Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 15/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
Dosar nr-
DECIZIA NR. 15
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de petentul Biroul Notarilor Publici Asociați " și " cu sediul în or.P str. -.2.C parter, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 261 din 19 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul Oficiul de cadastru și Publicitte Imobiliară D, cu sediul în Târgoviște str. - nr.27 jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-petent Biroul Notarilor Publici Asociați " și ", precum și intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitte Imobiliară
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-au depus la dosar de către intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D întâmpinare, înregistrată sub nr. 16647 din 19 decembrie 2008, iar recurentul-petent a depus cerere, înregistrată sub nr. 237 din 9 ianuarie 2009, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și căreia i-a anexat chitanța nr. - din 7 ianuarie 2009 în valoare de 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, conform rezoluției.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Prin cererea depusă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D și înaintată Judecătoriei Pucioasa spre competentă soluționare petentul Biroul Notarilor Publici Asociați și a formulat plângere împotriva Încheierii de respingere nr. 55779/09.11.2007.
În motivarea plângerii petentul a arătat că prin încheierea de respingere se încalcă grav și abuziv dispozițiile legale inclusiv Constituția.
Petentul a depus la dosar acte.
La termenul de judecată din data de instanța a apreciat că plângerea se judecă potrivit procedurii necontencioase, intimata Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D neavând calitate procesuală pasivă conform Deciziei nr. 72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și deci calitatea de parte în cauză.
Prin sentința civilă nr.236/29.02.2008, Judecătoria Pucioasaa admis plângerea formulată de Biroul Notarilor Publici Asociați și pentru petenții și împotriva încheierii de respingere nr.55779/9.11.2007 a OCPI D, a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 538 mp din care mp curți construcții și S2 265 mp fâneață împreună cu construcția C A-anexă din paiantă acoperită cu țiglă cu o încăpere în suprafață de 16 mp având nr. cadastral provizoriu 1357 conform contractului de vânzare cumpărare nr.4410/2007 și certificatului de moștenitor nr.989/1986 și ca după rămânerea definitivă a hotărârii un exemplar să se comunice OCPI
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare nr.4410/2007 personal și ca mandatar pentru și au vândut soților și cota de din terenul de 538 mp împreună cu construcția anexă în suprafață de 16 mp, imobilele fiind dobândite prin moștenire legală conform certificatului de moștenitor nr.989/1986.
A mai reținut instanța că cererea de înscriere formulată de dobânditorii imobilelor a fost respinsă pe considerentul că certificatul de moștenitor nu constituie titlu de proprietate și nu transmite și nici nu face să se nască un drept de proprietate în favoarea moștenitorilor, el având doar efect declarativ, titlul moștenitorului fiind actul care a creat starea de indiviziune.
S-a apreciat în consecință că dovada dreptului de proprietate ar trebui făcută prin constatarea pe cale judecătorească a prescripției achizitive.
Pe de altă parte, înscrisurile depuse de părți cu ocazia cererii de înscriere îndeplinesc cerințele art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996 așa încât cererea de înscriere și intabulare a dreptului de proprietate a fost în mod nelegal respinsă de către biroul de carte funciară.
Este adevărat că certificatul de moștenitor nu are valoare de titlu de proprietate prin el însuși, ci doar în prezența titlului autorului, însă registratorul de carte funciară nu poate verifica înscrisurile decât sub aspectele prevăzute de textul de lege mai sus amintit, scopul principal al înscrierii în cartea funciară fiind opozabilitatea față de terți a actului fără ca intabularea să aibă efect constitutiv de drepturi.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal OCPI D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În motivarea cererii de apel apelantul a arătat că BNP Asociați și nu au calitate procesuală activă întrucât potrivit art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996 încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic precum și celorlalte persoane interesate, iar în alineatul 2 al aceluiași articol se prevede faptul că încheierea de înscriere sau respingere poate fi atacată cu plângere în 15 zile de la comunicare. Cererea de înscriere este introdusă de cabinetele asociate ale Biroului Notarului Public de către însuși titularul dreptului iar încheierea a fost comunicată tot acestuia, astfel că după comunicarea încheierii orice obligație a biroului notarial în legătură cu înscrierea în cartea funciară încetează.
Obligația notarului de a înainta din oficiu actele în vederea intabulării nu-i conferă acestuia și dreptul de a ataca încheierile întrucât prin activitatea pe care o desfășoară nu poate justifica un interes privitor la operațiunile de înscriere în cartea funciară.
A mai arătat apelantul că instanța a aplicat greșit legea reținând că certificatul de moștenitor chiar dacă nu are valoare de titlu poate sta la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, ori art.20 (1) din Legea nr.7/1996 prevede că dreptul de proprietate și celelalte drepturi asupra unui imobil se vor transcrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit sau transmis în mod valabil ori certificatul de moștenitor nici nu transmite și nici nu face să se nască un drept de proprietate în favoarea moștenitorilor.
De asemenea, certificatul de moștenitor nu poate fi opus terților ca instrument de dovadă a proprietății și nici nu constituie față de terți un titlu de proprietate întrucât notarul nu certifică calitatea de proprietar a celui ce lasă moștenirea ci doar calitatea de moștenitor și cota bunurilor ce se cuvine fiecărui succesor în parte.
Biroul Notarilor Publici Asociați și a formulat întâmpinarea prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive a apelantei raportat la decizia nr.72/2007 a ICCJ B, astfel că OCPI D nu poate ridica excepții, inclusiv cea referitoare la lipsa calității procesuale active a reclamantei.
De asemenea a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat.
Prin Decizia civilă nr. 261/19.06.2008 Tribunalul - Secția civilă a respins ca inadmisibil apelul declarat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară -D, a admis excepția lipsei calității procesuale active a BNP - SI, invocată din oficiu și a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul respingerii cererii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că la instanța de fond s-a stabilit că apelanta nu are calitate procesuală pasivă.
A mai reținut tribunalul că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a BNP și invocată din oficiu, apreciază că este întemeiată și a admis-o, motivat de faptul că titularul dreptului de proprietate este cel care formulează cererea de înscriere a dreptului de proprietate iar după comunicarea încheierii orice obligație a biroului notarial încetează.
Notarul public are doar obligația de a înainta din oficiu actele translative de proprietate în vederea intabulării și potrivit art.54 din Legea nr.7/1996 o astfel de obligație nu conferă notarului dreptul de a ataca încheierile de carte funciară întrucât prin activitatea pe care o desfășoară nu poate justifica un interes privitor la operațiunile de înscriere în cartea funciară.
În aceste condiții hotărârea instanței de fond a fost schimbată în tot în sensul respingerii cererii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul Biroul Notarilor Publici Asociați " și ", criticând-o pentru motive de nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs recurentul a arătat că respingerea apelului ca inadmisibil este neîntemeiată cu atât mai mult cu cât însuși OCPI Das olicitat judecarea în procedură necontencioasă potrivit art. 331 Cod pr. civ. iar Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 72/2007 a stabilit că Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D nu are calitate procesuală pasivă.
Așa fiind instanța de apel nu putea să invoce și să rețină din oficiu lipsa calității procesual active a biroului recurent și să schimbe în totalitate hotărârea instanței de fond.
Aceasta întrucât s-a ajunge la situația în care o persoană lipsită de calitate procesuală să poată declara apel la sugestia căreia instanța de apel va invoca din oficiu excepțiile de procedură sugerate ajungându-se la schimbarea în tot a hotărârii.
A mai precizat recurentul că în opinia sa aceasta echivalează cu un apel din oficiu, iar cele două hotărâri din dispozitiv sunt contradictorii: pe de o parte se respinge apelul ca inadmisibil, iar pe de altă parte se admite și se schimbă hotărârea instanței de fond.
Sub aspectul lipsei calității procesual active a recurentului acesta a arătat că în conformitate cu art. 45 al. 3 din Legea nr. 36/1995 și art. 60 al. 1 din Regulamentul de punere în aplicare a acestuia notarul public face demersurile necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate și înmânează părților dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.
, potrivit art. 54 din Legea nr. 7/1996 notarul public care a întocmit un act privitor la un drept tabular este obligat să îl comunice Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru înscrierea lui în cartea funciară, iar acesta din urmă în baza art. 50 din același act normativ este obligat să comunice încheierea celui care a trimis, respectiv biroului notarial, așadar acesta are calitate procesuală pentru a face plângere.
Aceasta întrucât prin îndeplinirea obligațiilor pe care le are prin lege de a face demersurile necesare și a de înmâna părților dovezile de înscrierea dreptului tabular notarul dispune de un mandat legal în numele părților.
În temeiul art. 308 al. 2 Cod pr. civ. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Daf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive având în vedere Decizia nr. 72 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Întrucât această excepție a fost deja soluționată în cauza pendinte de chiar prima instanță în sensul admiterii, soluție față de care nu s-a promovat nici o cale de atac nu mai poate fi reiterată în recurs.
Curtea analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Sub aspectul criticii potrivit cu care respingerea apelului ca inadmisibil este neîntemeiată cu atât mai mult cu cât însuși OCPI Das olicitat judecarea în procedură necontencioasă potrivit art. 331 Cod pr. civ. iar Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 72/2007 a stabilit că Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă, Curtea reține că în mod legal instanța de apel a soluționat calea de atac promovată de către intimată în baza acestui fine de procedură.
