Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 169/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.169/
Ședința publică din 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul-reclamant - Sat,- județ C - împotriva deciziei civile nr.37/19.01.2001 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimatul-pârât OFICIUL JUDEȚEAN DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ C- C,-, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-reclamant personal și asistat de avocat conform împuternicirii avocațiale nr.111/01.03.2009,și pentru intimata-pârâtă se prezintă consilier juridic conform delegației depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.6,7,8 și 9 Cod pr.civilă.
Un prim aspect se referă la sentința civilă nr.13019/ 01.11.2007 a Judecătoriei Constanța care a admis plângerea recurentului-reclamant și a dispus înscrierea în Cartea Funciară a terenului din hotărârea judecătorească în baza căruia s-a constituit dreptul de proprietate prin uzucapiune, iar Tribunalul Constanțaa desființat această sentință.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Oficiului Județean de Cadastru acesta nu are calitate astfel cum dispune obligatoriu Decizia nr.72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea de APEL CONSTANȚA, prin decizia nr.299/06.10.2008, a admis recursul Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară,a casat decizia Tribunalului Constanta și a trimis cauza spre soluționarea fondului apelului la aceeași instanță. Instanța de apel, după ce a statuat că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C nu are calitate procesuală pasivă la fond, a antamat și fondul litigiului, în sensul că a respins plângerea ca nefondată.
Pe fond apreciază că sentința civilă nr.10299/12.10.2004 a Judecătoriei Constanța este temeinică și legală, atunci când a admis cererea,în sensul deschiderii cărții funciare pentru imobil, cu notarea și a diferenței de 230 mp. În mod corect a statuat instanța de fond că, deși în dispozitiv apare suprafața de 800 mp, din considerentele acesteia și din expertiza efectuată în cauză pe baza vecinătăților apare suprafața de 1030.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei civile nr.37/19.01.2001 a Tribunalului Constanța, în sensul de a păstra dispozițiile sentinței civile nr.13019/01.11.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța privitoare la întabularea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 800 mp conform actelor și deschiderea cărții funciare pentru imobil, cu notarea diferenței din măsurători de 230 mp deținută în fapt.
Reprezentantul intimatei-pârâte, având cuvântul, arată că nu are calitate procesuală pasivă conform Deciziei nr. 72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe fondul cauzei, arată că dreptul de proprietate al recurentului este pentru 800 mp și nu o altă suprafață. Potrivit dispozițiilor art.20 din Legea nr.7/1996, dreptul de proprietate asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară în baza actului,în speță sentința civilă nr.10299/12.10.2004 a Judecătoriei Constanța.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 13019/1.11.2007 a Judecătoriei Constanța -secția civilă a fost admisă plângerea formulată de petentul împotriva încheierii de carte funciară nr. 50749/3.08.2007, pe care a anulat-o, dispunând întabularea dreptului de proprietate în favoarea petentului asupra terenului în suprafață de 800 mp conform actelor ( 1.030 mp conform măsurătorilor ) cu nr. cadastral cod 3, 2083 situat în Orașul - sat.-.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că prin sentința civilă cu nr. 10299/12.10.2004 a Judecătoriei Constanțas -a constatat dreptul de proprietate al petentului, dobândit ca efect al prescripției achizitive, asupra terenului în suprafață de 800 mp situat în sat,-, jud.C; s-a constatat că acesta a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe teren. În urma delimitării corpului de proprietate și alocării numărului cadastral: cod 3, nr.2083 a loc. prin măsurătorile efectuate s-a stabilit că, în fapt, terenul are o suprafață de 1030 mp. Cererea adresată - Cav izat întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în baza sentinței civile menționate, deci, înscrierea unui drept real, astfel că actul juridic invocat de petent în susținerea dreptului său de proprietate asupra întregului imobil, trebuie să facă, prin el însuși, dovada deplină a dreptului de proprietate. Or, nu se poate susține că petentul nu ar fi produs dovada dreptului de proprietate pentru terenul in suprafața de 800 de mp și construcțiile aferente, în sensul dispus de art.20 din Legea 7/1996 modificată. Faptul că, în urma măsurătorilor cadastrale pentru alocarea nr. cadastral, a rezultat o suprafață în plus de 210 mp nu este de natură a concluziona că petentul nu a justificat dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de 1030 mp, mai mult cu cât nu se poate delimita cu exactitate în baza identificării imobilului - potrivit hotărârii judecătorești - care anume porțiune de teren reprezintă expres suprafața de 800 mp.
Prin decizia civilă nr. 250/12.05.2008 a Tribunalului Constanța -secția civilă a fost admisă excepția inadmisibilității apelului formulat de Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară C, prin raportare la soluția reținută în decizia nr. 72/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu au calitate procesuală pasivă în cauzele ce au ca obiect plângerile formulate împotriva încheierilor de carte funciară.
Această decizie a fost casată prin decizia civilă nr. 299C/6.10.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA -secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, care a arătat că în această situație a acționat ca parte interesată, față de care s-a pronunțat o hotărâre ce trebuie executată și că instanța de apel nu a verificat dacă soluția pronunțată asupra fondului a fost, sub acest aspect, corectă.
După casare, rejudecând cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr. 37/19.01.2009 prin care a admis apelul declarat de C, a schimbat în tot sentința civilă nr. 13019/1.11.2007, în sensul că: a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI C - Biroul de Carte Funciară și a respins ca nefondată plângerea petentului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a arătat că apelul exercitat de Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară C se circumscrie dispozițiilor din Cartea a III-a a Codului d e procedură civilă, privind procedurile necontencioase, deoarece prin plângerea formulată la judecătorie nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană. Astfel, potrivit art. 336, împotriva încheierii de încuviințare pronunțată la fond poate declara recurs orice persoană interesată. În același timp, art.338 alin.2 prevede că "materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială, rămân supuse dispozițiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărții de față".
Din coroborarea dispozițiilor legale menționate, rezultă că apelul a fost declarat de Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară C în calitate de persoană interesată, căile de atac în materie fiind reglementate prin dispozițiile speciale ale Legii nr.7/1996.
Astfel, întrucât prin Decizia nr.72/15.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu au calitate procesuală pasivă în cauzele care au obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, întemeiate pe dispozițiile Legii nr.7/1996, în mod greșit prima instanță a respins această excepție prin încheierea din 25.10.2007.
Sub aspectul fondului cererii, instanța de apel a constatat că în mod greșit prima instanță a dispus întabularea dreptului de proprietate al petentului asupra suprafeței de 800 mp teren conform actelor și 1030 mp conform măsurătorilor, cu nesocotirea dispozițiilor legale în materie.
Potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.7/1996, "dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil", iar alin.3 prevede că "hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor".
De asemenea, art.77 alin.2 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară prevede că "înscrierea în baza încheierii trebuie să fie astfel efectuată în cartea funciară, încât să nu fie posibilă o interpretare eronată sau diferită față de aceea care rezultă din actele care însoțesc cererea".
În speță, prin hotărârea judecătorească invocată de petentul drept temei al cererii sale, respectiv sentința civilă nr.10299/12.10.2004 pronunțată de Judecătoria Constanța, s-a constatat dreptul de proprietate al acestuia asupra suprafeței de 800 mp teren, astfel că nu se poate dispune întabularea asupra unei suprafețe mai mari, care excede celei înscrise în titlu.
Nu poate fi reținută împrejurarea că din măsurători a rezultat o suprafață mai mare, în condițiile în care chiar în procesul finalizat cu hotărârea judecătorească menționată s-au efectuat măsurători, suprafața înscrisă în hotărâre fiind cea menționată în raportul de expertiză tehnică judiciară ing..
Chiar dacă din calcularea ariei terenului, potrivit laturilor menționate în dispozitivul hotărârii (55,50 x 55,50 x 18 x 19,20), rezultă o altă suprafață de teren, după cum și la pag.2 a raportului de expertiză menționat s-a făcut referire la o altă suprafață de teren decât cea de 800 mp, petentul poate uza de alte mijloace procedurale pentru valorificarea dreptului său, încheierea de respingere a cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe mai mari decât cea de 800 mp menționată în hotărârea judecătorească fiind legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, petentul, care a criticat soluția pronunțată de instanța de apel prin prisma următoarelor considerente:
1. Nu s-a avut în vedere decizia de îndrumare dată de către Curtea de Apel odată cu soluționarea recursului C, nr. 299/C/06.10.2008, care la data casării deciziei date în apel și a trimiterii cauzei spre rejudecare a constatat nesoluționarea fondului apelului; astfel, în rejudecare, instanța de apel trebuia să analizeze fondul apelului, anume, calitatea procesuală a Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară ( pasivă în judecata în fond și activă în apel ).
Petentul a arătat că instanța de recurs nu a făcut nici o referire la fondul material al litigiului dedus judecății anume, dacă în cartea funciară trebuia întabulat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 800 mp sau de 1.030 mp.
S-a apreciat, sub acest aspect, că au fost încălcate limitele casării, iar prin soluționarea fondului apelului, iar nu al fondului litigiului, urma să se constate că nu are calitate procesuală pasivă.
2. Recurentul petent a arătat că instanța de fond a greșit soluționarea cererii sale sub un singur aspect, anume, atunci când a reținut că C are calitate procesuală pasivă în cauză, contrar deciziei nr. LXXII/15.10.2007 a
S-a considerat, însă, că pe fond, soluția primei instanțe a fost corectă și legală, întrucât potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 în cartea funciară se înscriu atât actele juridice, cât și faptele juridice privitoare la un imobil.
Recurentul a calificat ca fiind fapte juridice măsurătorile efectuate în teren și că suprafața astfel identificată, de 1.030 mp, cu vecinătățile consemnate, reprezintă un tot unitar din care nu poate identificată cu precizie cea de 800 mp, pentru aoî nscrie doar pe aceasta în cartea funciară.
Recurentul petent a conchis, în susținerea acestei critici, că înscrierea dreptului său de proprietate se poate face pe baza a două hotărâri judecătorești, respectiv, a sentinței civile nr. 10299/12.10.2004 a Judecătoriei Constanța prin care s-a consfințit dreptul de uzucapiune și de accesiune imobiliară artificială, precum și a sentinței civile nr. 13019/01.11.2007 a Judecătoriei Constanța, prin care s-a interpretat prima sentința și s-a dispus înscrierea întregii suprafețe de 1.030 mp și a dreptului de accesiune imobiliară pentru construcții.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 cod proc. civilă sub aspectul temeiurilor de modificare a deciziei, precum și cele ale art. 50 din Legea nr. 7/1996 cât privește fondul cererii deduse judecății.
La termenul din 30.03.2009, Cad epus întâmpinare.
Analizând criticile de nelegalitate invocate în cuprinsul recursului formulat, instanța va reține - în opinie majoritară - că acestea sunt nefondate.
Astfel, prima critică vizând nerespectarea disp. art. 315 cod proc. civilă de către instanța de apel este vădit nefondată câtă vreme temeiul de casare invocat prin decizia nr. 299C/06.10.2008 a Curții de APEL CONSTANȚAs -a raportat la greșita reținere de către instanța de fond a calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară C și implicit, greșita soluționare a excepției ridicate în acest sens la judecata în fond.
Reluând considerentele avute în vedere de către instanța de recurs, Tribunalul Constanța, prin decizia nr. 37/19.01.2001, a statuat în temeiul art. 296 cod proc. civilă atât asupra excepției, cât și asupra fondului cererii deduse judecății, nefiind motive pentru desființarea cu trimitere a sentinței primei instanțe. Prin urmare, caracterul devolutiv al apelului exclude - astfel cum a susținut petentul - pronunțarea asupra fondului apelului, înțeles în speță ca disociat de fondul raportului juridic dedus judecății, întrucât instanța de apel era sesizată cu un apel formulat, astfel cum a statuat și decizia în recurs, de către o persoană interesată, în condițiile art. 336 alin. 3 cod proc. civilă, coroborat cu art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, asupra căruia urma să se pronunțe.
Se va reține, astfel, pe aceste considerente, că nu se poate invoca faptul că nu avea calitate procesuală activă în apel ( soluție ce urma a fi dispusă, potrivit recurentului petent, de către instanța de apel ) câtă vreme însăși legea permite contestarea încheierii de către orice persoană interesată, dar și promovarea apelului de către orice persoană interesată ( care din acest punct de vedere poate fi și ).
Decizia nr. 72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie aplicată în strictă conformitate cu chestiunea de drept soluționată, anume, calitatea procesuală pasivă în plângerile privind cartea funciară, instanța supremă statuând că nu este prin voința legiuitoruluiparteîn plângerile formulate împotriva încheierii de carte funciară și că, prin urmare, trebuie să i se comunice hotărârea judecătorească pronunțată. Înalta Curte și-a fundamentat, de altfel, soluția confirmând aplicabilitatea dispozițiilor din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, care prevăd că activitatea de publicitate imobiliară se supune principiilor și regulilor specifice prevăzute de lege, care se întregesc cu dispozițiile art. 331 - 339 din Codul d e procedură civilă.
Pe cale de consecință, soluția pronunțată în recursul în interesul legii a stabilit că nu are calitate procesuală pasivă în fondul plângerii formulate de persoana interesată împotriva încheierii de carte funciară - aspect menționat de altfel și în decizia civilă nr. 299/C/6.10.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA și preluată legal și temeinic prin decizia nr. 37/19.01.2009 a Tribunalului Constanța, dar nu a negat aceleiași entități dreptul de a promova căi de atac pe calea procedurii necontencioase, împotriva soluțiilor pronunțate de către instanțele de fond.
acestui drept - valorificat nu în calitate de pârât, ci ca persoană interesată în determinarea legalității soluției și a justei determinări a situației de fapt - ar permite confirmarea erorilor de judecată prin înscrieri în cartea funciară, câtă vreme cel care pretinde dreptul supus înscrierii se adresează instanței într-o procedură necontencioasă, iar nu într-un veritabil proces în care se opun drepturi litigante.
În fine, nu se poate susține că nu are calitate procesuală pasivă în apel, câtă vreme o asemenea calitate i-a fost recunoscută și în recurs, iar instanța de recurs a soluționat calea de atac pe baza criticilor de nelegalitate formulate de această entitate și nu pe cea a excepției.
Se va constata în consecință, că temeiurile de modificare invocate de către recurent în raport de prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod proc. civilă nu pot fi aplicate în speță, iar instanța de apel - statuând în mod just prin luarea în considerare a prevederilor art. 315 cod proc. civilă - a analizat apelul inclusiv sub aspectul motivului referitor la greșita soluționare prin stabilirea calității procesuale pasive a acestei entități.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, pe care deși recurentul petent nu l-a subsumat disp. art. 304 pct. 6 cod proc. civilă, face trimitere la acesta prin prisma motivațiilor formulate, se va constata că și acesta este nefondat.
Instanța de apel nu a acordat mai mult, în rejudecare, prin faptul că a luat în dezbatere și a analizat inclusiv fondul litigiului, întrucât așa cum s-a arătat, apelul este o cale de atac devolutivă, iar criticile privitoare la modul de soluționare a cauzei nu conduc la desființarea cu trimitere dacă nu sunt incidente prevederile art. 297 cod proc. civilă.
Prin urmare, sesizată fiind cu motivele de apel privitoare atât la lipsa calității procesuale pasive a, cât și la netemeinicia soluției pronunțate în fond, instanța de apel a verificat, în raport de disp. art. 295 cod proc. civilă, situația de fapt evocată și aplicarea legii de către prima instanță.
În acest context, în mod legal și temeinic a reținut că soluția pronunțată de către Judecătoria Constanța era greșită sub aspectul modului de interpretare și de aplicare a Legii nr. 7/1996.
Recurentul petent nu poate susține că sunt,fapte juridice cărora li se poate atribui valoarea juridică a,actelor măsurătorile efectuate după pronunțarea hotărârii judecătorești privind constatarea uzucapiunii și că, din acest punct de vedere, în cartea funciară trebuia consemnată întreaga suprafață.
Rolul cadastrului este de a asigura, prin funcția sa tehnică, determinarea, pe bază de măsurători, a poziției, configurației și mărimii suprafețelor terenurilor pe destinații, categorii de folosință și pe proprietari, precum și ale construcțiilor, iar din perspectiva funcției sale juridice, identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară.
