și netemeinică.
În motivare, se arată că sentința comercială nr. 1389/26.06.2006, ce presupunea înscrierea dreptului de proprietate al - 1 - asupra cotei de din imobilul înscris în CF nr. 13037 cu nr. top 31230/3, a fost înscrisă în CF în urma unei sentințe definitive și executorii, dar nu irevocabilă.
În plus, în calea de atac declanșată de recurentă împotriva acestei sentințe, prin decizia civilă nr. 1250/16.12.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARAa casat sentința, cu trimiterea pricinii spre rejudecare.
În aceste condiții, nici prima instanță, și nici instanța de apel, nu au dispus intrarea în legalitate, conform situației existente, impunându-se radierea sentinței casate din CF. În mod eronat, cele două instanțe au menținut o înscriere în CF ce nu este conformă cu realitatea, în condițiile în care are, ca una dintre atribuții, asigurarea publicității imobiliare, respectiv arătarea persoanei care deține legal acel imobil, având în vedere opozabilitatea față de terți.
Ca atare, se impune a constata că instanța de apel a interpretat greșit actul, a schimbat înțelesul acestuia, respectiv a aplicat greșit legea, fiind incidente pct. 8 și 9 ale art. 304.pr.civ..
Se mai arată că, dacă prima instanță ar fi procedat în mod legal, ar fi trebuit să țină cont de introducerea recursului și, abia în urma judecării acestuia, să pronunțe o hotărâre. În situația în care decizia instanței de apel ar rămâne valabilă, situația de CF ar reflecta un neadevăr, fiind înscrisă o situație ce nu ar corespunde cu realitatea și care ar reflecta pentru un terț o situație neadevărată.
În CF este notat deja procesul dintre părți, fiind astfel respectate prevederile art. 85 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, fiind îndeplinite condițiile de publicitate imobiliară în ceea ce privește starea juridică a imobilului.
În drept, se invocă dispozițiile art. 299, 301, 303, 304 pct. 7, 8, 9, art. 312 alin. 3.pr.civ. Legea nr. 7/1996 și art. 85 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Intimata - 1 - a solicitat, prin întâmpinarea depusă în cauză, respingerea recursului declarat de petenta - -, ca netemeinic și nelegal, reluând considerentele invocate deja în cauză, ce au fost expuse mai sus, astfel că nu vor mai fi reluate ( 11-13).
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de art. 304 și 304 ind. 1.pr.civ. față de dispozițiile art. 299 și urm. pr.civ. art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 republicată și art. 12 și 58 din Legea nr. 85/2004, Curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș, pronunțând hotărâri temeinice și legale, pentru considerentele expuse în cuprinsul lor și pe care instanța de recurs și le însușește în întregime.
Astfel, instanțele de fond au decelat corect natura juridică a înscrierii în CF a sentinței comerciale nr. 1389/26.06.2008 a Tribunalului Timiș, ca fiind o înscriere provizorie, al cărei regim juridic este cârmuit de prevederile art. 29 din Legea nr. 7/1996, înscriere efectuată cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 48 raportat la art. 29 alin. 2 lit. B din actul normativ arătat. Prin încheierea contestată, s-a înscris în CF în mod provizoriu dreptul de proprietate asupra cotei de din imobil, drept recunoscut prin sentința comercială nr. 1389/2008 a Tribunalului Timiș.
Faptul că această din urmă hotărâre judecătorească a fost casată de către Curtea de APEL TIMIȘOARA, nu poate conduce la concluzia necesității anulării încheierii de CF contestată în cauză, și aceasta față de specificul procedurii prevăzut de art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 republicată.
Această procedură presupune competențe limitate, atât pentru registratorul de CF, cât și pentru instanța de judecată investită cu soluționarea plângerii formulate împotriva unei încheieri de CF.
