Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 816/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 816
Ședința publică din data de 23 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru
JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară - Sucursala D- prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște, nr.27, județ D împotriva deciziei civile nr. 262 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții cu sediul în M,str. - -.3,.A,.3, județ D și Uniunea Notarilor Publici din România, cu sediul în B,. nr.41, sector 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Sucursala D, reprezentat de consilier juridic potrivit împuternicirii avocațiale nr. 15255 din 22.09.2008, intimații reclamanți prin personal, și Uniunea Notarilor Publici din România reprezentată de consilier juridic potrivit delegației nr. 2705/17.09.2008.
Procedura legal îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.- din 22.08.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, s-au depus întâmpinări de către intimații reclamanți BNP și Uniunea Notarilor Publici din România.
Se comunică părților copii de pe întâmpinările formulate.
Părțile prezente având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea recursului.
Consilier juridic pentru recurentul pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat, casarea deciziei Tribunalului Dâmbovița și pe fond respingerea plângerii formulate.
Arată recurentul pârât că în mod greșit instanța de apel a respins ca inadmisibil apelul acestuia încălcând normele de ordine publică în sensul că plângerea împotriva încheierii de carte funciară a fost făcută de notarul public care nu poate avea calitate procesuală activă în astfel de plângeri, nici acesta și nici intimata Uniunea Națională a Notarilor Publici.
Astfel, tribunalul trebuia să admită apelul și să procedeze la judecarea cauzei pe fond și să constate că certificatul de moștenitor nu poate sta la baza transcrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, fără a fi însoțit de un titlu valabil constitutiv sau translativ de proprietate.
Solicită admiterea recursului. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul BNP arată că potrivit Legii nr.7/1996 a Cadastrului și Imobiliare notarul are obligația să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară a actului notarial prin care s-a transmis ori s-a constituit un drept real imobiliar. În speță este vorba de un imobil, iar prin autentificarea actului translativ de proprietate nu s-a urmărit altceva decât reîntregirea proprietății prin înstrăinarea cotei părți indivize de către unul dintre frați către celălalt frate.
Susține intimatul reclamant că potrivit disp.art.644 cod civil proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenții, certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate dar are forța probantă deplină până la eventuala sa anulare în justiție.
Mai arată intimatul reclamant că este notar public de 12 ani și că a încheiat nenumărate acte. Depune în acest sens, în copie, o serie de înscrisuri.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimata reclamantă Uniunea Notarilor Publici din România solicită ca în principal să se respingă recursul declarat de recurentul pârât ca inadmisibil, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
Arată intimata reclamantă că Inalta C de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii referitor la calitatea procesuală pasivă a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, reținând tocmai faptul că activitatea de carte funciară este o procedură necontencioasă, prin aceste înscrieri neurmărindu-se stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, astfel că recurenta nu poate declara apel împotriva unei sentințe în raport cu care nu poate fi considerată parte litigantă.
Pe fondul cauzei, susține intimata reclamantă,potrivit Legii nr.7/1996 și a Legii notarilor publici, notarul public este abilitat să efectueze toate demersurile, inclusiv promovarea căilor de atac, până la îndeplinirea tuturor lucrărilor de publicitate, înscrierea în cartea funciară, iar scopul legii este securitatea circuitului civil.
Solicită respingerea recursul. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față;
- de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maî naintat spre soluționare, în temeiul art,52 din Legea nr.7/1996, Judecătorie M plângerea formulată de către - cu sediul în mun.M, str.-, -. A,.3, jud.D, împotriva Încheierii de respingere nr.208/15.02.2008, precum și o copie a dosarului în care a fost pronunțată încheierea atacată.
În motivarea plângerii, - Notarial a arătat că, după autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, prin care vânzătorul a vândut fratelui său și soției acestuia, cota parte indiviză de din imobilul situat în M, str. nr.128, jud. D, compus din teren în suprafață de 1805 mp, împreună cu 3 construcții edificate pe acesta, a înaintat OCPI cererea de intabulare a dreptului ce a fost transmis de vânzător cumpărătorului în baza certificatelor de moștenitor nr. 10.084/1992 și 296/2006, OCPI Dar efuzat solicitarea de intabulare a dreptului în cartea funciară.
-a mai susținut că încheierea atacată nesocotește dispozițiile legii atunci când apreciază că certificatul de moștenitor nu transmite și nu naște un drept de proprietate în favoarea moștenitorilor pentru că în această ipoteză face inoperantă prevederea art. 644 Cod civil ce reglementează succesiunea ca mod de dobândire a proprietății.
