Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 272/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 272/2008
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Farcas
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenții, și, împotriva deciziei civile nr. 174/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect
plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, cu delegație la dosar pentru petenții recurenți, lipsă fiind aceștia și restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv d-na judecător Carla lipsește din instanță, fiind în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mandatarul petenților - avocat depune la dosar, ordin de plată reprezentând diferență taxă judiciară de timbru de 19 RON, împuternicire avocațială și chitanță reprezentând onorariu de avocat.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul petenților recurenți - avocat solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii plângerii, și în consecință, anularea încheierii de respingere a CF, și în consecință obligarea Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară, ca prin încheiere motivată să suplinească lipsa semnăturii din încheierea nr. 853/2000 din CF 2323. Cu cheltuieli de judecată.
Consideră că încheierea nu a fost semnată de judecătorul delegat de carte funciară, din omisiune, deși aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, urmând apoi a se emite alte trei încheieri de carte funciară.
Critică faptul că instanța de apel trece la verificarea legalității operațiunilor de întabulare din această carte funciară, fără ca acestea să facă obiectul litigiului.
Arată de asemenea, că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal și este dată cu aplicarea greșită a legii. Invocând prevederile Legii nr. 7/1996, în cazul în care judecătorul delegat considera ilegală sau neconformă cererea de întabulare, trebuia să pronunțe o încheiere de respingere, și nu una de admitere pe care să nu o semneze.
Acesta este motivul pentru care consideră că nu poate fi decât o omisiune a judecătorului lipsa semnăturii prin încheiere, și nu un refuz expres al acestuia. In acest cadru, omisiunea poate fi interpretată ca și eroare materială, având posibilitatea registratorul de CF să complinească lipsa acesteia.
In susținerile sale, invocă practica judiciară a Curții de Apel Timișoara, și concluzionând pentru motivele arătate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Sibiu, petenții, și, în contradictoriu cu intimatul I S, au solicitat anularea încheierii de respingere nr. 35289/27.07.2007, pronunțată în dosar nr. 35289 I S, și obligarea intimatului ca, prin încheiere motivată, să suplinească lipsa semnăturii din încheierea nr. 18253/27.01.2000 din CF 2323.
In motivarea plângerii, petenții au arătat că prin încheierea de întabulare nr. 853/27.01.2000 din CF 2323, s-a întabulat dreptul de proprietate asupra unui teren situat în, în favoarea lui și apoi prin aceiași încheiere, s-au înscris alte operații de carte funciară. Această încheiere, deși a fost operată în CF, s-a descoperit că este viciată de o eroare materială, în sensul că nu este semnată de judecătorul delegat de carte funciară. Intrucât încheierea a fost operată și a produs efecte juridice însemnate, odată cu întabularea, au considerat că lipsa semnăturii nu poate fi decât o eroare a judecătorului delegat de la acea vreme, motiv pentru care s-a formulat în baza art. 35 din Legea nr. 7/1996 o cerere de îndreptare a erorii materiale din acea încheiere. Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a pronunțat o încheiere de respingere a cererii, cu motivarea că în anul 2000, activitatea de carte funciară era în subordinea Ministerului Justiției, iar în prezent este în subordinea Ministerului și Reformei Administrative, astfel că registratorul șef nu poate îndrepta o eroare materială săvârșită de judecătorul delegat la cartea funciară și nu face obiectul unei cereri de îndreptare a erorii materiale.
În drept s-a invocat art. 35 din Legea 7/1996 rep.
Prin sentința civilă nr. 847/12.02.2008 Judecătoria Sibiua respins plângerea, reținând că prin încheierea de întabulare nr. 853/27.01.2000 din Cf 2323 s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra unui teren situat în, în favoarea lui și apoi prin aceiași încheiere, se înscriu o serie de alte operațiuni de carte funciară. Această încheiere nu este semnată de judecătorul delegat de carte funciară. Intrucât încheierea a fost operată și a produs efecte juridice, reclamanții au considerat că lipsa semnăturii nu poate fi decât o eroare a judecătorului delegat de la acea vreme și au formulat cerere de îndreptare a erorii materiale, în temeiul art. 35 din Legea nr. 7/1996. Biroul de Cadastru și Publicitate imobiliară, prin încheiere, a respins această cerere, cu motivarea că în anul 2000 activitatea de carte funciară era în subordinea Ministerului Justiției, iar în prezent este în subordinea Ministerului d e Interne și Reformă Administrativă, iar registratorul - șef nu poate îndrepta omisiunea fostului judecător delegat.
Art. 53 din Legea nr. 7/1996 nu lămurește ce se înțelege prin "erori materiale", astfel că instanța se poate raporta doar la prevederile art. 281 și urm. din codul d e procedură civilă. Potrivit acestora, lipsa semnăturii judecătorului delegat la cartea funciară de pe încheierea de CF ( asimilată din punct de vedere procedural cu o hotărâre judecătorească) nu poate fi considerată o eroare materială. Imprejurarea că încheierea a produs efecte juridice nu poate valida un act juridic, a cărui valabilitate este discutabilă, în lipsa semnăturii celui chemat să verifice legalitatea operațiunilor pe care încheierea le conține. Operatorul de carte funciară și-a asumat răspunderea operațiunilor efectuate și care vor fi validate sau nu, după cum încheierea va fi validată sau nu, la o nouă evaluare a acesteia de către organul competent în materie, în prezent.
Apelul declarat de petenți împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 174/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția civilă.
In considerentele deciziei s-a reținut că în anul 2000, petenții apelanți au solicitat Biroului de CF de pe lângă Judecătoria Sibiu, întabularea titlului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, cu titlu de reconstituire, a cărui titular era, în baza schiței de dezmembrare și a operațiunilor subsecvente, respectiv donație și înstrăinare. Din actele existente la dosarul cauzei, rezultă că în CF 2323, imobilul a fost înscris sub, deși nu a rezultat din care carte funciară a fost adus, pentru a se putea verifica dacă era întabulat pe Statul Român și dacă poate opera reconstituirea, conform Legii nr. 18/1991, iar acordul proprietarului la reconstituire nu rezultă din nici un act atașat încheierii 853/2000. Din schițele anexe la operațiunea solicitată, rezultă că imobilul în litigiu cu nr. top. 2485/46/5 avea o suprafață inițială de 40.000 mp, însă nu rezultă din ce carte funciară a fost adus, în vederea reconstituirii.
Operațiunea nu a fost validată de judecătorul de CF, deoarece nu au fost întrunite cerințele întabulării, respectiv nu a existat consimțământul proprietarului tabular înscris în CF inițial, iar complinirea lipsei semnăturii nu reprezintă o eroare materială, ci o invalidare a operațiunii. Apelanții nu puteau înstrăina imobilul în condițiile în care, operațiunile deși înscrise în CF nu au căpătat aspect de legalitate, iar lipsa semnăturii reprezintă invalidarea operațiunii, iar sancțiunea este nulitatea absolută.
In acest fel Tribunalul a considerat că apelul nu se înscrie în prevederile art. 35 din Legea nr. 7/1996, astfel că a păstrat sentința atacată.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs petenții, solicitând în temeiul art. 312 cod procedură civilă, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulată, cu obligarea intimaților la cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului, se invocă art. 304 pct. 7 cod procedură civilă, respectiv că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii. Susține acest aspect față de faptul că instanța de apel, în loc să verifice legalitatea motivării Biroului de CF, a verificat legalitatea operațiunilor de întabulare în CF, fără ca acestea să facă obiectul litigiului de față. Nici una dintre părți nu a promovat acțiune de rectificare de CF, astfel că instanța nu a fost investită cu cercetarea legalității lor. De aceea, se consideră că motivele sunt străine de pricină, și instanța trebuia să se pronunțe strict asupra erorii materiale cu care a fost investită.
