Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1031/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1031
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de recurentul intimat și de intimatul recurent CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 1809 din 12 XI 2009 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, la prima strigare, lipsesc părțile.
Instanța lasă dosarul la a doua strigare, când, se prezintă consilier jr. pentru intimatul recurent Consiliul Local al Municipiului I, lipsă recurentul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la primul termen după restituirea acestuia de la Curtea Constituțională.
Consilier jr. depune delegație de reprezentare pentru intimatul recurent și precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantei intimatului recurent.
Consilier jr. solicită admiterea recursului formulat de Consiliul Local al Municipiului I și respingerea recursului formulat de.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 7169/99/23.09.2008, reclamantul chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului I, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună plata de despăgubiri reprezentând drepturile bănești, actualizate cu indicele de inflație, respectiv sporul de vechime aferent perioadei septembrie 2005 - iunie 2008, premiul lunar de 2% pentru perioada septembrie 2005 - iunie 2008 și premiul anual pentru anii 2005, 2006 și 2007.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a ocupat din anul 2004 funcția de viceprimar al municipiului ocupat această funcție până în luna iunie 2008.
Pentru funcția pe care ocupat- fost remunerat cu o indemnizație lunară. La această indemnizație nu s- adăugat însă niciodată sporul de vechime în muncă la care este îndreptățit, nici premiile lunare sau anuale prevăzute de Legea 40/1991.
Consideră că în calitate de viceprimar nu poate fi exclus de la aplicarea art. 14, art. 17 și art. 18 din Legea 40/1991 (care prevăd acordarea sporului de vechime în muncă, premiului lunar și premiului anual), că este nelegal și discriminatoriu să nu beneficieze de sporurile și premiile prevăzute de acest act normativ - cu atât mai mult cu cât art. 20 alin.1 din Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire salariilor de bază în sectorul bugetar și indemnizațiilor persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică prevede expres că,indemnizația reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Mai mult, conform art. 39 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, "durata exercitării mandatului de primar și viceprimar constituie vechime în muncă și în specialitate și se ia în calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultat din acestea".
Cadrul legal este deci complet și prevede clar că ocupanții funcțiilor de viceprimar beneficiază - ca și toți ceilalți salariați - de sporuri legale care se adaugă indemnizații lunare - indemnizație care este asimilată în acest sens cu salariul de bază.
Consiliul Local al Municipiului formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. Arată că cererea reclamantului este în contradictoriu cu prevederile art. 57(5) din Legea nr. 215/2001 - Legea administrației publice locale, conform cărora:" (5) Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(6) Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolute.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără beneficia de indemnizația aferentă acestui statut".
Potrivit prevederilor art. 133 ale aceluiași act normativ, se abrogă orice alte dispoziții contrare.
Așadar, câtă vreme dispozițiile art. 14, art. 17 și art. 18 din Legea 40/1991 invocate de reclamant în acțiune sunt contrare dispozițiilor art. 57(5) din Legea nr. 215/2001, rezultă fără putință de tăgadă faptul că pretenția dedusă judecății este fără temei legal.
Prin sentința civilă nr. 1809/12.11.2009, Tribunalul Iași, în opinie majoritară, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I, și, în consecință:
A obligat pârâta să plătească reclamantului sporul de vechime în muncă pentru perioada septembrie 2005 - 20.07.2006, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
A respins cererile privind plata sporului de vechime pentru perioada 21.07.2006 - iunie 2008, premiului de 2% și premiului anual.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada iunie 2004 - iunie 2008, reclamantul a ocupat funcția de viceprimar al Municipiului
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 154/1998, "persoanele care ocupă funcții de demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară, stabilită în conformitate cu prevederile anexei nr. II", iar potrivit art. 20 din aceeași lege, "indemnizația lunară, prevăzută la art. 19, este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Reclamantului îi sunt aplicabile și dispozițiile Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevede în art. 39 că, durata exercitării mandatului de primar și de viceprimar, de președinte și de vicepreședinte al consiliului județean constituie vechime în munca și în specialitate și se ia în calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea și la recalcularea pensiei.
Legea nr. 393/2004 prevede în art. 85 că se abrogă capitolul II din anexa nr. II/1 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publica și orice alte dispoziții contrare.
Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 prevede în art. pct.54 cuprinsul art. 61. Astfel, potrivit art. 61 pct.5 din Legea 215/2001 primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
Raportat acestor considerente, instanța a reținut că este întemeiată în parte cererea privind plata sporului de vechime.
Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică nu prevede că primarii beneficiază de premiu de 2 % și de premiu anual.
Aceste premii erau prevăzute în art. 17 și 18 din Legea 40/1991, dar acordarea lor era condiționată de constituirea unui fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al unității și obținerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase, respectiv de activitatea profesională desfășurată.
Pentru aceste considerente, instanța respins cererile reclamantului privind plata premiului lunar de 2% și premiului anual.
