Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1765/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1765/R-CM
Ședința publică din 24 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții SPITALUL JUDETEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI și SPITALUL MUNICIPAL CB., precum și de chemații în garanție DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, împotriva sentinței civile nr.352/CM din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurentul-pârât Spitalul Județean de Urgență P, în baza delegației nr.6045/2009, consilier juridic pentru recurentul-pârât Spitalul Municipal Câmpulung, în baza delegației nr.7417/2009, consilier juridic pentru recurenta-chemată în garanție Direcția de Sănătate Publică A, în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr.15/2009 și consilier juridic pentru Sindicatul Sanitas A în numele și pentru reclamanții -membrii de sindicat, în baza delegației nr.122/2009, lipsind recurentul-chemat în garanție Ministerul Sănătății și intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței s-au depus la dosar note scrise din partea recurentului-pârât Spitalul Municipal Câmpulung.
Reprezentanta recurentei-chemate în garanție Direcția de Sănătate Publică A depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentanții părților prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Reprezentanta recurentului-pârât Spitalul Județean de Urgență P, având cuvântul, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Solicită admiterea și a celorlalte recursuri așa cum au fost formulate.
Reprezentanta recurentului-pârât Spitalul Municipal Câmpulung, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței iar pe fond respingerea acțiunii, fiind de acord și cu admiterea celorlalte recursuri.
Reprezentanta recurentei-chemate în garanție Direcția de Sănătate Publică A, având cuvântul, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea sentinței recurentei ca fiind netemeinică și nelegală, pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar.
Cu privire la celelalte recursuri, arată că este de acord cu admiterea acestora așa cum au fost formulate.
Reprezentantul intimatului-reclamant Sindicatul Sanitas A, având cuvântul, solicită respingerea celor patru recursuri ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de tribunal, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 12.12.2007, reclamantul Sindicatul Sanitas A, în numele membrilor de sindicat din cadrul cabinetelor medicale din școli și grădinițe subordonate Spitalului Județean A și Spitalului Municipal Câmpulung, a chemat în judecată pe pârâții Spitalul Județean A și Spitalul Municipal Câmpulung, solicitând obligarea acestora la plata unei despăgubiri egale cu contravaloarea tichetelor de masă de care ar fi trebuit să beneficieze pentru perioada 2004 - 2007, conform art.23 din nr.OUG115/2004, plata acestor drepturi la valoarea actualizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în perioada 2004-2007 salariații din cadrul cabinetelor medicale din școli și grădinițe, subunități aflate în structura organizatorică a Spitalului Județean A și a Spitalului Municipal Câmpulung, au desfășurat activitate fără a beneficia de drepturile reprezentând tichetele de masă acordate potrivit nr.OUG115/2004.
Reclamanții - membri de sindicat au arătat că sunt angajații celor doi pârâți cu contracte individuale de muncă, iar potrivit art.5 alin.1 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații.
Au mai arătat reclamanții că potrivit art.188 alin.1 din Legea nr.95/2006, spitalele sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, iar art.23 din nr.OUG115/2004 cu modificările ulterioare stipulează că personalul încadrat în unitățile sanitare finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 de tichete de masă, fără a condiționa sursele prin care unele subunități aflate în structura acestor unități primesc anumite fonduri, respectiv de la bugetul de stat. Singura condiție impusă este aceea ca beneficiarul tichetelor de masă să fie încadrat într-o unitate sanitară publică finanțată integral din venituri proprii, fără a delimita locul său de muncă în cadrul unității angajatoare.
Tot astfel, dreptul la tichetele de masă este reglementat prin art.139 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru perioada 2005 - 2007, care prevede obligația pe care angajatorul o are potrivit Legii nr.142/1998.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.53/2003, ale Legii nr.168/1999 și ale Legii nr.54/2003.
Prin întâmpinare, pârâtul Spitalul Județean de Urgență Pas olicitat respingerea acțiunii, arătând că, deși spitalele sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ele au în structura lor unități sanitare fără personalitate juridică, așa cum este cazul și cabinetelor medicale din școli și grădinițe, în cazul acestora existând dispoziții speciale, respectiv nr.OG529/2002 care prevede că aceste unități sunt finanțate integral de la bugetul de stat.
Pârâtul a arătat că salariaților din aceste cabinete medicale le sunt aplicabile dispozițiile legilor bugetare de stat pe anii 2004 - 2006, care prevăd că în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.142/1998, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
Pârâtul a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Sănătății Publice și a Autorității de Sănătate Publică A, arătând că primul stabilește volumul veniturilor și al cheltuielilor pe destinații și pe ordonatori principali de credite, cel de-al doilea este ordonator principal de credite, iar Autoritatea de Sănătate Publică este ordonator secundar de credite, astfel că hotărârea ce se va pronunța trebuie să le fie opozabilă și acestora.
Astfel, potrivit art.2 din nr.HG529/2002, Ministrul Sănătății, ca ordonator principal de credite, aprobă bugetele de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor secundari de credite, iar conducătorii autorităților de sănătate publică, care îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari de credite, aprobă bugetul de venituri și cheltuieli ale unităților sanitare teritoriale, în timp ce conducătorii unităților sanitare, în calitate de ordonatori terțiari de credite, utilizează numai sumele de bani aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.
Având în vedere că sumele de bani solicitate de reclamanți ca urmare a neacordării tichetelor de masă, nu au fost prevăzute în bugetul de stat, s-a solicitat ca, pentru opozabilitate, să fie admisă și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca, în cazul în care pârâtul ar cădea în pretenții, să prevadă la rectificarea bugetară aceste sume, fără de care pârâtul nu are de unde să achite contravaloarea tichetelor de masă, la valoarea actualizată, și cheltuielile de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, arătând că între acest minister și Spitalul Județean de Urgență P nu există nicio obligație de garanție, iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite al reclamantului nu ar fi acordat drepturile bănești pretinse, nu generează nicio garanție legală din partea Ministerului Finanțelor Publice pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească pârâtul.
Potrivit art.21 alin.1 din Legea nr.500/2002, "ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii".
În cauza de față, ordonator principal de credite al reclamantului nu este Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții, în raport de dispozițiile art.47 alin.2 din Legea nr.500/2002.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Spitalul Municipal Câmpulung a solicitat respingerea acțiunii, arătând că nu este vorba de o încălcare a principiului consacrat de art.5 alin.1 din Codul muncii, ci despre o interpretare eronată de către reclamant a dispozițiilor legale invocate în acțiune, Spitalul Municipal Câmpulung fiind o unitate sanitară publică finanțată integral din venituri proprii, în timp ce cabinetele medicale școlare din structura spitalului sunt unități sanitare finanțate de la bugetul de stat.
A precizat pârâtul că art.23 alin.1 din nr.OUG115/2004 se referă la salariații care își desfășoară activitatea în cadrul secțiilor, compartimentelor cu paturi, serviciilor și cabinetelor medicale care furnizează servicii medicale ambulatorii de specialitate.
Pe de altă parte, legile de aprobare a bugetelor de stat din anii 2004 - 2007 conțin dispoziții de interzicere a acordării tichetelor de masă instituțiilor publice finanțare de la bugetul de stat, nefiind prevăzute sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată, susținând că pentru a fi admisibilă cererea de chemare în garanție este necesară existența unui raport juridic între reclamant și chematul în garanție, ceea ce în cauza de față nu există, între reclamant și chematul în garanție neexistând raporturi de muncă.
A mai arătat chematul în garanție faptul că politica managerială, în ceea ce privește acordarea drepturilor de natură salarială personalului unităților spitalicești, nu reprezintă o atribuție a Ministerului Sănătății.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, în raport de dispozițiile art.1 din nr.653/2001, potrivit cărora cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior, integrate în structura spitalelor teritoriale, sunt finanțate de la bugetul de stat, precum și în raport de dispozițiile legilor bugetelor de stat pe anii 2004 - 2007, din care rezultă că salariații din unitățile finanțate de la bugetul de stat nu beneficiază de tichete de masă.
La data de 09.06.2008 chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice a depus la dosarul cauzei o nouă întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, față de obiectul cererii, și excepția inadmisibilității acțiunii.
La data de 19.06.2008 chemata în garanție Autoritatea de Sănătate Publică Aad epus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care a invocat de asemenea excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că aceasta este doar intermediar între Ministerul Sănătății Publice și Spitalul Județean de Urgență P, între această unitate și reclamanți neexistând raporturi juridice de muncă.
Prin încheierea din data de 19.06.2008 tribunalul a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică A, iar în ceea ce privește excepțiile inadmisibilității cererii de chemare în garanție și cererii de chemare în judecată, instanța le-a apreciat ca nefiind veritabile excepții, motivele invocate în susținerea acestora urmând a fi analizate odată cu fondul cauzei.
La termenul din data de 12.02.2009, pârâtul Spitalul Județean de Urgență Pai nvocat excepția calității sale procesuale pasive, în raport de acțiunea formulată de reclamantele și C, având în vedere că acestea nu au fost și nu sunt salariatele acestui pârât.
În urma probelor adminJ. în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.352/CM din 16 februarie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Spitalului Județean de Urgență A și în consecință a respins acțiunea formulată de Sindicat în numele și pentru reclamantele și
S-a admis în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Spitalul Județean de Urgență A și Spitalul Municipal Câmpulung să plătească reclamanților cu care au raporturi de muncă contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 12.12.2004 - 31.12.2007, omologând raportul de expertiză contabilă completat efectuat în cauză de expert, ce face parte integrantă din prezenta sentință, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a admis în parte cererea de chemare în garanție și au fost obligați chemații în garanție Ministerul Sănătății Publice și Direcția de Sănătate Publică A să vireze pârâților fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Au fost obligați pârâții Spitalul Județean de Urgență A și Spitalul Municipal Câmpulung să plătească Sindicatului câte 600 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că excepția calității procesuale pasive invocată de pârâtul Spitalul Județean de Urgență P, în raport de acțiunea formulată de reclamantele și C, este întemeiată, întrucât între acest pârât și cele două reclamante nu există raporturi contractuale de muncă, acestea fiind angajatele Spitalului, așa cum rezultă din carnetele de muncă ale acestora.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții, membrii de sindicat, sunt angajați ai Spitalului Județean de Urgență P, respectiv ai Spitalului Municipal Câmpulung, desfășurându-și activitatea în cadrul cabinetelor medicale din școli și grădinițe, subordonate celor doi pârâți, așa cum rezultă din carnetele de muncă depuse la dosarul cauzei.
Prin prezenta acțiune reclamanții au solicitat obligarea celor două instituții sanitare la plata unei despăgubiri egale cu contravaloarea tichetelor de masă de care ar fi trebuit să beneficieze pentru perioada 2004 - 2007, conform art.23 din nr.OUG115/2004.
Potrivit art.23 din nr.OUG115/2004, text pe care reclamanții și-au întemeiat pretențiile, "începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 de tichete de masă".
De asemenea, potrivit art.139 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005 - 2007, "angajatorul este obligat să acorde tichetele de masă potrivit Legii nr.142/1998, în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unități finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate."
Conform art.188 din Legea nr.95/2006, "spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse conform legii".
Deși reclamanții au invocat raporturi juridice de muncă, respectiv existența unor contracte individuale de muncă încheiate cu cele două unități sanitare pârâte, acestea din urmă au susținut că reclamanții nu pot beneficia de prevederile art.23 din OUG nr. 115/2004, în raport de dispozițiile pct. 11 din Anexa 1 la HG nr.529/2002, potrivit cărora cabinetele medicale în cadrul cărora aceștia își desfășoară activitatea sunt finanțate integral de la bugetul de stat
Au susținut pârâții că art.23 alin.1 din nr.OUG115/2004 se referă la salariații care își desfășoară activitatea în cadrul secțiilor, compartimentelor cu paturi, serviciilor și cabinetelor medicale care furnizează servicii medicale ambulatorii de specialitate.
Din punct de vedere constituțional, o hotărâre de Guvern nu poate adăuga și nu poate modifica o lege, iar actele normative în materie sunt unitare în reglementările privitoare la acordarea tichetelor de masă in domeniul sanitar.
Astfel, Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
În domeniul sanitar, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.95/2006, care în art.188 alin.1 definește spitalele publice, definiție din care rezultă sursa de finanțare și modul de funcționare, respectiv faptul că sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiul autonomiei financiare și de asemenea, sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG115/2004 potrivit cu care, conform art.23, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, beneficiază lunar de 20 tichete de masă.
S-a reținut că nici legile bugetului de stat nu contravin acestor reglementări aplicabile domeniului sanitar, deoarece acestea prevăd că instituțiile finanțate integral din venituri proprii (cum este situația spitalelor) sunt excluse din categoria instituțiilor publice în bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, atât pârâții Spitalul Județean de Urgență P, Spitalul Municipal Câmpulung, cât și chemații în garanție Direcția de Sănătate Publică A și Ministerul Sănătății
Se arată în motivarea recursului formulat de Direcția de Sănătate Publică A că sentința instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În mod eronat instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, în structura spitalelor - instituții publice finanțate integral din venituri proprii - funcționează cabinete medicale din școli și grădinițe, unități fără personalitate juridică, iar în cazul acestora există dispoziții speciale care prevăd că acestea sunt finanțate integral de bugetul de stat. Drept urmare, salariaților din aceste cabinete medicale le sunt aplicabile dispozițiile legilor bugetare de stat pe anii 2004-2007, care conțin dispoziții imperative de interzicere a acordării tichetelor de masă.
Instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile art.23 din OUG nr.115/2004, care prevăd că tichetele de masă se acordă potrivit legii, în speță, potrivit dispozițiilor legilor bugetare și HG nr.529/2002.
Nu s-a avut în vedere că Legea nr.142/1998 menționează în art.1 că tichetele se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
În recursul declarat de Ministerul Sănătății B se critică sentința instanței de fond pentru motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arătând că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Instanța de fond a admis în mod greșit cererea de chemare în garanție formulată împotriva acestei instituții, considerând că acesta este ordonator principal de credite pentru plata drepturilor personalului din cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe și scoli.
Nu s-au avut în vedere prevederile art.4 pct.49 din HG nr.862/2006, în vigoare la data introducerii acțiunii, potrivit căruia ministerul are numai atribuția de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice aflate în subordinea sa, iar răspunderea privind împărțirea pe capitole bugetare a bugetului alocat aparține fiecărei unități în parte.
Pe fondul cauzei instanța de fond a admis greșit acțiunea reclamanților, fără a avea în vedere că potrivit art.529/2002, activitatea din cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe și școli este finanțată integral de la bugetul de stat, și față de dispozițiile legilor bugetare salariații din aceste unități nu beneficiază de tichete de masă.
De altfel, OUG nr.115/2004 enumeră expres categoriile de personal finanțat de la bugetul de stat care beneficiază de tichete de masă și printre care nu se regăsește și personalul din cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe și școli.
Pe de altă parte, potrivit art.1 și 2 din Legea nr.142/1998 tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, a bugetelor locale pentru unitățile din bugetul local și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii.
Cum, pentru reclamanți nu au existat prevederi bugetare pentru acordarea tichetelor de masă, nejustificat instanța de fond a admis acțiunea formulată.
În recursul declarat de pârâtul Spitalul Municipal Câmpulung se critică sentința ca nelegală față de motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât nu s-a avut în vedere că potrivit Legii nr.142/1998, OUG nr.115/2004 precum și reglementările privind bugetul de stat pe anii 2004-2007, fost interzisă acordarea tichetelor de masă personalului din unitățile finanțate de la bugetul de stat, interdicție care se menține și în prezent prin OUG nr.226/2008.
Instanța de fond a analizat reglementările în domeniu cu privire la organizarea și funcționarea spitalelor, a cabinetelor medicale școlare privind acordarea tichetelor de masă, făcând o apreciere că Hotărârea de Guvern nu poate modifica o lege, fără a se menționa în ce constă aceasta și fără să se aibă în vedere regimul juridic diferit privind finanțarea cabinetelor medicale școlare.
Față de aceste motive se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Și în recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență P se critică sentința instanței de fond ca nelegală tot față de motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că nu s-a avut în vedere că în structura spitalului funcționează cabinete medicale din școli și grădinițe pentru care HG nr.529/2002 prevede că sunt finanțate integral de la bugetul de stat.
Instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile legale în materie și nu a avut în vedere că în art.1 din Legea nr.142/1998 se menționează că tichetele se acordă în limita prevederilor bugetului de stat.
Se solicită astfel admiterea recursului, așa cum a fost formulat, și respingerea ca nefondată a acțiunii reclamanților.
Recursurile declarate de pârâți și chemații în garanție sunt întemeiate.
Constatându-se că în toate cele patru recursuri se critică sentința instanței de fond pentru aplicarea greșită a legii privind acordarea tichetelor de masă reclamanților, invocându-se în toate motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, acestea urmează a fi analizate împreună.
Se constată astfel că instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pe pârâții Spitalul Județean de Urgență A și Spitalul Municipal Câmpulung să plătească acestora contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 12.12.2004-31.12.2007, iar pe chemații în garanție Ministerul Sănătății Publice și Direcția de Sănătate Publică A să vireze acestor pârâți fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești, reținând că reclamanții au dreptul la acordarea acestor tichete de masă întrucât, fiind angajați ai celor două unități sanitare finanțate integral din venituri proprii, sunt excluse din categoria instituțiilor publice în bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Potrivit art.23 din OUG nr.115/2004, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate din venituri proprii, realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, beneficiază lunar de maximul 20 tichete de masă.
În baza art.188 din Legea nr.95/2005 "Spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, potrivit legii."
Instanța de fond nu a avut în vedere însă că, în structura spitalelor - instituții publice finanțate integral din venituri proprii - funcționează cabinetele medicale din școli și grădinițe, fără personalitate juridică, iar în cazul acestora HG nr.529/2002 prevede că acestea sunt finanțate integral de la bugetul de stat.
Potrivit art.1 din HG nr.529/2002, finanțarea unităților sanitare și a instituțiilor din rețeaua Ministerului Sănătății și Familiei se asigură, în condițiile legii, de la bugetul de stat, din bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate și din alte venituri, potrivit anexei care face parte integrantă din hotărâre.
În anexa 1 la Hotărârea Guvernului sus-arătată, la nr.I pct.11 se prevăd unitățile sanitare finanțate integral de bugetul de stat ca fiind cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și din unitățile de învățământ superior.
Așa cum arată chiar reclamanții în acțiune și cum a reținut și instanța de fond, aceștia sunt salariați din cadrul cabinetelor medicale din școli și grădinițe, subunități aflate în structura organizatorică a Spitalului Județean A și Spitalului Municipal Câmpulung.
Potrivit art.1 din nr.653/2001 "Asistența medicală și stomatologică a preșcolarilor, elevilor și studenților, se asigură în cabinetele medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior, înființate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale din aceste unități, integrate în structura spitalelor teritoriale și finanțate de la bugetul de stat.
Salariații din unitățile finanțate de la bugetul de stat nu beneficiază de tichete de masă, acestora fiindu-le aplicabile dispozițiile legilor bugetelor de stat pe anii 2004-2007.
Rezultă astfel că, deși spitalele sunt finanțate integral din venituri proprii, prevederile art.23 din OUG nr.115/2004 nu sunt aplicabile personalului medical din cadrul cabinetelor medicale și stomatologice din grădinițe și școli pentru care finanțarea se realizează de la bugetul de stat.
Pe de altă parte și art.411din OUG nr.115/2004 enumeră expres categoriile de personal finanțat de la bugetul de stat care beneficiază de tichete de masă și printre care nu se regăsește și personalul din cadrul cabinetelor medicale și stomatologice din grădinițe și școli.
Prin Legea nr.142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajatori salariaților lor, acestea constituind o alocație individuală de hrană, suportată integral de angajator.
Potrivit art.1, tichetele de masă se acordă însă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.
Tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă în urma negocierii dintre angajatori și organizațiile sindicale, iar potrivit art.2 din Normele de aplicare a legii, clauzele respective trebuie să prevadă numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă, valoarea nominală a tichetului, numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie, criteriile de selecție pentru cei care le primesc.
În consecință, acordarea tichetelor de masă este în primul rând o posibilitate a angajatorului și nu o obligație imperativă, pentru că echivalentul acestora se suportă integral din fondurile angajatorului care trebuie să aibă prevăzut în bugetele de stat sumele cu această destinație.
În al doilea rând acordarea tichetelor de masă se face după o anumită metodologie care prevede numărul salariaților îndreptățiți, valoarea nominală a tichetului, criteriile de selecție etc. de unde se deduce că nu toți salariații beneficiază de ele.
În consecință, neprevederea în bugetul de stat și instituirea posibilității de apreciere a angajatorului sunt argumente pentru considerarea injusteții pretențiilor formulate.
Susținerea reclamanților că prin neacordarea tichetelor de masă s-ar încălca principiul egalității de tratament este nefondată întrucât, așa cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr.297/11.03.2009, prevederile constituționale vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale și nu identitatea de tratament juridic privind aplicarea unor măsuri. Pe de altă parte, acordarea tichetelor de masă nu constituie o măsură de protecție socială în sensul celor prevăzute de art.41 alin.2 din Constituție.
Față de cele de mai sus, rezultă că instanța de fond apreciind că dispozițiile actelor normative analizate se aplică reclamanților și că aceștia sunt îndreptățiți la primirea tichetelor de masă, a încălcat legea, nefiind prevăzută obligativitatea primirii acestor drepturi, ci doar o posibilitate în acest sens.
Recursul declarat de pârâți împotriva sentinței instanței de fond sunt astfel întemeiate și, în baza art.312 alin.2 Cod procedură civilă, urmează a fi admise, a se modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate.
Față de respingerea acțiunii privind acordarea tichetelor de masă de către pârâții Spitalul Municipal Câmpulung și Spitalul Județean de Urgență P și cererile de chemare în garanție formulate nu mai au obiect urmând a fi respinse, situație în care nu se va mai analiza motivul de recurs invocat de Ministerul Sănătății privind admisibilitatea acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A și SPITALUL MUNICIPAL CÂMPULUNG, cu sediul în Câmpulung, str. -. - nr.8, județul A, precum și de chemații în garanție DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A, cu sediul în P,- bis, județul A și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, cu sediul în B,--3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.352/CM din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL SANITAS A, cu sediul în P,-, județul A, în numele membrilor de sindicat, -, -, -, --, -, G, OG, a, -, ProtoE., C, C, -, a, Romina, -, și - și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /EM
10 ex./04.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