Astfel, așa cum din practicaua Sentinței civile nr. 236/29.02.2008 a Judecătoriei Pucioasa prima instanță a apreciat că plângerea se judecă potrivit procedurii necontencioase, intimata Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D neavând calitate procesuală pasivă conform Deciziei nr. 72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și deci calitatea de parte în cauză.
Într-o atare situație de vreme ce Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D nu a declarat cale de atac cu privire la modul de soluționare a chestiunii calității sale procesual pasive și implicit a celei de parte în cauză nu are îndrituirea legală de a formula o cale de atac împotriva soluției de primă instanță în legătură cu alte aspecte și anume calitatea procesual activă a petentului.
Așa fiind această primă critică este nefondată.
Nefondată este și critica potrivit cu care față de prima critică instanța de apel nu putea să invoce și să rețină din oficiu lipsa calității procesual active a biroului recurent și să schimbe în totalitate hotărârea instanței de fond și aceasta întrucât s-a ajunge la situația în care o persoană lipsită de calitate procesuală să poată declara apel la sugestia căreia instanța de apel va invoca din oficiu excepțiile de procedură sugerate ajungându-se la schimbarea în tot a hotărârii.
Excepția lipsei calității procesual active poate fi invocată în afară de partea interesată și de procuror și de instanță din oficiu în orice stare a procesului, iar din nici un act sau lucrare a dosarului nu se poate concluziona că instanța a invocat respectiva excepție la sugestia Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Nici critica potrivit căreia în opinia sa aceasta echivalează cu un apel din oficiu, iar cele două hotărâri din dispozitiv sunt contradictorii: pe de o parte se respinge apelul ca inadmisibil, iar pe de altă parte se admite și se schimbă hotărârea instanței de fond nu apare ca fondată.
În realitate cele două dispoziții ale instanței de apel nu sunt contradictorii ci reprezintă soluțiile date pe de o parte urmare căi de atac promovată de Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, iar pe de altă parte invocării excepției lipsei calității procesual active a petentului de către instanță, apelul fiind apreciat ca inadmisibil, pe când excepția lipsei calității procesual active întemeiată, cu consecința legală a schimbării în tot a hotărârii de primă instanță și respingerea plângerii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă.
Sub aspectul criticilor vizând lipsa calității procesual active a petentului Curtea reține că în adevăr potrivit dispozițiilor art. 45 al. 3 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicității mobiliare și imobiliare se vor comunica de îndată la locul unde se ține această evidență de către notarul public care va face demersurile necesare în numele titularilor dreptului pentru îndeplinirea tuturor lucrărilor de publicitate, iar în lumina dispozițiilor art. 60 al. 1 din Ordinul nr. 710/C din 05.07.1995 pentru adoptarea Regulamentului de aplicare a legii notarilor publici și activității notariale notarul public este obligat să întreprindă de îndată în numele titularilor dreptului direct sau prin angajații săi demersurile necesare la biroul de publicitate și să înmâneze părților dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.
Pe de altă parte, potrivit art. 54 al. 1 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare notarul public care a întocmit un act privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară, iar art. 50 al. 1 din același act normativ dispune că încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea precum și celorlalte persoane interesate.
Însă, operațiunile de carte funciară, respectiv înscrierile în cartea funciară se produc direct în persoana titularului înscrierii, notarul public neavând astfel de calitate pentru actele pe care le instrumentează, acesta în virtutea normelor juridice invocate făcând numai oficiul de a cere îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară și a comunica părților contractante încheierile oficiului de cadastru, neputându-se vorbi de un mandat legal așa cum susține recurentul.
Aceasta cu atât mai mult cu cât plângerea împotriva încheierii de carte funciară este o cale de atac sui generis care poate fi formulată numai de persoană vizată prin înscriere fie că a luat parte la operațiunea juridică fie că se circumscrie categorii persoanelor interesate, cu îndeplinirea tuturor condițiilor de exercițiu a acțiunii civile.
De altfel legea specială instituie obligația de comunicare în același art.54 și pentru instanțele de judecată în cazul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile declarative sau constitutive de drepturi reale imobiliare, fără a se putea susține că în cazul pronunțării unei încheierii de respingere de către oficiul de cadastru instanța poate formula din oficiu plângere împotriva acesteia.
Pentru toate motivele arătate și având în vedere dispozițiile legale invocate, precum și art. 312 al. 1 Cod pr. civ. Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de petentul Biroul Notarilor Publici Asociați " și " cu sediul în or.P str. -.2.C parter, jud. D, în calitate de mandatar legal al lui Gh., domiciliat în str. -. -.9.3 jud.D, împotriva deciziei civile nr. 261 din 19 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitte Imobiliară D, cu sediul în Târgoviște str. - nr.27 jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C
GREFIER,
Red.
2ex./15.01.2009
f- Judecătoria Pucioasa
a- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elena