Opinia separată a reținut că, în speță, nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 57 alin.4 din Legea nr. 215/2001 modificată și republicată în data de 3.07.2008, motivat de faptul că încă din anul 2004, odată cu apariția Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali există o prevedere la art. 39 favorabilă primarilor și viceprimarilor, în sensul că, durata exercitării mandatului acestora constituie vechime în muncă și în specialitate și se ia în calcul la acordarea tuturor drepturilor bănești.
Acest text de lege specială în materie operează cu elemente de drepturi bănești. Astfel, compensația muncii primarului nu este limitată la indemnizația de bază adăugându-se drepturi specifice. Acest lucru rezultă și din utilizarea de către legiuitor sintagmei "a tuturor drepturilor bănești".
Este adevărat că dispozițiile alin.4 art. 57 prevăd că nu li se cuvin sporul de vechime în muncă și nici alte sporuri, însă analizând aplicarea în timp acestor dispoziții legale, se observă că acordarea sporurilor de vechime era reglementată prin Legea 393/2004, această reglementare fiind menținută și prin modificările ulterioare (16.03.2008, fiind ultima modificare). Mai mult, prin această ultimă modificare, la dispozițiile finale se menționează "că orice dispoziții contrare se abrogă).
Având în vedere că în speța de față sunt 2 dispoziții, una favorabilă și una defavorabilă reclamantului, s-a considerat în opinia separată că ar trebui aplicată dispoziția favorabilă acestuia.
Dat fiind raportul juridic atipic al primarului (viceprimarului) în cauză și faptul că indemnizația este plătită din sectorul bugetar, drepturile și obligațiile la care face trimitere art. 20 din Legea nr. 154/1998, nu pot fi altele decât cele specifice oricărui salariat, adică cele prevăzute de art. 14, 17, 18 din Legea nr. 40/1991.
În acest sens, sunt și dispozițiile art. 5 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, care arată că în relațiile de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajații.
În raport și de dispozițiile art. 295 alin.2 din Codul Muncii, coroborat cu dispozițiile art. 39 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali ce stabilește că "durata exercitării mandatului de primar este vechime în muncă și în specialitate și se ia în calcul la acordarea tuturor drepturilor bănești", s-a concluzionat în opinia separată că drepturile specifice prevăzute de Legea nr. 40/1991 (art. 14, 17, 18) sunt aplicabile și funcției de primar/viceprimar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său, reclamantul a arătat că în mod greșit s-a dispus admiterea în parte a acțiunii.
A arătat reclamantul că, pentru funcția de viceprimar al municipiului I, pe care a îndeplinit-o în perioada septembrie 2005 - iunie 2008, fost remunerat cu indemnizație lunară, deși funcția de viceprimar este asimilată unui salariat cu contract individual de muncă, dar salariul primit pentru munca prestată este denumit indemnizație lunară.
În art. 19 din Legea nr. 154/1988 se prevede în mod imperativ că această indemnizație reprezintă baza de calcul pentru drepturile bănești ce se determină în raport cu venitul salarial și drept urmare sunt aplicabile prevederile referitoare la sporul de vechime, premiul lunar și premiul anual, aceste drepturi regăsindu-se în art. 14, 17, 18 din Legea nr. 40/1991.
Potrivit art. 66 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, funcția de viceprimar poate fi asimilată unui salariat cu contract de muncă raportat la anexa 2/1 din Legea nr. 154/1988 modificată prin nr.OG 83/2000, salariul pentru munca prestată a fost denumit indemnizație lunară.
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede în art. 39 că "durata mandatului de primar/viceprimar este vechime în muncă și specialitate și se ia în calcul la acordarea tuturor drepturilor bănești", fiind abrogat Cap. II din Anexa 2/1 din Legea nr. 154/1998, coroborat cu art. 269 alin. 1 și 2 din Codul Muncii.
Din interpretarea prevederilor legale menționate mai sus, rezultă că salarizarea persoanelor care ocupă funcția de demnitate publică se face prin calcularea indemnizației prevăzute în art. 20 alin. 2 din Legea nr. 154/1988, iar suma obținută reprezintă, la rândul său, baza de calcul pentru stabilirea drepturilor bănești, în cazul recurentului, pentru perioada septembrie 2005 - iunie 2008.
Consideră recurentul că în mod greșit instanța de fond a dat eficiență art.39 din Legea 393/2004 doar până la data de 20.07.2006, când a intrat în vigoare Legea 286/2006 de modificare a art.61 din Legea 215/2001 (devenit art.57 după republicare), modificare ce nu poate fi interpretată extensiv decât în condițiile în care s-ar accepta discriminarea evidentă care s-ar naște din aplicarea ei.
Susține recurentul că este întemeiată opinia separată, în contextul în care există două dispoziții, ar trebui aplicată dispoziția favorabilă acestuia, fiind dispoziția care produce și efecte juridice.
Mai arată recurentul că interpretarea legii trebuia să se facă în contextul tuturor dispozițiilor legale și, mai ales, în contextul principiului egalității între cetățeni, consacrat de art.16 din Constituția României, și între salariați, consacrat de art.5 din Codul Muncii.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și a acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 ind.1 Cod proc.civ.
În motivarea recursului său, pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Ias usținut că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv a ale art.57 din Legea 215/2001, cât și ale Legii 331/2005 pentru aprobarea OUG 108/2005, potrivit cărora persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică alese și numite nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
Ca atare, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Cod procedură civilă, hotărârea fiind pronunțată de către prima instanță cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Președintelui și Guvernului României, precum și a personalului Președinției, Guvernului și al celorlalte organe ale puterii executive:
,Persoanele salarizate potrivit acestei legi beneficiază, la funcția de baza de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru"(art. 14 alin. 1).
,Pentru premierea individuală a personalului se constituie un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al unității. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului salariaților care au realizat sau au participat direct la obținerea a unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase"(art. 17).
,Pentru activitatea desfășurată, personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata"(art. 18).
Chiar dacă prin anexa nr. 10 Legii nr. 154/1998 nu au fost abrogate aceste dispoziții, ele nu pot fi reținute în speță, întrucât persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese în administrația publică locală - deci și recurentul-reclamant, ce îndeplinește funcția de viceprimar - au fost excluse de la aplicarea acestor dispoziții prin prevederile exprese ale următoarelor acte normative:
Astfel, în anul 2005 fost adoptată nr.OUG 108 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite din administrația publică locală.
În preambulul acestui act normativ s-au reținut următoarele:
"Prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, Guvernul României și-a propus, ca obiectiv prioritar, întărirea capacității instituționale din administrația publică locală.
În vederea susținerii acestui obiectiv este necesară asigurarea unui cadru legal prin care să se elimine inechitățile create prin acordarea nejustificată a unor drepturi de natură salarială (spor de vechime in muncă), în baza hotărârilor definitive si irevocabile ale unor instanțe de judecată. În acest sens și pentru a se evita extinderea aplicării unor dispoziții contrare prevederilor legale, ca urmare a altor acțiuni in instanță în curs de soluționare, se impune, în regim de urgență, reglementarea situației privind remunerarea funcțiilor de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală."
Astfel, conform disp. art. 2 din această ordonanță: "Pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală, indemnizațiile prevăzute în anexă reprezintă unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial. La calculul cuantumului indemnizațieinu se adaugă sporul de vechime în muncăși nici alte sporuri prevăzute de lege."
Curtea mai reține că, potrivit disp. art. 3 alin. 4 și 5 din nr.OG 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000 24180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică:
"Pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, indemnizațiile prevăzute în anexele nr. VII/1, VII/2, VII/3 și VII/1a, VII/2a, VII/3a, precum și în anexele nr. VII/1b, VII/2b și VII/3b reprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
În aplicarea prevederilor alin. (4) persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite,nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege."
Aceleași dispoziții le regăsim și în art. 3 alin. 4 și 5 din nr.OG10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000 24180 301 0 46>Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică:
"Pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, indemnizațiile prevăzute în anexele nr. VII/1a, VII/2a, VII/3a și VII/1b, VII/2b, VII/3b, precum și nr. VII/1c, VII/2c, VII/3c reprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
În aplicarea prevederilor alin. (4) persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite,nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".
Se mai reține că, potrivit art. 57 alin.5 și 6 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată:
"Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite."
Având în vedere modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze, chiar prin aceste din urmă dispoziții legale, drepturile bănești de care beneficiază primarii/viceprimarii, precizându-se în același articol faptul că aceștia nu sunt îndreptățiți la spor de vechime, dar durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitate, se reține că în mod eronat invocă recurentul-reclamant disp. art. 39 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit cărora: "Durata exercitării mandatului de primar și de viceprimar, de președinte și de vicepreședinte al consiliului județean constituie vechime în muncă și în specialitate și se ia în calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea și la recalcularea pensiei."
Cât privește încălcarea principiului egalității consacrat de art.16 alin.1 din Constituție și art.5 din Codul Muncii, se reține că însăși Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1170/17.09.2009 s-a pronunțat în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a art. 57 alin.5 teza finală din Legea 215/2001, excepție ridicată de recurentul-reclamant în prezenta cauză, arătând că vechimea în muncă nu se confundă cu sporul de vechime în muncă, iar sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare și nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, iar legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri/premii/alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în anumite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Ca urmare, reținând că în cauză este incident motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod proc.civ. Curtea de Apel urmează ca, în baza dispozițiilor art.312 Cod proc.civ. să admită recursul declarat de Consiliul local al Municipiului I și să modifice în parte sentința, în sensul respingerii și a capătului de cerere formulat de reclamant privind obligarea pârâtului la plata sporului de vechime în muncă pentru perioada septembrie 2005 - 20. 07. 2006. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate ce nu contravin prezentei decizii.
Pe cale de consecință, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I împotriva sentinței civile nr. 1809 din 12.XI.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge și capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sporului de vechime în muncă pentru perioada septembrie 2005 - 20.07.2006 pretins de reclamantul.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge recursul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 1809 din 12.XI.2008 a Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
10.11.2009 - 02 ex.
Tribunalul Iași -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Georgeta