Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1339/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1339
Ședința publică din 14 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții -, reprezentați prin SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT A, împotriva sentinței civile nr.804 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată ȘCOALA GENERALĂ DE M, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal s-a prezentat pentru reclamanții recurenți, Bej, și avocat, lipsă fiind pârâta intimată Școala Generală de
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentei depune la dosar împuternicirea avocațială și fotocopie după chitanța nr. 183/306/07.10.2009 privind plata onorariului avocațial în
Instanța pune din oficiu în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2004-27.04.2006.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită respingerea excepției prescripției, admiterea recursului potrivit motivelor scrise, modificarea hotărârii și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată atât în primă instanță, potrivit chitanței de la fila 54 dosar fond, cât și în recurs.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Arad, reclamanții, Bej, prin reprezentant legal Sindicatul Democratic Învățământ A, au chemat în judecată pârâta Școala Generală de M, Județul A, solicitând obligarea acesteia la acordarea primelor de vacanță aferente concediului de odihnă, cuvenite și neacordate pe perioada 2004 - 2008 personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, membri ai Sindicatului Democratic Învățământ A, actualizarea drepturilor salariale solicitate la data plății efective a acestora și consemnarea în carnetele de muncă a modificărilor salariale, cu cheltuieli de judecată.
În fapt au susținut că și-au efectuat concediile de odihnă în anii 2004 - 2008, că au primit doar indemnizația de concediu de odihnă, nu și prima de vacanță, deși există cadrul legal pentru acordarea acesteia, refuzul acordării primei de vacanță neavând suport faptic sau juridic.
Ca și temei de drept au invocat dispozițiile art. 35 litera G din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul județului A care prevede obligativitatea angajatorului de a acorda salariaților ce urmează să plece în concediu legal de odihnă, fără deosebire, o primă de vacanță egală cu indemnizația de concediu.
Art.50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 prevede că, personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
De asemenea, au invocat dispozițiile art.2 alin. 1 din OUG nr.146/2007 care prevăd acordarea primelor de concediu de odihnă personalului bugetar pentru perioada 2001 - 2006.
În susținerea dreptului au invocat și dispozițiile art. 241 alin. 1 din Codul muncii, coroborat cu art. 8 alin. 2 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, care stabilesc aplicarea normelor legale mai favorabile în favoarea salariatului, indiferent dacă sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în alte reglementări legale.
În drept a invocat: Codul muncii,Legea sindicatelor,Legea contractului colectiv de muncă nr. 130/1996, OUG nr. 146/2007, Codul civil și Codul d procedură civilă, Contractul colectiv de muncă la nivel județean și la nivel național.
Prin sentința civilă nr. 809 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 2004 - 27.04.2006.
A fost respinsă acțiunea reclamanților, Bej, reprezentați prin Sindicatul Democratic Învățământ A, în contradictoriu cu pârâta Școala Generală de M, Județul A, pentru plata primelor de vacanță pe anii 2004 - 2008, actualizate la rata inflației la data plății efective, consemnarea acestora în carnetele de muncă și în celelalte evidențe salariale ale reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, că a intervenit prescripția parțială a dreptului material la acțiune pentru perioada 2004 - 27.04.2006, față de termenul de prescripție de 3 ani reglementat de dispozițiile art.166 alin.1 Codul muncii și momentul introducerii acțiunii, 27.04.2009.
Deoarece termenul de prescripție s- împlinit la 27.04.2006, în baza art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 166 alin.1 Codul munciis -a admis excepția prescripției parțiale pentru perioada 2004 - 27.04.2006.
Cu privire la inadmisibilitatea acțiunii și pe fond, tribunalul a reținut că reclamanții, membri de sindicat, sunt angajați ai școlii pârâte, pe funcții didactice, nedidactice și didactic auxiliar, în învățământul preuniversitar.
din învățământul preuniversitar au calitatea de bugetari, fiind salarizați în baza unor legi speciale de salarizare specifice doar personalului didactic, nedidactic și didactic auxiliar învățământ.
Deoarece au lege proprie de salarizare nu le sunt aplicabile dispozițiile din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul Județului pe anul 2004, de care se prevalează pentru recunoașterea dreptului la acordarea primei de vacanță și nici dispozițiile art. 8 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, pe anii 2007 - 2010, deoarece art. 3 alin. 2 din Contractul amintit și art.12 din Legea nr.130/1996 republicată și modificată prin Legea nr.128/1997 privind statutul salariaților bugetari ale căror drepturi sunt stabilite prin dispoziții legale, interzic negocierea unor clauze de salarizare referitoare la drepturile acordate salariaților bugetari, se aplică personalului didactic de predare, didactic auxiliar, precum și celorlalte categorii de personal didactic nominalizate în statut.
Împotriva sentinței au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții, reprezentați prin Sindicatul Democratic Învățământ A, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței supusă reformării, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii de recurs se arată că, potrivit art.37 alin.1 lit. g din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură a învățământului, prima de vacanță putea fi plătită, în totalitate, din veniturile proprii ale unității de învățământ, învederând faptul că dreptul la prima de vacanță este prevăzut atât în Contractul colectiv de muncă la nivelul Județului A în art.35 lit.g, cât și în Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pentru anii 2003-2004 înregistrat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, care produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților, potrivit art.241 alin.1 lit.d din Codul muncii, iar în conformitate cu art.11 alin.1 lit.d din Legea nr. 130/1996, clauzele Contractelor colective de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară, și pe de altă parte, potrivit art.30 din Legea nr. 130/1996, executarea Contractul colectiv de muncă este obligatorie pentru toți.
Prin urmare, au apreciat că Tribunalul Arad în mod greșit a reținut că acordarea primei de vacanță nu este obligatorie pentru nici un angajator și depinde de recunoașterea ei printr- lege de salarizare și respectiv de negociere a dreptului cu Guvernul, și că s-ar ajunge la o aplicare discriminatorie a legii, încălcându-se principiul egalității cetățenilor în fața legii consacrat prin art.16 alin.1 din Constituție, contravenind și dispozițiilor art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale care impune cerința ca la situații egale să corespundă un tratament egal.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod de procedură civilă.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 pct. 9 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce se vor expune:
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut în fapt că reclamanții, membri de sindicat, sunt angajați ai pârâtului și, întrucât au apreciat că sunt îndreptățiți la prime de vacanță pentru perioada invocată, au formulat prezenta acțiune. curtea constată că obiectul litigiului pendinte îl reprezintă obligarea pârâților la plata către salariații reprezentați de sindicat a primelor de concediu de odihnă pentru perioada 2004-2008, sume actualizate în funcție de rata inflației, calculate de la data nașterii dreptului și până la data efectivă a plății.
Contractele colective de muncă la nivel național pe anii 2005 - 2006 și respectiv pe anii 2007 - 2010 prevăd, la art.59 alin.3 că se poate, stabilirea, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță.
Potrivit art.30 alin.1, raportat la art.11 alin.1 lit.c și d din Legea nr.130/1996, dar și la art. 241 și art.243 alin.1 din Codul muncii, aplicarea clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, în toate unitățile și instituțiile de învățământ, și pentru toți salariații din învățământ este obligatoriu.
Într-adevăr Legea nr.128/1997 nu prevede expres acordarea acestui drept, însă potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, atât cel la nivel național dar și cel la nivel de ramură învățământ.
De asemenea, art. 241 alin. 1 din Codul muncii stipulează că, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, iar art. 8 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe 2007-2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat indiferent dacă acestea se găsesc în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Prin urmare, motivele vizând lipsa fondurilor sau faptul că acestea nu au fost prevăzute în proiectul de buget, sarcină ce revine de altfel angajatorului, nu pot fi reținute, dimpotrivă instanța constatând legalitatea acestor drepturi, potrivit cadrului legislativ invocat.
Văzând și prevederile art. 30 alin. 1, 2 Cap. V din Legea nr. nr. 130/1996 a contractul colectiv de muncă în care se arată că executarea contractul colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, Curtea constată că tribunalul a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și interpretarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Față de cele ce preced în temeiul art.312 alin.1-3 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de reclamanții-recurenți, se va modifica în parte sentința recurată, în sensul că se va admite acțiunea reclamanților, va fi obligat pârâta să le plătească reclamanților primele de vacanță cuvenite pe perioada 2006-2008, actualizate cu indicele de inflație începând cu data acordării concediului de odihnă aferentă anului 2006 pentru fiecare dintre reclamanți, până la data plății efective.
De asemenea, se va menține dispoziția referitoare la respingerea acțiunii cu privire la acordarea drepturilor solicitate pentru perioada 2004-27.04.2006, dreptul acestora la acțiune fiind prescris față de dispozițiile art.166 din Codul muncii, precum și cererea de consemnare în carnetele de muncă ale reclamanților a acestor drepturi câștigate, motivat de faptul că nu au caracter de continuitate.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamanților reprezentați prin sindicat, suma de 800 lei din ambele instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul reclamanților -, reprezentați prin SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT A, declarat împotriva sentinței civile nr.804 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă atacată, în sensul că admite în parte acțiunea reclamanților.
Obligă pârâta Școala Generală de M, Jud.A, să calculeze și să acorde reclamanților, primele de vacanță aferente concediului de odihnă, cuvenite și neacordate pe perioada 27.04.2006. 2008, actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective.
Menține dispozițiile referitoare la admiterea excepției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 2004-27.04.2006, și de respingere a petitului de consemnare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pârâta să plătească reclamanților, reprezentați prin Sindicat suma de 800 lei cheltuieli de judecată din ambele instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - DR.- - - -
GREFIER,
- -
Red./21.10.2009
Thred./21.10.2009
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
