Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 389/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 389/
Ședința publică din 04 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
JUDECĂTOR 3: Florica Răuță
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației în anulare, formulată de către -, ca reprezentant al INTERNATIONAL B, cu domiciliul ales la avocat, în U,-, județul I, împotriva deciziei civile nr872 din 1 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr-.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 27 noiembrie 2008, în încheierea de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, fiind consemnate susținerile părților, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea adresată Biroului de Carte Funciară - Judecătoria Buzău, petentul a solicitat înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară, drept dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.389/2000 încheiat la Biroului Notarului Public asupra " B", imobil situat în aceeași localitate,-, județul B, compus dintr-un număr de 22 corpuri de construcție, în suprafață totală de 1425,58.
Prin încheierea nr.6949/03.09.2002, această instanță a respins cererea ca nefondată, reținând că imobilul este ipotecat în favoarea Băncii Transilvania B, cu notarea interdicției de înstrăinare și grevare, contractul invocat de petent fiind încheiat în perioada în care părțile erau în litigiu, nefiind respectate nici dispozițiile art.56 din Legea nr.7/1996.
Apelul declarat împotriva acestei hotărâri, și nemotivat, a fost respins ca nefondat de Tribunalul Buzău prin decizia nr.15/10.01.2003, constatându-se în esență că prima instanță a apreciat în mod corect înscrisurile depuse la dosar, care impuneau respingerea cererii de intabulare.
Recursul declarat de petentul a fost admis prin decizia nr.675 din 04 aprilie 2003 de Curtea de Apel Ploiești, cu consecința casării și trimiterii spre rejudecare aceluiași tribunal pentru soluționarea apelului pe fond, întrucât a fost încălcat dreptul la apărare al petentului, procedându-se la soluționarea căii de atac în lipsa apărătorului acestuia, în condițiile în care era formulată cerere pentru lipsă de apărare.
Astfel investit, Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr.50 din 07 aprilie 2004, respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul, cale de atac ce a fost respinsă de Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă prin decizia nr.872 din 01 iunie 2006, pronunțată în dosarul nr.7113/2004.
La data de 21 iunie 2006 contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva acestei din urmă decizii, întemeiată pe dispozițiile art.317 și art.318 Cod procedură civilă.
În motivarea contestației, anterioară redactării deciziei atacate, este prezentat istoricul litigiului, fără a fi dezvoltate motive întemeiate în cele două texte de lege invocate.
Prin încheierea nr.6785 din 07 iulie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, a admis cererea de strămutare formulată de petenta International B, reprezentată de, în consecință judecata acestui proces civil a fost strămutată de la Curtea de Apel Ploiești la Curtea de APEL PITEȘTI.
Astfel, această din urmă instanță a fost legal investită la data de 31.08.2006.
În conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, judecata cauzei a fost suspendată la data de 02 octombrie 2006 (9).
Cauza a fost repusă pe rol la solicitarea contestatorului, la data de 11 octombrie 2007 (10).
După repunerea cauzei pe rol și acordarea mai multor termene de judecată la solicitarea apărătorului ales de contestator, a fost depusă motivarea contestației în anulare la data de 28 noiembrie 2008.
Se susține de către contestator, în motivarea căii extraordinare de atac, că instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.50 și 56 din Legea nr.7/1996, fără a fi avute în vedere încălcarea atribuțiilor de către notar, în condițiile în care nu s-a dovedit obligația petentului de a înscrie în cartea funciară interdicția de înscriere a imobilului în litigiu.
Se mai arată că instanța de recurs nu a fost preocupată să rezolve aspectele legate de aceste motive de recurs - pct.3 și 4 - altfel spus, nu s-a făcut o analiză corespunzătoare a celor patru motive, dintre care ultimele două erau esențiale.
Mai susține contestatorul că nu are relevanță în cauză împrejurarea că în cartea funciară a fost intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu al altei societăți comerciale, în condițiile în care nu fusese soluționat irevocabil litigiul dintre Bachus B și International B, prima societate a înstrăinat același imobil și către o altă firmă care a procedat la înscriere în Cartea funciară.
Se susține că a existat o rea-credință în operarea celor două contracte de vânzare-cumpărare de către notar, care de altfel nu a respectat obligația de a comunica contractul în vederea înscrierii, omisiune care nu s-a întâmplat în cazul celeilalte societăți.
Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art.317 și art.318 Cod procedură civilă, iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs, nu și în această cale de atac.
Contestația în anulare dedusă judecății este întemeiată atât pe dispozițiile art.317, cât și pe prevederile art.318 Cod procedură civilă.
Deși este menționată și contestația în anulare de drept comun, reglementată de art.317 Cod procedură civilă, nu se regăsește și motivarea corespunzătoare acestuia.
Verificând decizia contestată, se reține că nu sunt incidente în cauză nici prevederile alin.1 ale art.317 Cod procedură civilă, întrucât procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, dar nici ale alin.2 deoarece hotărârea a fost dată de judecători cu respectarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Examinând motivarea dată, temeiul de drept invocat, se constată că în cauză nu sunt incidente nici prevederile art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, ce statuează că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Pentru ca o contestație în anulare să poată fi admisă în temeiul art.318 alin.1 Cod procedură civilă, se cer a fi îndeplinite următoarele condiții: instanța de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare, această omisiune să se fi produs din greșeală.
Această a doua teză a textului de lege citat are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, nu și argumentele de fapt și de drept invocate de către parte, care trebuie să fie subsumate motivului pe care se sprijină, oricât de larg ar fi dezbătut.
Analizând decizia civilă nr.872/01 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești (66-68, dosar nr.7113/2004), se constată că instanța a răspuns celor patru critici formulate în recurs, neavând obligația de a răspunde la argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare, fiind îndreptățită să le grupeze și să răspundă printr-un considerent comun.
Din ampla motivare dată acestei căi extraordinare de atac se constată că sunt vizate de fapt greșeli de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale, cu referire la însuși fondul cauzei.
Acestea pot constitui eventuale greșeli de judecată care însă exced cadrului restrictiv impus de art.317 și art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, situație în care contestația în anulare, argumentată pe aceste susțineri, este privită ca nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de către, ca reprezentant al International B, cu domiciliul ales la avocat, în U,-, județul I, împotriva deciziei civile nr.872 din 01 iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr.7113/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./09.12.2008
Jud.recurs: G//
Jud.apel: /-
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Daniel Radu, Florica Răuță
