Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 246/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 246/
Ședința publică din 25 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - in nume propriu si in numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.56/A din data de 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimata-petentă R V, în baza împuternicirii avocațiale nr.24 din data de 10.06.2008, emisă de Baroul D-cabinet individual, lipsind recurenta-intimată Direcția -ă a Finanțelor Publice V, în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice D, intimatul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V și intervenienta R
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, note scrise din partea intervenientei, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, cu chitanța nr.- din data de 24.06.2008, eliberată de Trezoreria Municipiului Pitești și timbru judiciar de 0,30 lei.
Avocat, pentru intimata-petentă R V, depune la dosar întâmpinare. Precizează că nu invocă în conținutul acesteia excepții și apărări noi și solicită ca instanța să o analizeze ca fiind concluzii scrise. Arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, precum și asupra cererii de intervenție.
Avocat, pentru intimata-petentă R V, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Vâlcea ca fiind legală și temeinică, potrivit motivelor expuse pe larg în cuprinsul notelor scrise, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 31 octombrie 2005, reclamanta RVa solicitat anularea încheierii emisă de Biroul de Carte Funciară de pe lângă Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V prin care s-a admis cererea privind înscrierea în Cartea Funciară cu nr.208 și 209 a opoziției la înstrăinare cu privire la imobilul de sub A1, pentru debite datorate de, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Prin aceeași acțiune, reclamanta a solicitat rectificarea cărții funciare prin radierea înscrierilor efectuate în baza încheierii atacate.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.36 din Legea nr.7/1996 și în motivarea acesteia, reclamanta a arătat că la data de 13 mai 2005 a solicitat Biroului de Carte Funciară, prin cererile înregistrate sub nr.10216 și nr.10217, un extras de carte funciară pentru informare cu privire la imobilul situat în pct." Lotrului", Cartea Funciară nr.208, număr cadastral 230 și respectiv Cartea Funciară nr.209, număr cadastral 231, iar cu ocazia eliberării acestui înscris a fost sesizată cu privire la înscrierea în partea a III-a a cărților funciare, a opoziției la înstrăinare cu privire la imobilul de sub 1. pentru debite datorate de, fostul proprietar al terenului de sub 1.
A mai arătat că la data înscrierii mențiunii respective, proprietarul intabulat era, iar nu, situație în care, conform art.24 și 51 din Legea nr.7/1996, cererea prin care Administrația Finanțelor Publice Daf ormulat în calitate de creditor opoziție la înstrăinare pentru debite datorate de, trebuia respinsă. Astfel, prin înscrierea acestei opoziții la înstrăinare, reclamanta nu poate folosi bunul proprietatea sa, fiindu-i restrâns exercițiul dreptului de proprietate, contrar art.53 din Constituție.
Prin sentința civilă nr.817/07 decembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Brezoi, au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, referitoare la tardivitatea acțiunii și cea a lipsei de interes în cauză al reclamantei, cât și acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepțiile respective sunt nefondate, întrucât reclamanta are interes să șteargă interdicția la vânzare, aceasta considerându-se proprietar în baza sentinței civile nr.1549/2002 a Judecătoriei Brezoi, iar cererea de rectificare este imprescriptibilă, așa cum prevede art.37 din Legea nr.7/1996, în cauză nefiind incidente dispozițiile art.52 din aceeași lege.
Privitor la fondul cauzei, prima instanță a reținut că fără existența unei hotărâri judecătorești irevocabile nu se poate formula o cerere în rectificare, aceasta fiind accesorie acțiunii principale privind valabilitatea actului, nefiind îndeplinite condițiile art.36 din Legea nr.7/1996.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
- hotărârea este dată cu neobservarea formelor legale, nulitate prevăzută de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, iar în concret aceasta a fost pronunțată cu încălcarea principiului contradictorialității și oralității, anume fără a se da cuvântul părților pentru a pune concluzii pe fondul cauzei, în aceste condiții reclamanta suferind o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea sentinței;
- hotărârea este nemotivată sau insuficient motivată, fiind încălcate prevederile art.261 alin.5 Cod procedură civilă, simpla reproducere a textului art.36 din Legea nr.7/1996 nefiind suficientă pentru motivarea soluției adoptate;
- cu privire la fondul cauzei, judecătoria a dat o soluție nefondată, interpretând greșit dispozițiile art.37 din Legea nr.7/1996, precum și considerentele deciziei civile nr.340/R/2005 a Curții de APEL PITEȘTI pronunțată în dosarul nr.507/2005.
Prin decizia civilă nr.209/A din 16 martie 2006, Tribunalul Vâlcea - Secția Civilă a admis apelul și a desființat în tot sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare în fond la Judecătoria Brezoi.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În ședința publică din data de 9 martie 2006, instanța de control judiciar a pus în discuția părților și împrejurarea că prima instanță a rezolvat fondul cauzei în lipsa încheierii atacate emisă de Biroul de Carte Funciară V, ca o excepție ridicată din oficiu față de dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă, text modificat prin Legea nr.219/2005 pentru aprobarea nr.OUG138/2000.
Astfel, din verificarea actelor dosarului s-a constatat că încheierea emisă de Biroul de Carte Funciară, a cărei anulare s-a solicitat, nu a fost depusă de reclamantă până la adoptarea sentinței apelate, aceasta fiind înfățișată de abia la data de 15 martie 2006 la Tribunalul Vâlcea (45 - dosar nr.334/2006).
În acest fel, ignorând prevederile art.129 alin.5 Cod procedură civilă prima instanță nu și-a exercitat rolul activ și nu a pus în vedere reclamantei să prezinte Încheierea nr.15/2004, atacată, pentru a putea examina pe fond drepturile și obligațiile părților în proces raportat la acest înscris și a statua dacă cererea este justificată și în privința rectificării cărții funciare prin radierea înscrierilor efectuate în temeiul acestei încheieri.
De altfel, în motivarea sentinței prima instanță nu a făcut nici un fel de trimitere la această încheiere și nici nu putea să se pronunțe din moment ce nu exista în dosar, implicit la valabilitatea actului, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
Ca atare, luând act și de faptul că prima instanță a acordat cuvântul părților doar asupra excepțiilor ridicate de pârâtă prin întâmpinare, fără ca acestea să aibă posibilitatea de a exprima pe larg și poziția lor procesuală pe fondul pricinii, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului procesual civil al contradictorialității și oralității, pentru ca părțile să nu fie lipsite de un grad de jurisdicție tribunalul a admis apelul în temeiul art.297 alin.1 Cod procedură civilă, așa cum s-a arătat.
Împotriva deciziei civile nr.209/A/16.03.2006 a Tribunalului Vâlcea - Secția Civilă a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția -ă a Finanțelor Publice a Județului V în nume propriu și în numele subunității acesteia, respectiv Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D, considerând-o netemeinică și nelegală.
În cuprinsul motivelor de recurs s-a susținut că în mod greșit s-a reținut de tribunal că instanța de fond nu a manifestat rol activ, conform art.129 alin.5 Cod procedură civilă, pentru a pune în vedere reclamantei să depună la dosar încheierea atacată nr.15/2004, pentru a putea examina pe fond drepturile și obligațiile părților în proces, fără să se aibă în vedere că plângerea formulată de "" este vagă.
S-a mai susținut că "" R V nu a menționat în plângerea formulată care este numărul și data încheierii atacate, că s-a contestat și opoziția la înstrăinare manifestată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Tot în motivele de recurs s-a menționat că petenta "" prin plângerea formulată a încercat să conteste toate operațiunile desfășurate de Oficiul de Carte Funciară, fără însă a solicita ca soluția să fie pronunțată în contradictoriu și cu Biroul de Carte Funciară.
Recurenta a precizat că soluția pronunțată de instanța de fond este legală, în cauză nefiind îndeplinite prevederile art.36 din Legea nr.7/1996.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.314/R din 17 mai 2007, Curtea de APEL PITEȘTIa respins ca nefondat recursul declarat de Direcția -ă a Finanțelor Publice a Județului V în nume propriu și în numele subunității sale Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
În motivarea deciziei s-a reținut că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu și- exercitat rolul activ, conform art.129 alin.5 Cod procedură civilă și nu a pus în vedere reclamantei să prezinte încheierea nr.15/2004 atacată, pentru a putea soluționa fondul cauzei.
Tot în considerentele deciziei civile atacate s-a precizat în mod corect că în motivarea sentinței, judecătoria nu face nici o trimitere la această încheiere și nici nu putea să se pronunțe pe aceasta întrucât nu exista la dosar, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
Susținerea recurentei că acțiunea formulată de "" RVe ste vagă, conduce tot la concluzia corectă la care instanța de apel a ajuns că prima instanță nu a avut rol activ, deoarece avea obligația legală ca în temeiul art.129 alin.5 Cod procedură civilă să pună în vedere reclamantei să-și precizeze acțiunea și să depună la dosar toate înscrisurile necesare soluționării litigiului pe fond.
Referitor la prevederile art.36 din Legea nr.7/1996, judecătoria le va analiza când va judeca pe fond cauza.
Curtea a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, întrucât decizia civilă recurată este motivată și nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
De asemenea, a constatat că nici dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile în speță, deoarece tribunalul nu a schimbat natura ori înțelesul obiectului acțiunii și nici nu a interpretat greșit actul dedus judecății, în condițiile în care nici nu soluționat cauza pe fond.
Cu privire la dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea a reținut că acestea nu se aplică în cauză, întrucât tribunalul a pronunțat o decizie civilă legală prin trimiterea dosarului spre rejudecare la Judecătoria Brezoi.
Primind dosarul spre rejudecare, Judecătoria Brezoia înregistrat cauza sub nr-.
Prin cererea înregistrată la nr-, petiționara SA R V, în contradictoriu cu intimatele DGFP V - Administrația Finanțelor Publice D și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V, a solicitat constatarea nulității înscrierii în cărțile funciare nr.208 și nr.209 ale localității a opoziției la înstrăinare cu privire la imobilul consemnat convențional "1", pentru debite datorate de SC SA; să se constate că la data notării opoziției SC SA nu mai era proprietara imobilelor, iar la data notării era deja intabulat noul proprietar SC SA.
De asemenea, a mai solicitat să se constate că reclamanta a devenit proprietara imobilelor în baza sentinței civile nr.891 din 15.2004 a Judecătoriei Brezoi, iar dreptul său de proprietate a fost intabulat în cărțile funciare nr. 208 și nr.209 ale localității.
Prin adresa nr.164/08.2004, Administrația Finanțelor Publice Das olicitat la Biroul de Carte Funciară notarea opoziției la înstrăinare a imobilului "1" pentru debite datorate de SC SA, imobile cuprinse în cărțile funciare nr.208 și nr.209 ale localității.
La data notificării, proprietar intabulat al imobilului era SC SA, astfel că în acel moment nu mai erau incidente dispozițiile art.24 din Legea nr.7/1996.
În aceste condiții, conform dispozițiilor art.36 pct.3 și 4 din Legea nr.7/1996, nu au fost întrunite condițiile de existența dreptului înscris, iar înscrierea în cartea funciară este nelegală, pentru că nu este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
La dosar a depus: extrase de carte funciară și copie de pe încheierea nr.15/8.2004.
Această acțiune a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.7/1996 și art.111 din Codul d e procedură civilă.
Intimata DGFPC Vaf ormulat întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii, invocând excepțiile lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât adresa în baza căreia s-a cerut opoziția la vânzare este emisă de Administrația Finanțelor Publice D, lipsei calității procesuale active a reclamantei, cât și lipsei interesului legitim.
A depus la dosar copii de pe deciziile 340/R/2005 a Curții de APEL PITEȘTI și nr.209/A/2006 a Tribunalului Vâlcea, solicitând suspendarea cauzei nr- până la soluționarea primei acțiuni ce a format obiectul dosarului nr.1590/2005.
Intimata Vad epus întâmpinare și a anexat copii de pe cartea funciară nr.208, 209, de pe cererea de înscriere a SA, de pe încheierile nr. 14/8.2004, nr.15/8.2004, adresa nr.164/8.2004, sentința civilă nr.1549/2002 pronunțată de Judecătoria Brezoi, schița, dovada de comunicare.
Prin încheierea din 15 noiembrie 2007, Judecătoria Brezoia dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- pentru o justă soluționare a cauzelor, cu motivarea că ambele vizează aceeași încheiere de carte funciară nr.15, emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Prin concluziile scrise depuse la 22 noiembrie 2007, reclamanta califică cererea care formează obiectul dosarului nr- ca fiind plângere împotriva încheierii de carte funciară, întemeiată pe dispozițiile art.36 pct.3 și 4 din Legea nr.7/1996.
Judecătoria Brezoi, prin sentința civilă nr.1010/22.11.2007, pronunțată în dosar nr- a respins excepțiile invocate de DGFP V - Administrația Finanțelor Publice D și pe fondul cauzei, a admis plângerea și a anulat încheierea nr.15/8.2004, ora 12,27, prin care s-a notat opoziția la înstrăinare a intimatei pentru imobilele menționate convențional "1" înscrise în cărțile funciare nr. 208 și nr. 209 ale localității.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit extraselor de carte funciară, aflate la filele 54 și 57, la data formulării plângerilor (ulterior conexate) petiționara figura înscrisă în cărțile funciare nr. 208 și nr.29 cu drept de proprietate, dobândit în baza sentinței nr. 891/15 oct.2004 a Judecătoriei Brezoi.
În calitate de titulară a dreptului de proprietate asupra căruia s-a notat opoziția la înstrăinare, justifică interes legitim și implicit, are calitate procesuală activă în acțiunea de față.
De asemenea, a respins și excepția inadmisibilității cererii de rectificarea cărții funciare mai înainte de a se pronunța o hotărâre irevocabilă de desființare a încheierii de carte funciară, potrivit dispozițiilor art.34, 50 și 51 din Legea nr.7/1996, reținând că niciuna din cererile formulate în cele două dosare conexate nu vizează rectificarea cărții funciare. Ambele cereri au ca obiect plângere îndreptată împotriva încheierii nr.15/8.2004 emisă de
Pe fondul cauzei, a reținut următoarele:
La data de 8.2004, ora 9,31 (58) s-a înregistrat cererea de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu de, cerere admisă prin încheierea nr.14 din 8.2004.
La aceeași dată, 8.2004, ora 12,27 fost înregistrată adresa nr. 164 DGFP V - D, prin care solicita notarea opoziției la înstrăinare a imobilelor pentru creanțe bugetare datorate de SC SA.
Prin încheierea nr.15/8.2004, ora 12,27 fost admisă cererea DGFP V și notată opoziția la înstrăinare.
Conform dispozițiilor art.24 din Legea nr.7/1996, înscrierea unui drept se poate face numai împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, era înscris ca titular asupra căruia urmează a fi efectuată înscrierea.
S-a reținut că la momentul înregistrării și încuviințării opoziției la înstrăinare, titularul dreptului de proprietate era deja și nu debitorul, împotriva căruia intimata pornise executare silită.
Potrivit disp.art.27 din legea nr.7/1996, înscrierile făcute în Cartea funciară devin opozabile față de terți, de la data înregistrării cererii, ordinea înregistrării ei determinând și rangul înscrierii.
Pentru considerentele expuse s-a reținut că este evident că încheierea nr.15 din 8 ianuarie 2004, orele 12,27, prin care s-a notat opoziția la înstrăinare, este dată cu încălcarea legii.
Împotriva sentinței în termen legal a declarat apel DGFP V, în nume propriu și în numele Administrației Finanțelor Publice a Municipiului D, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
- referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice a Județului V, reținerea instanței de fond este în neconcordanță cu dispozițiile legale aplicabile, deoarece adresa invocată de reclamantă este emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D și nu de către aceasta, cele două instituții publice fiind persoane juridice diferite, cu personalitate juridică diferită și nu pot fi confundate;
- reclamanta nu a făcut nici o dovadă a calității procesuale active, a interesului ce-i aparține și care a fost prejudiciat prin opoziția la înstrăinare ce se cere înlăturată, astfel că soluția este dată cu încălcarea dispozițiilor art.34 din Legea nr.7/1996, precum și art.50 și 51 din aceeași lege;
- acțiunea era neîntemeiată pentru că, deși este intitulată acțiune în constatare, instanța de fond a catalogat-o drept plângere, însă în realitate se dorește radierea mențiunilor înregistrate la organele fiscale asupra imobilelor respective și în subsidiar constatarea calității de proprietar asupra acestora;
- în speță nu s-a făcut dovada pronunțării în prealabil a unei hotărâri definitive și irevocabile în sensul dispozițiilor art.36 alin.1-4 din Legea nr.7/1996;
- reținerea de către prima instanță a faptului că nu este vorba de o acțiune în rectificare nu este corectă în raport de dispozițiile art.33 alin.2 din lege, precum și de acțiunea formulată prin care s-a cerut radierea înscrierii opoziției;
- acțiunea în rectificarea cărții funciare fiind o acțiune accesorie față de acțiunea principală care vizează însăși valabilitatea și actualitatea actului pe baza căruia s-a făcut înscrierea dreptului înscris, nu poate fi pronunțată distinct fără a exista și o acțiune principală soluționată irevocabil de instanță;
- la momentul depunerii cererii de opoziție la înstrăinările terenurilor respective nu exista o cerere de intabulare din partea vreunui terț, situație pentru care în principal a solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar în subsidiar respingerea ca nefondate a capetelor de cerere formulate de reclamantă.
Prin decizia civilă nr.56/A din 11 martie 2008, Tribunalul Vâlceaa respins ca nefondat apelul declarat de intimată, având în vedere următoarele:
Petiționara-intimată este un "terț" față de notările făcute în cartea funciară și justifică interes legitim pentru că a devenit titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză, conform sentinței civile nr. 891 din 15 octombrie 2004, iar prerogativele acestui drept sunt îngrădite, astfel că a fost soluționată corect excepția inadmisibilității invocate de apelantă.
La data de 8 ianuarie 2004 fost înscris dreptul de proprietate al SC SA, prin încheierea nr.14, dreptul său de proprietate fiind evident demonstrat cu hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
În aceste condiții s-a reținut că nelegal s-a notat interdicția la înstrăinare prin încheierea nr.15/8.2004 la cererea apelantei-pârâte, creanță datorată de SC SA și că prima instanță a făcut o evaluare corectă a probelor administrate, dând eficiență dispozițiilor art.27 din Legea nr.7/1996, pronunțând o sentință legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs intimata Direcția -ă a Finanțelor Publice a Județului V în nume propriu și în numele Administrației Finanțelor Publice a Municipiului D, susținând următoarele:
- Hotărârea este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii și totodată nu este motivată, critici care pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.7 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea acestor motive de recurs s-a arătat că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției -e a Finanțelor Publice a Județului V, instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la criticile aduse hotărârii instanței de fond în ceea ce privește respingerea acestei excepții.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii intimatei-reclamante, considerentele pe care instanța de apel le-a reținut ca fiind hotărâtoare sunt neîntemeiate și în contradicție cu dispozițiile art.34 și 50 din Legea nr.7/1996.
S-a arătat că acțiunea reclamantei intitulată acțiune în constatare și catalogată de instanță drept plângere, urmărește în realitate radierea mențiunilor înregistrate de organele fiscale asupra imobilelor respective și în subsidiar constatarea calității de proprietar asupra acestora, deși dispozițiile art.36 din Legea nr.7/1996 republicată nu sunt aplicabile în speță pentru că nu s-a pronunțat o hotărâre în prealabil definitivă și irevocabilă.
La 8 mai 2008 s-a depus întâmpinare de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia în cauză, având în vedere decizia nr.LXXII (72) din 15 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în astfel de cauze având ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe art.50 din Legea nr.7/1996, nu are calitate procesuală pasivă, excepție care a fost invocată și în apel.
La data de 14 mai 2008 s-a depus la dosar o cerere de intervenție în acțiunea ce formează obiectul dosarului nr- de către intervenienta cu sediul în R V, în temeiul art.49 și urm. din Codul d e procedură civilă, prin care s-a solicitat respingerea recursului recurentei ca neîntemeiat.
Această cerere de intervenție a fost precizată ulterior la cererea instanței de către intervenientă, ca fiind în interesul intimatei, în baza art.49 alin.3 Cod procedură civilă, cu motivarea că aceasta este în negocieri pentru cumpărarea terenului și de aici se naște interesul său legitim de a face această cerere (175).
Intimata - reclamantă a depus întâmpinare peste termenul prevăzut de art.118 Cod procedură civilă, care urmează a fi analizată drept concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând decizia recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și cererea de intervenție în interesul societății intimate, în raport cu actele dosarului, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de intervenienta cu sediul în R V, întemeiată pe dispozițiile art.49 alin.3 Cod procedură civilă, urmează a fi respinsă, întrucât aceasta nu îndeplinește cerințele textului de lege enunțat, respectiv nu și-a dovedit dreptul invocat.
Referitor la recursul formulat în cauză de către pârâtă, se constată a fi întemeiat în raport cu actele și lucrările dosarului.
Potrivit art.261 pct.5 din Codul d e procedură civilă, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, nerespectarea acestora ducând la nelegalitatea acesteia prin imposibilitatea verificării ei de către instanța de control.
În speță, se constată că decizia dată în apel este cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.7 din Codul d e procedură civilă, întrucât nu este motivată, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului.
Rezultă că instanța de apel nu a analizat criticile formulate de către apelantă, sub acest aspect hotărârea pronunțată nerăspunzând exigențelor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin apel se realizează un control complet atât asupra temeiniciei, cât și asupra legalității hotărârii primei instanțe în limitele fixate de către apelant prin cererea sa.
Practic, instanța de apel nu s-a pronunțat pe criticile aduse hotărârii instanței de fond în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive aaj udețului V și nici asupra criticilor prin care s-a susținut că prin acțiunea inițială s-a solicitat rectificarea cărții funciare prin radierea înscrierilor efectuate în baza încheierii nr.15 din 8 ianuarie 2004, neanalizând în nici un mod susținerile și apărările formulate de către pârâtă, încălcând obligațiile impuse de dispozițiile art.295 Cod procedură civilă.
De asemenea, se constată că instanța de apel nu a analizat în nici un mod stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță în ceea ce privește acțiunea introdusă de aceeași reclamantă inițial în anul 2005, sub nr.1590, care după casarea cu rejudecare a fost înregistrată la instanța de fond sub nr-, cauză care a fost conexată la dosarul nr-, prin încheierea de ședință din 15 noiembrie 2007.
Nu s-a avut în vedere că inițial, prin decizia civilă nr.209/A din 16 martie 2006, același tribunal a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Judecătoria Brezoi pentru că nu a fost respectat principiul procesual civil al contradictorialității și oralității și pentru ca părțile să nu fie lipsite de un grad de jurisdicție, ocazie cu care s-a dispus totodată ca instanța să examineze acțiunea reclamantei, înregistrată la 31 octombrie 2005, sub aspectul capetelor de cerere formulate, prin analizarea acestora raportat la cuprinsul încheierii a cărei anulare s-a solicitat.
Că este așa, rezultă din considerentele deciziei recurate nr.56/A din 11 martie 2008, că a avut în vedere numai acțiunea ce a format obiectul dosarului nr-, nefăcând referire în vreun mod la acțiunea introdusă în 2005, de aceeași reclamantă, care a avut ca obiect anularea încheierii prin care s-a admis înscrierea opoziției la înstrăinare în temeiul art.36 din Legea nr.7/1996, cât și rectificarea cărții funciare prin radierea înscrierilor efectuate în baza acestei încheieri.
De asemenea, se constată că instanța de apel nu a analizat nici excepția formulată prin întâmpinare de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V la 15 ianuarie 2008, a lipsei calității procesuale pasive (122), ignorând prevederile art.129 din Codul d e procedură civilă.
Pentru considerentele expuse anterior, urmează ca în baza art.312 alin.5, coroborat cu art.304 pct.7 Cod procedură civilă, a se admite recursul formulat de pârâtă și a casa decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr.56/A din 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Respinge cererea de intervenție formulată de intervenienta, cu sediul în R
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.4/10.07.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