Un al doilea motiv de recurs este întemeiat pe art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, respectiv hotărârea este lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, susținând că potrivit prevederilor DL 115/1938 și a Legii nr. 7/1996, în cazul în care judecătorul delegat consideră ilegală sau neconformă cererea de întabulare, trebuie să pronunțe o încheiere de respingere, și nu să redacteze o încheiere de admitere, pe care să nu o semneze. Legea nu prevede posibilitatea judecătorului sau a registratorului de a refuza semnarea încheierii de admitere. Acesta este motivul pentru care recurenții consideră că lipsa semnăturii de pe încheiere, este o omisiune a judecătorului și nu un refuz expres a acestuia.
Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Pentru punerea în aplicare a Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, în baza art. 65, fost emis prin Ordin al Ministerului Justiției un Regulament de organizare și funcționare a Birourilor de Carte funciară, regulament în prezent abrogat prin Ordinul 633/13.10.2006 a Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Potrivit art. 50 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 2371/C/22.12.1997, judecătorul de carte funciară soluționa cererile prin încheiere, iar art. 51 din Regulament prevede mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă încheierea judecătorului de carte funciară. Printre aceste mențiuni la litera "m" se,menționează și semnătura judecătorului de carte funciară și a conducătorului de carte funciară. Aceste încheieri de carte funciară, potrivit art. 25 din regulament erau întocmite de conducătorii de carte funciară.
Din aceste prevederi procedurale care reglementau activitatea de carte funciară, rezultă că încheierea de carte funciară era întocmită de conducătorul de carte funciară, care apoi efectua operațiunile dispuse în foaia respectivă. De aceea, semnătura judecătorului de carte funciară de pe încheierea prin care a fost soluționată cererea, reprezintă în acest caz tocmai garanția că judecătorul a fost cel care a dispus admiterea sau respingerea cererii. Lipsa acestei semnături nu poate fi considerată o eroare materială, ea fiind garanția legalității hotărârii.
Art. 55 din Legea 7/1996 rep. se referă la erorile materiale săvârșite cu ocazia înscrierilor în cartea funciară, însă nu le definește, în acest caz, se va face aplicarea dreptului comun, care este codul d e procedură civilă, art. 281. Ori, nici în acest caz nu se regăsește, ca eroare materială, situația în care lipsește semnătura judecătorului de pe încheiere, ceea ce este firesc, din considerentele care au fost deja enunțate.
Chiar dacă această lipsă, ar reprezenta o eroare materială, nu există nici un text legal care să permită unei instanțe să suplinească această lipsă printr-o hotărâre judecătorească.
Chiar dacă ulterior încheierii menționate, s-au făcut alte lucrări în respectiva carte funciară, acestea nu sunt de natură a acoperi nulitatea care afectează încheierea menționată, emisă în anul 2000.
Hotărârea atacată prin prezentul recurs este legală, chiar dacă din alte considerente decât cele enunțate de tribunal.
Lipsa semnăturii judecătorului de carte funciară de pe încheierea de întabulare nu se poate încadra nici în erorile materiale prevăzute de art. 33.5, și nici cele prevăzute de art. 53 din Legea 7/1996, argumentele registratorului de carte funciară fiind corecte din acest punct de vedere. Aspectul reținut cu privire la ministerul în subordinea căruia se află activitatea de carte funciară, este lipsit de relevanță, întrucât dacă a fost săvârșită o eroare materială la înscrierea unui drept în foaia funciară în perioada cât activitatea acesteia era coordonată de judecătorie, sau de notariatul de stat, aceasta va fi îndreptată de biroul de cadastru, succesor al biroului de carte funciară.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de petenți, menținând decizia atacată, ca legală.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul petenților, și împotriva deciziei civile nr. 174/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 EX/24.10.2008
-
- /
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Farcas