Procedura de înscriere în CF a unor acte sau fapte cu relevanță juridică, este una necontencioasă, neimplicând decât o analiză formală a valabilității actelor depuse. În cadrul acestei proceduri, registratorul de CF nu are aptitudinea de a se pronunța cu privire la fondul pretenției părților, respectiv cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești supuse înscrierii. Faptul că sentința înscrisă nu era irevocabilă, nu prezintă relevanță, față de dispozițiile art. 85 din Legea nr. 85/2004 și art. 29 din Legea nr. 7/1996, în condițiile în care era înscris în mod provizoriu un drept recunoscut de hotărârea judecătorului sindic.
Aceste limite se păstrează și în fața instanței de judecată sesizate cu plângerea împotriva încheierii de CF, instanță care nu poate, potrivit prevederilor art. 51 din Legea nr. 7/1996 republicată, decât să verifice dacă raportat la actele depuse la momentul cererii de înscriere în CF, încheierea de CF este temeinică și legală.
Aspecte survenite ulterior, cum este cazul casării sentinței ce a stat la baza pronunțării încheierii atacate, nu pot conduce la reformarea acesteia, atâta timp cât obiectul judecății în această procedură se limitează la legalitatea înscrierii în CF, legalitate ce trebuie raportată exclusiv la data pronunțării încheierii și la actele depuse împreună cu cererea de înscriere adresată
Neconcordanța dintre situația reală a imobilului și înscrierile din CF, apărută ca urmare a casării sentinței comerciale, poate fi înlăturată doar printr-o cerere adresată de radiere a dreptului înscris în baza unui titlu anulat, și nu prin invocarea acestui aspect nou, survenit ulterior pronunțării încheierii atacate, în cadrul căilor de atac promovate.
În condițiile în care, la data pronunțării încheierii, au fost respectate toate condițiile formal procedurale care permiteau înscrierea sentinței judecătorului sindic al Tribunalului Timiș, act juridic aflat în ființă la acel moment, motiv pentru care această încheiere a fost legală, deci nu au existat motive care să impună desființarea ei.
În ai doilea rând, chiar dacă sentința judecătorului sindic ( prin care s-a dispus, conform legii, și anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între cele două societăți prin care s-a efectuat un transfer de proprietate în favoarea reclamantei recurente), a fost desființată cu trimitere spre rejudecare, nimic nu împiedică menținerea notării dispuse prin încheierea atacată, întrucât existența simplei cereri pentru anularea unui astfel de transfer (cum este și cea pe care o presupune procedura falimentului), este suficientă pentru a fi notată în CF, conform art. 85 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, ceea ce face - contrar susținerilor recurentei - ca încheierea să fie legală și din acest punct de vedere.
În al treilea rând, faptul că aceeași C de APEL TIMIȘOARAa admis apelul reclamantei, precum și plângerea sa într-o cauză având ca obiect anularea aceleiași încheieri de CF, nu poate fi invocat cu autoritate de lucru judecat în prezenta cauză, câtă vreme există și hotărâri anterioare contrare acesteia.
În fine, existența notării în CF a unui fapt ( existența unei proceduri de faliment aflată în curs de desfășurare care vizează și anularea transferului de proprietate către reclamanta recurentă), nu echivalează cu intabulare prin care se produce în mod automat și o pierdere a dreptului acesteia, notarea fiind o procedură distinctă față de intabulare și care are ca scop primordial informarea și atenționarea terților cu privire la natura litigioasă a imobilului respectiv.
Din această cauză, faptul că procesul ce opune părțile figurează deja notat în CF la poziția B 7, nu constituie un argument în favoarea anulării încheierii, a cărei notare în CF constituie un mijloc suplimentar de avertizare a terților interesați, fără consecințe în sensul transmiterii dreptului de proprietate imobiliară de la un titular la altul.
Pentru aceste considerente, față de dispozițiile legale invocate, coroborate cu dispozițiile art. 299 și urm. pr.civ. Curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, motiv pentru care în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1.pr.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petenta - - T împotriva deciziei civile nr. 562/A/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - 1 -
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /25.11.2009
Tehnored. 2 ex./18.12.2009
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Claudia Rohnean, Maria Lăpădat
