Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 499/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.499
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECĂTOR 2: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de petenta - SRL T împotriva deciziei civile nr. 56/A/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară T, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, sub numărul 12154/325/01.08.2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâtul Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară T, solicitând instanței de judecată să dispună anularea încheierii de carte funciară nr. 86887/15.07.2008 emisă de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară T - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, cu consecința radierii sechestrului asigurător notat în CF nr.6110, 90925
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că încheierea atacată contravine dispozițiilor art. 48 lit. a din Legea nr. 7/1996 republicată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 50 din același act normativ.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, având în vedere că, prin Decizia nr. LXXII (72) din data de 15.10.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție în dosar nr. 42/2007 s-a statuat că, în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesual pasivă.
Se arată, totodată, că instanța nu poate soluționa plângerea formulată de reclamanta, decât exclusiv pe baza înscrisurilor prezentate de aceasta registratorului de carte funciară, așa cum prevede art. 73 alin. 2 din Regulamentul de organizare si funcționare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru si Publicitate Imobiliară.
Prin încheierea civilă nr. 12507/14.10.2008 pronunțată în dosarul susmenționat, Judecătoria Timișoaraa anulat cererea formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtului Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară T, apreciind că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 133 alin. 1.pr.civ. în sensul că reclamanta nu a indicat numele si domiciliul/sediul persoanei cu care înțelege să se judece.
Împotriva încheierii menționate, în termen legal, a declarat reclamanta calea de atac a apelului, solicitând admiterea apelului, așa cum a fost formulat și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii.
Criticile de nelegalitate si netemeinicie aduse hotărârii primei instanțe se referă la împrejurarea că judecătoria a pronunțat soluția cu greșita interpretare a probelor dosarului și greșita aplicare a dispozițiilor legale. Astfel, reclamanta reiterează faptul că a obiectat la măsura de instituire a sechestrului, dat fiind ca ordonanța procurorului este contrară prev. art. 165.pr.pen, întrucât nu este indicată presupusa parte civilă și nici suma pe care aceasta o pretinde cu titlu de despăgubiri. Se mai susține că sub pct. C s-a considerat că lipsa mențiunii presupusei persoane în favoarea căreia s-a înscris ipoteca reprezintă alt motiv de nulitate a încheierii atacate.
Reclamanta a precizat că la termenul de judecată din data de 30.09.2008, a arătat motivul pentru care nu este în măsură a indica datele a căror lipsă este reproșată de prima instanță.
Prin decizia civilă nr. 56/A/28.01.2009 pronunțată în dosarul sus-menționat, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamanta - SRL T, cu motivarea că instituirea sechestrului asigurător s-a realizat în temeiul dispozițiilor art. 165.pr.pen. de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigații a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism-structura centrală, iar prin încheierea atacată, s-a procedat la notarea acestui sechestru în cartea funciară, respectiv a ipotecii asupra imobilului evidențiat în CF nr. 6110, 90925 T, potrivit dispozițiilor art. 165 alin. 3.pr.pen, care prevăd că "pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscripției ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexând copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul și un exemplar al procesului verbal de sechestru", conchide, fundamentat pe caracterul de măsură asiguratorie dispusă în procesul penal, a sechestrului în discuție, că și pentru contestarea modului de aducere la îndeplinire a acestei măsuri ( căruia i se circumscrie și inscripția ipotecară menționată), legiuitorul a reglementat în același cod de procedură penală, în al său art. 168, căi procedurale speciale.
Respectiv, că în atare situație, orice persoană interesată se poate plânge procurorului sau instanței de judecată ( penale, desigur), în orice fază a procesului penal, alin. final spunând că abia "după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva măsurii de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile".
Această din urmă normă legală este fără dubiu stipulată, având la baza principiul de drept potrivit căruia "penalul ține în loc civilul", cu mențiunea că rezultă că numai dacă nu s-a uzat de prevederile art. 168 alin. 1.pr.pen. supra enunțat, partea interesată are deschisă calea acțiunii civile contra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, nu și în condițiile în care s-a apelat la prevederile procesual penale amintite.
Revenind la speța dedusă judecății, abstracție chiar făcând de neregulata constituire a cadrului procesual de care prima instanță s-a preocupat strict, plângerea apare ca fiind inadmisibilă, în condițiile în care pe durata procesului penal, legea procesual penală prevede imperativ procedura de contestare a înscrierii sechestrului în cartea funciară în art. 168 alin. 1.pr.pen. astfel că plângerea de carte funciară nu poate fi deocamdată primită, cât timp procesul penal nu s-a soluționat, o atare dovadă nereieșind din dosar.
În alți termeni, față de dispozițiile imperative ale art. 168.pr.pen. tribunalul conchide că reclamanta, în mod greșit a ales să investească o instanță civila cu soluționarea unei plângerii întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, atât timp cât legiuitorul a instituit pentru aceeași finalitate o procedură anume derogatorie, și prin norme de drept public, care prevalează.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, petenta - SRL T, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului declarat împotriva încheierii civile nr. 12507/2008 a Judecătoriei Timișoara.
În motivare, se arată că instanța de apel a modificat considerentele instanței de fond și s-a prevalat pentru menținerea hotărârii primei instanțe, de o motivare străină pricinii și în contradicție cu dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Printr-o confuzie, instanța de apel a apreciat că singurul organ la care se putea plânge era o autoritate judiciară penală, conform art. 168 Cod procedură penală, chestiune ce nu a fost pusă în discuția părților, astfel că instanța de apel nu a putut lua cunoștință de împrejurarea că o astfel de plângere a fost formulată și respinsă.
Se arată că, nu pot fi confundate cele două căi de atac ( cea prevăzută de art. 168 Cod procedură penală și cea prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996), fiecare având un conținut și un scop diferit.
În cazul de față, s-a plâns pentru că s-a instituit o ipotecă asupra bunurilor sale fără a se indica nici în ordonanță, nici în încheiere cine este titularul eventual al cererii de despăgubiri și care este suma pentru care se instituie ipoteca, invocându-se și nelegalitatea evaluării imobilului, raportul luat în considerare fiind întocmit în anul 2007 la cererea BRD - Sucursala
Se consideră că, în speță, principiul potrivit căruia "penalul ține în loc civilul" nu are nici o semnificație, această regulă funcționând în litigiile în care se examinează pe fond o cerere de despăgubiri și nu atunci când în discuție se află eventualele cereri și plângeri cu caracter strict personal.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În cauză, nu a fost depusă întâmpinare.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate și în condițiile art. 304 și 3041Cod procedură civilă, față de prevederile art. 299 și urm. Cod procedură civilă și ale art. 50 și urm. din Legea nr.7/1996 republicată, instanța constată că prezentul recurs nu este întemeiat, tribunalul pronunțând o hotărâre temeinică și legală, pentru considerentele expuse pe larg în cuprinsul său și pe care instanța de recurs și le însușește în întregime.
Astfel, față de prevederile art. 168 Cod procedură penală și cele ale art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 republicată, în mod corect a reținut tribunalul că nu poate fi primită plângerea formulată de petentă împotriva încheierii de carte funciară, atâta timp cât criticile vizează legalitatea actului a cărei înscriere s-a dispus, act emis de o instanță penală și care nu poate fi supus decât cenzurii unei instanțe penale, nu civile și, cu atât mai puțin, a unui organ administrativ.
Actul a cărei înscriere se contestă nu poate fi anulat sau revocat decât în cadrul procedurii prevăzute de art. 168 Cod procedură penală, procedură care a și fost urmată de petenți, fără succes, plângerea sa formulată împotriva ordonanței nr. 423/D/P/2004 din 17.04.2008 fiind respinsă, conform afirmațiilor recurentei exprimate în cuprinsul cererii de recurs.
Ca atare, instanța civilă nu poate verifica legalitatea și temeinicia ordonanței arătate, și aceasta, cu atât mai mult cu cât în cadrul procedurii prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996 și a plângerii reglementate de art. 52 din aceeași lege, competența este limitată. de carte funciară nu poate decât să verifice aspecte de ordin formal ale titlului supus înscrierii și nu respectarea cerințelor legale la emiterea lui.
Aceleași competențe revin și judecătorului investit cu soluționarea plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară, care, de asemenea, nu poate verifica decât dacă, raportat la înscrisurile depuse și la prevederile Legii nr. 7/1996, cererea de înscriere în Cf a fost corect soluționată, neputând verifica conținutul actului ce stă la baza înscrierii sub aspectul legalități, ci doar sub aspect formal.
Nu este vorba de confuzie între cele două instituții juridice, ci de o corectă decelare a naturii juridice a acestora, potrivit dispozițiilor legale incidente în materie, ce au fost corect interpretate și aplicate.
Aspectele invocate de petentă privind conținutul ordonanței și modalitatea de evaluare a imobilului nu pot fi cenzurate în prezentul cadru procesual, față de prevederile art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 precitate.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate coroborate cu prevederile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, tribunalul constată că prezentul recurs nu este întemeiat, motiv pentru care în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petenta - SRL T împotriva deciziei civile nr. 56/A/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -
GREFIER
- -
Red.CR/27.05.2009
Dact./27.05.2009
Judecătoria Timișoara -judector
Tribunalul Timiș -judecători,
2 ex.
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Claudia Rohnean, Maria Lăpădat