S-a solicitat introducerea în cauză a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România ca semnatară a Protocolului de colaborare dintre notari și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cea care coordonează activitatea birourilor de cadastru și s-a invocat art. 50 alin.2 din Legea 7/1006.
OCPI Daf ormulat întâmpinare, invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a BNP - M, deoarece, conform art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate, pozrivit mențiunilor din cartea funciară cu privire la imobilul în cauză, iar în alin.2 al aceluiași articol se prevede faptul că încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
S-a mai arătat că cererea de înscriere a dreptului de proprietate este introdusă prin BNP de către titularul dreptului, iar comunicarea încheierii s-a făcut prin BNP, tot titularului dreptului, astfel că, după comunicarea încheierii, orice obligație a biroului notarial în legătură cu înscrierea în cartea funciară încetează și că singura persoană îndreptățită să formuleze plângere împotriva încheierii de carte funciară este.
Pe cale de excepție a fost invocată lipsa calității procesuale pasive a D, având în vedere Decizia nr.LXX II (72) prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că "În cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea Funciară, întemeiate pe disp.art.50 din Legea nr.7/1996 republicată, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă"
Pe fond, s-a solicitat respingerea plângerii, deoarece încheierea de respingere nr.208/15.02.2008 este corectă și legală, întrucât, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.180/24.01.2008, a fost transmis dreptul de proprietate numai asupra cotei de din imobilele teren și construcții, iar pentru diferența de din acestea, a fost prezentat certificatul de moștenitor nr.161/1.08.12006 și nr.298/20.12.2006.
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, în temeiul art.49 alin.3 pr.civ. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului BNP, arătând că reglementarea art.49 pr.civ. oferă reperele intervenției într-un litigiu și anume: implicarea terțului este voluntară, acesta apreciind oportunitatea intervenției, justificarea unui interes care să legitimeze intervenția, "pricina ce urmează", adică procesul în curs de desfășurare, grefarea cererii incidentale pe cererea principală.
În legătură cu speța dedusă judecății s-a susținut că încheierea de respingere este nelegală și netemeinică, că motivarea acesteia are la bază aprecierea subiectivă a registratorului de carte funciară, care vine în contradicție cu întreaga practică în materie notarială de până acum, că prin această practică s-a evitat obligarea cetățenilor la introducerea unei acțiuni în constatare.
În speță, contractul de vânzare-cumpărare, precum și toată documentația ce a stat la baza acestuia, îndeplinesc toate cerințele prev.de Legea nr.7/1996, pentru a se proceda la înscrierea în cartea funciară, cu titlu nedefinitiv, ceea ce face ca încheierea de respingere să fie nejustificată.
Prin sentința civilă nr. 195/21.03.2008 s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei OCPI D, s-a admis plângerea, a fost anulată încheierea de respingere nr. 208/29.01.2008 și s-a dispus înscrierea în cartea funciară ce urmează a fi deschisă, a dreptului de proprietate al reclamantului, pentru imobilul dobândit prin contractul autentic cu nr, cadastral 2259.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că Notarul Public, în nume propriu și în calitate de mandatar al clientului său, conform procurii autentificate sub nr.2271/12.03.2008 a solicitat deschiderea unei cărți funciare și intabularea dreptului de proprietate, în numele cumpărătorului, cerere care i-a fost respinsă prin Încheierea de respingere nr.208/29.01.2008, dată de M, din cadrul
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei D-ța-- de Cadastru și Publicitate Imobiliară M, instanța a apreciat-o ca întemeiată, deoarece nu poate avea calitate procesuală pasivă într-o astfel de cauză, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și justiție a României prin Decizia nr.LXX II (72), conform căreia: "În cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea Funciară, întemeiate pe disp.art.50 din legea nr.7/1996 republicată, nu are calitate procesuală pasivă".
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a, instanța a reținut că art.54 din Legea 7/1996 republicată, instituie în sarcina notarului public instrumentator, obligația de a cere din oficiu înscrierea în cartea funciară a actului notarial, iar despre această obligație există o mențiune expresă în cuprinsul actului, concluzionând că potrivit art.50 alin.1 din legea 7/1996 modificată, notarul trebuie să urmărească înscrierea în cartea funciară și să depună toate diligențele în acest sens.
Totodată, prin procura judiciară autentificată sub nr.2271/12.03.2008, l-a împuternicit pe notarul public să îl reprezinte la instanțele de fond, Tribunal, Curtea de Apel, și chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă va fi necesar, în cauza în care are calitate procesuală de reclamant, alături de însuși notarul public, având ca obiect plângere împotriva încheierii de respingere nr.208/29.01.2008, dată de registratorul -ui de Cadastru și Publicitate Imobiliară M, context în care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a BNP.
