Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1157/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1157
Ședința publică de la 07 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Lucian Bunea
Grefier - -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA PUBLICĂ DE PROTECȚIE SOCIALĂ împotriva sentinței civile nr. 1757/10.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu
intimații, CONSILIUL LOCAL TG. J și PRIMĂRIA MUN. TG. J, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE PROTECȚIE SOCIALĂ și intimații, CONSILIUL LOCAL TG. J și PRIMĂRIA MUN. TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recurentul pârât Direcția Publică de Protecție Socială a solicitat judecata cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată de petenta, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr-, s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligate intimatele Primăria mun. Tg. J, Consiliul Local Tg. J Și Direcția Publică de Protecție Socială la acordarea contravalorii indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază începând cu data de 17.04.2006, până la 01.11.2006, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că este asistent medical la Creșa nr.8, în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială și că, potrivit Ordinului MAI nr.496/2003, a fost acordată indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din domeniul administrației publice, acest drept acordându-se unor unități administrativ teritoriale din țară.
Intimata Direcția Publică de Protecție Socială a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 1757 din 10.10.2007, a admis cererea formulată de petenta, împotriva intimaților Primăria Mun. Tg. J, Consiliul Local Tg. J, Direcția Publică de Protecție Socială.
Au fost obligate intimatele la plata, către petentă, a indemnizației de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază, începând cu 17.04.2006 până la 01.11.2006, suma urmând să fie actualizată la data plății efective cu coeficientul de inflație.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Petenta este angajată ca asistent medical la Creșa nr.2, în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială și a solicitat obligarea intimatelor ca, în conformitate cu Ordinului MAI nr.496/28.07.2003, să i se acorde indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază.
Conform ordinului menționat, MAI nr.496/ 28.07.2003, pct.9.2 indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin personal civil înțelegându-se funcționarii publici și personalul contractual.
Personalul civil din acest minister beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr. 138/ 1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și de acordare a unor drepturi salariale personalului civil din instituții, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute de reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Potrivit adresei nr. -/ 25.08.2003, Guvernul României, prin Ministerul Administrației și Internelor, a comunicat către toate prefecturile că acordarea indemnizației de dispozitiv de 25 %, conform Ordinului MAI nr.496/ 28.07.2003, se aplică la salariul de bază care cuprinde salariul de încadrare, salariul de merit, indemnizația de conducere.
De această indemnizație urmează să beneficieze tot personalul, mai puțin prefectul și subprefectul.
Din economia textelor legale amintite, a rezultat că petenta este îndreptățita la plata indemnizației de dispozitiv, conform Ordinului MAI nr. 496 din 28.07.2003, în procent de 25 %, în condițiile art. 283 alin.2 din Codul Muncii, începând cu 17.04.2006 până la 01.11.2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DIRECȚIA PUBLICĂ DE PROTECȚIE SOCIALĂ TG. J criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului recurenta a arătat că intimate este încadrată cu contract individual de muncă de la 17 04 2006,ca asistent medical la Creșa nr.8.Prin Protocolul nr.13099/14 11 2002 de predare-preluare,personalul angajat la nr.2,4,8 și 10 fost preluat din structura Spitalului Județean Tg.J în structura Consiliului Local Tg.J-Direcția Publică de Protecție Socială,potrivit Hotărârii Consiliului Local Tg.J nr.277/28 10 2002,începând cu data de 01 11 2002.
A mai arătat că potrivit Lg.nr.154/1998 privind salarizarea personalului din unității bugetare,modificată și completată de OUG nr.24/2000,nr.123/2003,OUG nr.92/2004 și Codul Muncii,sistemul de salarizare cuprinde salariile de încadrare,sporurile,premiile,indemnizațiile de conducere,stimulente dar gestiunea sistemului de salarizare de asigură de fiecare ordonator principal de credite.
Recurentul critică sentința, precizând că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că prevederile Ordinului MAI nr. 496/2003 se aplică și salariaților din administrația publică locală.
Fiind dat în aplicarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, Ordinul MAI nr. 496/2003 nu se referă la angajații din cadrul administrației publice locale.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,precum și în raport de dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă,Curtea reține următoarele:
Se constată din verificarea carnetului de muncă, precum și a contractului individual de muncă, dovezi administrate la instanța de fond, că raportul de muncă a intervenit între reclamantă - în calitate de angajat și Direcția Publică de Protecție Socială,Consiliul Local Tg.J- în calitate de angajator.
Cererea de chemare în judecată are ca obiect plata unor drepturi salariale, iar salariul reprezintă un element esențial al contractului individual de muncă.
Potrivit art.40 alin. 2 lit. c) din Codul Muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Cum obligația de plată a drepturilor salariale, fie decurgând din lege, fie din contractul individual de muncă aparține angajatorului,raportul de muncă având caracter personal,instanța de fond nu a stabilit cine are calitate de angajator dintre cei trei pârâți și i-a obligat în solidar,fără a arăta și motivele pentru care a procedat în acest mod.
Pe de altă parte,a obligat Primăria Tg.J deși conform art.91 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale,republicată, primăria orașului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, astfel că nu are personalitate juridică și nici calitate de angajator a intimatei.
Instanța nu a stabilit nici dacă pârâta Direcția Publică de Protecție Socială are personalitate juridică sau reprezintă un serviciu public,fără personalitate juridică, în cadrul autorității locale.
Prima instanță nu a verificat nici dispoziția nr.18571/ 28 11 2006 emisă de Primarul Municipiului Tg.J pentru a observa categoriile de personal cărora li s-a acordat indemnizația de dispozitiv și perioada.
Față de toate aceste aspecte,Curtea urmează ca în baza art.312 alin.5 cod procedură civilă,să admită recursul formulat de recurenta Direcția Publică de Protecție Socială Tg.J,să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA PUBLICĂ DE PROTECȚIE SOCIALĂ TG. J, împotriva sentinței civile nr. 1757/10.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, CONSILIUL LOCAL TG. J și PRIMĂRIA MUN. TG.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
4 ex./07 04 2008
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea
