Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 66/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.66
Ședința publică din 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Dr.- -
JUDECĂTOR 1: Adriana Corhan
JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de petentul împotriva deciziei civile nr.725/A/28.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect plângere CF.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru petentul recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul petentului recurent solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței primei instanțe, cu cheltuieli de judecată, arătând că intimata a fost legal citată la fiecare termen de judecată în primă instanță, motivul lipsei de apărare este neîntemeiat, iar pe fond, arată că promisiunea de vânzare-cumpărare nu poate fi notată în cartea funciară, deoarece terenul nu este identificat, iar actul semnat de notar nu este autentificat, fiind un act sub semnătură privată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
prin decizia civilă nr.725/A/28.09.2007 pronunțată în dosar cu același număr Tribunalul Timișa admis apelul declarat de intimata împotriva sentinței civile nr.4823/10.05.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar cu același număr pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare al aceeași instanță.
Tribunalul a reținut că la data de 5.04.2007 petentul a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară nr.24917/27.02.2007, încheiere prin care s-a dispus la cererea intimatei notarea promisiunii de vânzare-cumpărare în privința imobilului proprietatea petentului în CF nr.4865.
În motivarea plângerii petentul a arătat că încheierea este nelegală deoarece actul prezentat de intimată nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.7/1996, întrucât nu conține suficiente date pentru a putea fi identificat imobilul, nefiind menționat numărul de carte funciară ori numărul cadastral al parcelei, nu s-a depus documentația cadastrală prevăzută de lege, iar înscrisul nu este autentificat de notar, așa încât nu poate sta la baza notării.
Prin sentința civilă nr.4823/10.05.2007 Judecătoria Timișoaraa admis plângerea petentului și a desființat încheierea atacată, respingând cererea formulată de intimată având ca obiect notarea promisiunii de vânzare-cumpărare. S-a dispus totodată radierea acestei notări din CF 4865.
Instanța de fond a reținut că notarea dispusă prin încheierea atacată este nelegală, deoarece în promisiunea de vânzare-cumpărare imobilul nu este individualizat, având în vedere că la data încheierii ei dreptul real al petentului nu s-a născut încă.
Totodată a reținut că înscrisul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.48 din Legea nr.7/1996, republicată, în sensul că nu identifică imobilul și nici nu a fost însoțit de documentația cadastrală impusă în acest sens.
Instanța a apreciat astfel că susținerile petentului sunt întemeiate.
Împotriva sentinței intimata a declarat apel în termen criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Intimata a arătat că la data când s-a încheiat promisiunea cu dată certă reclamantul urma să dobândească terenul arabil extravilan în suprafață de 1 ha în baza Legii nr.42/1990, astfel încât imobilul în concret nu a putut fi identificat.
Intimata a arătat că ulterior a aflat că intimatul a devenit proprietar, însă a refuzat să transmită dreptul de proprietate asupra terenului, dând dovadă de rea-credință în ce privește îndeplinirea obligațiilor asumate prin promisiunea de vânzare-cumpărare.
Analizând sentința apelată, tribunalul a reținut că pârâtei nu i s-a comunicat un exemplar al plângerii pentru a-și pregătii apărarea și a formula întâmpinare, cauza fiind soluționată la prima zi de înfățișare și în condițiile în care pe dovada de îndeplinire a proceduri de citare cu pârâta nu este menționată și comunicarea unui exemplar la plângerii.
Tribunalul a apreciat astfel că în temeiul art.114 și 297 Cod procedură civilă se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Împotriva deciziei petentul a declarat recurs în termen, solicitând modificarea ei în sensul respingeri apelului declarat de intimată.
În motivarea recursului arată că procedura de citare la prima instanță a fost legal îndeplinită, iar intimata nu a susținut că nu a avut cunoștință de proces.
Petentul mai arată că în ce privește fondul cauzei soluția primei instanțe este legală, iar plângerea corect a fost admisă în temeiul art. 50 din Legea nr.7/1996.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul declarat de petent în raport de susținerile acestuia, de probele dosarului și de dispozițiile art.299-312 Cod procedură civilă Curtea apreciază că este întemeiat.
La prima instanță procedura de citare cu intimata a fost îndeplinită legal conform art.92 - 100 Cod procedură civilă, iar primul termen de judecată, la care s-a și soluționat cauza a fost corect stabilit, intimata având posibilitatea de a se apăra în cauză.
Nici prin cererea de apel pârâta nu s-a plâns în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare prin necomunicarea unui exemplar al plângerii, nemulțumirile acesteia vizând soluția de admitere a plângerii.
Încălcarea dreptului la apărare a fost invocată numai cu ocazia dezbaterii apelului și ulterior a fost reținută de tribunal în motivarea deciziei.
Cu referire la necomunicarea unui exemplar al plângerii, Curtea constată că prin rezoluția de la fila 2 din dosarul de fond s-a dispus comunicarea unui exemplar al plângerii, astfel că nemenționarea pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare a faptului că s-a comunicat și un exemplar la plângerii nu poate fi reținută în condițiile în care însăși intimata nu s-a plâns de acest fapt prin cererea de apel.
În aceste condiții, Curtea apreciază că în mod greșit tribunalul a desființat sentința primei instanțe și a trimis cauza spre rejudecare, deoarece o asemenea soluție putea fi dispusă conform art.297 Cod procedură civilă numai dacă prima instanță nu ar fi cercetat fondul ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, situații care nu se regăsesc în cauză.
Întrucât tribunalul a reținut greșit încălcarea dreptului la apărare al intimatei Curtea apreciază că nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, motiv pentru care în temeiul art.312 al.5 și 304 pct.5 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de petent și va casa decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la aceeași instanță.
În temeiul art.315 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a soluționa pe fond apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petentul împotriva deciziei civile nr.725/A/28.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR Dr.- - - - - -
GREFIER
- -
RED.AC/30.01.2008
DACT./30.01.2008
Judecătoria Timișoara -JUDECĂTOR 3: Ion Graur
Tribunalul Timiș -judecători,
2 ex.
Președinte:Adriana CorhanJudecători:Adriana Corhan, Maria Lăpădat, Ion Graur