Or în mod evident recurentul - titular al dreptului de proprietate confirmat a fi dobândit prin uzucapiune pentru o suprafață de 800 mp, conform sentinței civile nr. 10299/12.10.2004 a Judecătoriei Constanța, irevocabilă - nu poate pretinde întabularea în cartea funciară a unei suprafețe mai mari, fără titlu, invocând,faptul juridic al măsurătorii cadastrale.
Împrejurarea că întreaga suprafață ocupată în fapt de către recurent ( mai mare decât cea consemnată prin hotărârea judecătorească ) este strict delimitată prin vecinătăți, nu fundamentează o asemenea cerere, iar neconcordanțele regăsite între măsurătorile efectuate cu ocazia soluționării litigiului și cele identificate de cadastru, dacă există, trebuie dezlegate de către instanța de judecată, pe cale contencioasă.
Sub acest aspect, va fi respinsă critica adusă soluției instanței de apel prin prisma susținerii potrivit căreia se poate interpreta, în procedura necontencioasă, sentința civilă nr. 10299/12.10.2004 în sensul de a se efectua o expertiză tehnică prin care să se determine suprafața reală deținută, deoarece o asemenea rezolvare nu se poate prefigura în plângerea îndreptată împotriva respingerii înscrierii dreptului și în absența cadrului procesual stabilit inițial în litigiul vizând constatarea uzucapiunii.
Constatând, pentru toate aceste considerente, că nu există motive pentru reformarea soluției date în apel, în raport de disp. art. 312 cod proc. civilă va respinge - în opinie majoritară - recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu opinie majoritară:
Respinge, ca nefondat recursul civil declarat de recurentul-reclamant - Sat,- județ C - împotriva deciziei civile nr.37/19.01.2001 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimatul-pârât OFICIUL JUDEȚEAN DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ C- C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 04.05.2009.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel.;
Red.dec.jud./04.05.2009
Tehnored.disp.gref./04.05.2009
Cu opinia separată a jud.-
Opinie separată judecător - -
Contrar opiniei majoritare consider că recursul trebuia admis iar decizia recurată modificată în parte în sensul înlăturării dispoziției privind respingerea ca nefondată a plângerii pentru următoarele motive:
Astfel,în mod corect instanța de apel a reținut că Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesual pasivă și în consecință a respins plângerea îndreptată împotriva acestuia pentru lipsa calității procesual pasive.
Dar, în condițiile în care s-a reținut lipsa calității procesual pasive a apelantei în raport de cererea introductivă, instanța de apel nu mai putea avea în vedere motivele de fond invocate de apelantă privind soluția primei instanțe asupra plângerii formulate de intimatul reclamant.
În aceste condiții, analiza făcută de instanța de apel cu privire la fondul plângerii formulate de reclamant excede limitelor învestirii sale, verificând practic din oficiu legalitatea și temeinicia sentinței apelate, deși nu a fost contestată de nimeni, iar în privința Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară s-a avut în vedere lipsa calității procesual pasive.
În acest mod au fost încălcate prevederile art.295(1) Cod.pr.civ. privitor la limitele verificării de către instanța de apel.
Mai trebuie avut în vedere că nu reclamantul a stabilit cadrul procesual avut în vedere de instanța de fond, în sensul că nu a chemat în judecată Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, acesta fiind citat de prima instanță din oficiu, deși, potrivit Legii nr. 7/1996 rep. înscrierea unui drept se poate efectua împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută (art.22 lit.a), ceea ce presupune că și plângerea celui care solicită înscrierea în cartea funciară, împotriva încheierii de respingere a cererii, trebuie soluționată tot în contradictoriu cu acela care, la înregistrarea cererii, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea se cere a fi făcută.
OPINIE SEPARATĂ
Admite recursul civil declarat de recurentul-reclamant - Sat,- județ C - împotriva deciziei civile nr.37/19.01.2001 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimatul-pârât OFICIUL JUDEȚEAN DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ C- C,-.
Modifică în parte decizia recurată, în sensul că înlătură dispoziția privind respingerea ca nefondată a plângerii.Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 04.05.2009.
Judecător
- -
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Vanghelița Tase, Răzvan Anghel