Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Sentința 128/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 128
Ședința publică de la 20 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria JUDECĂTOR 3: Cristian Duță
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar Augusta
Grefier
XXX
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanții, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea întâmpinării de către pârâți.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
La data de 29.09.2008, reclamantele -, -a și, au chemat în judecată pârâtele Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și Ministerul Finanțelor Publice, ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligați în solidar la plata, actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la indemnizația brută de încadrare începând cu data de 1 martie 2008 și până la data de 1 septembrie 2008, precum și în continuare; să fie obligați pârâții la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă și la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții arătat că în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul are în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Precizează că aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au acutiza,t întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condițiile de calitate și eficiență sporită.
Guvernul României apreciat că prin OG nr.83/2000 aceste dispoziții care reglementau acordarea sporului de 50 % au fost abrogate și încetat acordarea lui.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, a admis recursul în interesul legii având ca obiect acordarea sporului de 50% pentru solicitare neuropsihică și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariu de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
Astfel, personalul auxiliar se specialitate este îndreptățit a beneficia de acest spor de solicitare neuropsihică, atât pentru trecut, cât și în continuare, întrucât, așa cum a constatat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia pronunțată în recursul în interesul legii, dispoziția legală care reglementează acordarea cestui spor nu a fost abrogată niciodată.
Pârâta Ministerul Justiției, prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca fiind neîtemeiată întrucât conform art. 47 din Legea 50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Conform OG nr. 8/2007, Legea nr. 50/1996 este în totalitate abrogată, deci inclusiv art. 47 din acest act normativ, cu respectarea normelor de tehnică legislativă, așa încât de la acest moment personalul auxiliar de specialitate nu mai poate susține existența unui temei legal pentru acordarea sporului de risc.
În baza art. 47, în privința personalului auxiliar de specialitate și-a încetat aplicabilitatea de la momentul intrării în vigoare a OG8/2007, astfel după această dată nu mai există temei legal pentru acordarea sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, prin întâmpinare a respins cererea ca fiind nemotivată, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă și ca inadmisibilă.
Reclamanții nu au calitate procesuală pasive, deoarece MEF nici măcar nu poate avea calitate procesuală pasivă în speța de față, data fiind inexistenta raporturilor juridice între acesta și reclamanți, plata sumelor de bani solicitate de aceștia cu titlu de spor de risc fiind exclusiv în competența angajatorului, respectiv Ministerul Justiției și că este inadmisibilă atâta vreme cât există o reglementare legală ce a stabilit cu certitudine procedura aplicabilă executării unor titluri executorii emise în sarcina instituțiilor publice.
Acțiunea se admite pentru următoarele considerente
În art.47 din Legea nr. 50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a prevăzut acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților precum și personalul auxiliar în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din Ordonanța Guvernului nr. nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Acest spor, însă a fost prevăzut și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, care prevedea în art. 81 că magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Așa cum rezultă din preambulul Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, Guvernul a fost abilitat, conform Legii nr. 125/2000, să adopte, să modifice sau să completeze acte normative, activitatea de legiferare intrând în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
Art.4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție". De asemenea, în această lege sunt definite atât instituția modificării, completării cât și abrogării unui act normativ, ale căror efecte juridice sunt diferite.
Astfel, instanța constată că prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de Legea nr.24/2000 și cu depășirea limitelor legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 ( art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
Ca urmare, neregularitatea modului în care au fost adoptate face inaplicabile normele de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 iar, în lipsa unei abrogări exprese, normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice. Astfel, drepturile prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin în continuare categoriilor profesionale la care se referă acest act normativ.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 al. 3 cod procedură civilă.
În raport de aceste considerente instanța constată că cererea reclamanților privind acordarea drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% este întemeiată.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că expertul a calculat diferențele de drepturi bănești între indemnizațiile acordate reclamanților și cele cuvenite prin aplicarea sporului de 50%, pentru perioada 1 martie 2008 la zi și în continuare, în sume nete, corespunzător activității acesteia, actualizând totodată sumele, având în vedere indicele de devalorizare a monedei naționale.
În acest sens, instanța constată că reclamanții nu au putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, astfel că aceștia au suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a sporului de 50% în baza prezentei hotărâri.
Potrivit art.1084 din Codul Civil reclamanții au dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50%, cu coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună în parte de la data nașterii dreptului până la data calculării sumelor de către expert.
Conform art. 161 alin.4 CM, întârzierea nejustificată a plății salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, ce constau în dobânda legală.
Acțiunea față de MEF urmează a se respinge motivat de faptul că nu există raporturi de muncă între reclamanți și acest pârât, în calitate de angajator.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea reclamanților si să oblige pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % pe perioada 01.03.2008 la zi, și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și cu considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanții, cu domiciliul ales în Dr. Tr. S, Bd. - I nr. 14, față de pârâții Ministerul Justiției B, sect. 5, nr. 17, Curtea de APEL CRAIOVA, str. - nr. 4 județul D, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, Dr. Tr. S,- județul M, față de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL MEHEDINȚI.
Obligă pe acești pârâți către reclamanți la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% începând cu 01.03.2008 la zi și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație.
Obligă acești pârâți să efectueze mențiunile în carnetele de muncă. Respinge acțiunea față de sect. 5, nr. 17.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Asistenți judiciari
-, Augusta,
.
Grefier,
Red. jud.
9 ex//26.09.2008
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Corneliu Maria, Cristian Duță