Referitor la fondul cauzei, instanța a avut în vedere că prin contractul de vânzare cumpărare nr.180/24.01.2008 autentificat de către notarul public, cu numărul cadastral 2259, situat în mun. M, str. nr. 158, s-a transmis dreptul de proprietate asupra cotei părți indivize de părți din imobil de la un frate către celălalt frate care deținea deja cealaltă parte cotă indiviză de din imobil, tot prin moștenire legală de la mama sa, care la rândul său a fost unica moștenitoare a soțului, astfel încât, imobilul a fost reîntregit.
Actual autentic îndeplinește toate cerințele prevăzute de lege, imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a fost identificat printr-un identificator unic, nr. cadastral a fost atribuit de, iar Mar espins cererea prin încheierea nr.208/29.01.2008, pentru intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate, motivând că certificatul de moștenitor nu transmite și nici nu face să se nască un drept de proprietate în favoarea moștenitorilor.
S-a concluzionat că motivarea încheierii de respingere este neîntemeiată deoarece are la bază aprecierea subiectivă a registratorului de carte funciară, conform căreia, înscrisurile prezentate de părți nu au putere deplin doveditoare, în sensul art.20 alin.1 din legea nr.7/1996, apreciere care intră în contradicție cu practica notarială, avându-se în vedere faptul că, potrivit art.644 civ. proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune,
De asemenea, s-a menționat că actualmente, între intervenienta și există un protocol de colaborare privitor la publicitatea imobiliară, iar potrivit disp.cap.III, pct.4 din acest protocol, la încheierea actului autentic sau certificatului de moștenitor, ori legatar, notarul public are obligația de a verifica titlul de proprietate al dispunătorului ori al autorului succesiunii, iar când nu există un act justificativ în acest sens, se poate lua în considerare, pe riscul părților, menționate expres în act, existența dreptului pe baza unei posesii exercitate sub nume de proprietar, necontestat, coroborat și cu disp.art.10 alin.1 din Legea 7/1996, care precizează că identificarea amplasamentelor imobilelor se face pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar.
Împotriva sentinței a declarat apel Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, invocând lipsa calității procesuale active a BNP -M, cu argumentarea că instanța de fond a respins în mod greșit această excepție și a admis cererea de intervenție în interesul acestuia formulată de Uniunea Notarilor Publici din România, ignorând faptul că nici un text de lege nu permite notarilor publici sau Uniunii Naționale a acestora, să reprezinte în fața instanțelor de judecată, persoanele fizice sau juridice.
În motivarea apelului se arată că în conformitate cu prevederile art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea uni act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară cu privire la imobilul în cauză, iar în alin.2 se prevede că încheierea poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
Se precizează că după ce oficiul a comunicat încheierea solicitantului BNP, orice obligație a biroului notarial în legătură cu înscrierea în cartea funciară încetează, singura persoană îndreptățită să formuleze plângere împotriva încheierii de carte funciară, fiind titularul dreptului, care a cerut înscrierea dreptului în cartea funciară.
Pe de altă parte, obligația notarului public de a înainta din oficiu actele translative de proprietate în vederea întabulării, prevăzută de art.54 din Legea nr.7/1996, nu conferă notarului dreptul de a ataca încheierile de carte funciară pentru că nu are interes privitor la operațiunile de înscriere în cartea funciară, aceasta nefiind prevăzută printre atribuțiile notarilor publici, astfel cum sunt ele reglementate de Legea nr.36/1995.
Sub aspectul fondului litigiului, se apreciază că judecătoria a soluționat greșit problema dedusă judecății, reținând că deși nu valorează titlu de proprietate, certificatul de moștenitor poate sta la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară.
Tribunalul Dâmbovița prin decizia civilă nr. 262 din 19 iunie 2008, respins ca inadmisibil apelul declarat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, păstrând sentința.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în conformitate cu decizia nr. LXXII a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în cauzele având ca obiect plângerile întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996, așa cum a reținut și instanța de fond.
Prin urmare, neavând calitate procesuală,Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D nu poate declara apel împotriva unei sentințe în raport cu care nu poate fi considerat parte litigantă, așa încât apelul său s-a apreciat ca fiind inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.
Împotriva deciziei civile nr.262/19.06.2008 a Tribunalului Dâmbovița a declarat recurs pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
În motivarea recursului acesta invocă dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, hotărârea fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Astfel, în mod eronat Tribunalul Dâmbovițaa respins ca inadmisibil apelul, încălcând prevederile de principiu consfințite în art. 336 alin.3 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora în procedura necontencioasă calea de atac poate fi exercitată de orice persoană interesată.
Ca atare, Tribunalul Dâmbovițaa nesocotit faptul că plângerile împotriva încheierilor de carte funciară se soluționează în procedură necontencioasă în cadrul dispozițiilor speciale cuprinse în Legea nr.7/1996, conform art.338 alin.2 Cod pr.civilă.
Din acest punct de vedere, instanța de apel a ignorat interesul D în desființarea unei hotărâri judecătorești dată cu încălcarea normelor de ordine publică, în sensul că plângerea împotriva încheierii de carte funciară a fost făcută de notarul public care nu poate avea calitate procesuală activă în astfel de plângeri și nici Uniunea Națională a Notarilor Publici.
Mai motivează recurentul că este evident interesul OCPI D în desființarea hotărârii instanței de fond, întrucât aceasta a reținut în mod eronat faptul că certificatul de moștenitor, chiar dacă nu are valoare de titlu de proprietate, poate sta la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, ignorând prevederile Legii nr.36/1995 potrivit cărora certificatului de moștenitor reprezintă actul procedural succesoral prin care se atestă doar calitatea de moștenitor legal al unei persoane și cota ce revine acestora din masa succesorală.
Ca atare, Tribunalul Dâmbovița trebuia să admită apelul, să procedeze la judecarea cauzei pe fond și să constate că certificatul de moștenitor nu poate sta la baza înscrierii unui drept de proprietate în cartea funciară, fără a fi însoțit de un titlu valabil constitutiv sau translativ de proprietate.
Astfel, potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil, se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Pe cale de excepție, recurentul invocă lipsa calității procesuale active a BNP și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici ca intervenientă, deoarece potrivit art.50 alin.1 din Legea nr. 7/1996, singura persoană îndreptățită să formuleze plângere împotriva încheierii de carte funciară este care a solicitat înscrierea dreptului în cartea funciară.
În ceea ce privește obligația notarului public de a înainta din oficiu actele translative de proprietate în vederea întabulării, prevăzută în cuprinsul art.54 din Legea nr.7/1996, recurentul precizează că, o astfel de obligație nu conferă notarului dreptul de a ataca încheierile de carte funciară deoarece, prin activitatea pe care o desfășoară, nu poate justifica un interes privitor la operațiunile de înscriere în cartea funciară.
Pe de altă parte Legea nr.36/1995 stabilește cadrul legal al activității notariale, iar în aceasta nu se regăsește posibilitatea notarului să asigure asistența juridică sau reprezentare a persoanelor fizice sau juridice în fața instanței de judecată.
Intimații Uniunea Națională a Notarilor Publici din România și au depus la dosar întâmpinare, solicitând în principal respingerea recursului ca inadmisibil și în subsidiar ca nefondat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor analiza în continuare:
Prin cererea inițial înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni, BNP - a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr. 208/15.02.2008 a -ui de Cadastru și Publicitate Imobiliară M și prin sentința civilă nr.195/21.03.2008, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei OCPI D - BC și PI M, a admis plângerea formulată, a anulat respectiva încheiere și a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului pentru imobilul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr.180/24.01.2008 a notarului public, cu număr cadastral 2259, situat în M, str. nr.158.
Prin decizia civilă nr. 262/19.06.2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins ca inadmisibil apelul declarat de apelanta OCPI Târgoviște, care a formulat prezentul recurs împotriva acestei decizii.
Potrivit deciziei civile nr. /15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, în cauzele care au ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996 rep. OCPI nu are calitate procesuală pasivă.
Această decizie este o decizie dată în interesul legii și potrivit art.329 (3) din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Cum prezenta plângere a fost formulată în temeiul art.50 din Legea nr.7/1996 Republicată,iar decizia de mai sus a Înaltei Curți de Casație și Justiție B este obligatorie, Curtea văzând și dispozițiile art.312 (1) Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Astfel, Curtea față de cele reținute mai sus, va constata că Tribunalul Dâmbovița prin decizia civilă nr. 262/2008 a respins în mod legale ca inadmisibil apelul declarat de apelanta OCPI Târgoviște.
Așa fiind, potrivit celor reținute mai sus, pârâtul OCPI nu are calitate procesuală pentru a formula plângere, apel sau recurs, în temeiul dispozițiilor art.50 din Legea nr.7/1996, astfel că celelalte motive de recurs nu se vor mai examina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Sucursala D- prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște, nr.27, județ D împotriva deciziei civile nr. 262 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții cu sediul în M,str. - -.3,.A,.3, județ D și Uniunea Notarilor Publici din România, cu sediul în B,. nr.41, sector 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. RD/BA
2 ex./26.09.2008
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Rodica DuboșaruJudecători:Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin