Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1950/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIALITIGII DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

Decizia civilă nr.1950

Ședința publică din 27 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Florin Dogaru

JUDECĂTOR 2: Maria Biberea

JUDECĂTOR 3: Cristian Pup

Grefier:- -

S- luat în examinare recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva sentinței civile nr.1101/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal fărut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtă consilier juridic, reclamantul asistat de avocat -.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantului depune la dosar ca practică judiciară decizia civilă nr.1550/2009.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond asupra recursului.

Reprezentanta pârâtei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii.

Reprezentanta reclamantului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

În deliberare, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1101/03.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii T și în consecință, a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului și a punctajului anual, prin valorificarea adeverințelor nr.4323/19.11.2008 emisă de SA Reșița și nr.1694/21.11.2008 emisă de SA T și totodată, să-i plătească diferențele de drepturi dintre cele cuvenite și cele efectiv încasate,potrivit art.17 alin.5 din OUG 4/2005, obligând totodată pârâta la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă în privința reclamantului, pârâta Casa Județeană de Pensii nu a luat în calcul și veniturile suplimentare realizate de acesta, așa cu rezultă din adeverința nr.4323/19.11.2008 emisă de SA Reșița și nr.1694/21.11.2008 emisă de SA

S-a mai observat de tribunalul că deși este adevărat că, potrivit pct.VI, cât și a mențiunii din OUG 4/2005, există interdicții cu privire la luarea în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, a formelor de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Totuși, potrivit art.78 alin.4 din 19/2000 - modificată, punctajul asiguratului este stabilit conform alin.1 și 2 și e calculează la nivelul veniturilor brute realizate, pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. La pct.7, referitor la pct.19 de la secțiunea 1 - dispoziții generale, cât și a Capitolului A - contribuția de asigurări sociale - din Ordinul nr.680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a 19/2000, emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse s-a statuat că, prin interpretarea sintagmei "venit brut realizat lunar" s-ar înțelege venitul brut echivalent în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând printre altele salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar, potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări, alte drepturi care potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.

În acest context, s-a constatat că reclamantul a realizat în perioada menționată, potrivit adeverințelor nr.4323/19.11.2008 emisă de SA Reșița și nr.1694/21.11.2008 emisă de SA T, venituri suplimentare pentru care s-au achitat lunar cotele de CAS, inclusiv contribuția la pensia suplimentară. În această situație, reclamantul este îndreptățit la recalcularea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă, începând cu data de 01.12.2005, pe perioada ultimilor 3 ani anteriori introducerii acțiunii, prin valorificarea veniturilor cuprinse în adeverințele menționate mai sus.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, pârâta Casa Județeană de Pensii T, recurs ce a fost motivat în drept cu disp.art.304 ind.1 rap.la art.304 pct.9 pr.civ.

Recurenta - pârâta a arătat că veniturile suplimentare evidențiate în adeverința de care se prevalează reclamantul au fost obținute de aceasta, pe lângă salariul de bază, cu titlu de primă sau acord global, motiv pentru care, conform art. 164 alin. 2-3 din Legea nr. 19/2001 și pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au caracter permanent și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.

Se subliniază că adeverințele nu precizează temeiul legal în baza căruia au fost acordate reclamantului veniturile suplimentare, astfel cum impune pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005 și nu pot fi valorificate la calculul pensiei și în plus, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Recurenta a mai susținut și că valoarea pensiei reclamantului nu poate fi calculat prin aplicarea directă a disp. art. 78 din Legea nr. 19/2000, căci o atare operațiune ar încălca dispozițiile art. 2 alin. 1 din HG 1550/2004 și ale art. 2 alin. 1, art. 4 alin 1 și 2 din OUG 4/2005, care permit valorificarea la calculul pensiei doar a anumitor venituri, iar nu a tuturor sumelor de natură salarială achitate în cursul activității beneficiarilor de pensie. De asemenea, o atare operațiune ar presupune aplicarea retroactivă a Legii nr. 19/2000, contrar dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituția României, în sensul că ar implica valorificarea veniturilor pe care acest act normativ le recunoaște la calcul pensiei în beneficiul celor al căror drepturi au fost deschise după intrarea sa în vigoare, situație în care reclamantul nu se regăsește, drepturile sale fiind deschise anterior, cu consecința că situația juridică astfel generată s-a născut și s-a încheiat anterior adoptării noii legi.

Împrejurarea că art. 23 alin. 5 din Legea nr. 19/2000 stabilește, deci, ca bază de calcul a contribuției de asigurări sociale venitul brut realizat lunar, detaliat în pct. 7 din Ordinul 680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, de modificare a Ordinului nr. 340/2001, prin care s-au adoptat normele metodologice de aplicare a acestei legi, nu prezintă relevanță în speță, în primul rând pentru că vizează exclusiv baza de calcul al contribuției, iar nu modul de calcul al pensiei, iar în al doilea rând pentru că nu poate fi aplicat în cazul reclamantului, pentru argumentele deja expuse și în plus, a arătat că Procurorul General al României formulat o cerere de recurs în interesul legii, în același sens, adresa Înaltei Curți de casație și Justiție.

Totodată, recurenta a solicitat reducerea onorariului de avocat acordat de prima instanță, potrivit art.274 alin.3 pr.civ. considerând suma de 700 de lei ca fiind excesivă față de volumul de muncă al apărătorului reclamantului - intimat.

Reclamantul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și însușindu-și în argumentare punctul de vedere exprimat prin considerentele sentinței recurate.

În privința cheltuielilor de judecată acordate de primă instanță, intimatul a invocat disp.art.34 alin.1 din 51/1995-republicată, arătând că relația contractuală dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenită sau controlată, direct sau indirect, de nici un organ al statului, iar potrivit art.133 din Statutul profesiei de avocat, onorariul se stabilește prin negociere directă, exclusiv între client și avocat, avocatul fiind dator să se justifice doar în fața clientului său.

Curtea, analizând recursul pârâtei, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.299 și urm. pr.civ. rap.la art.304 ind.1 și la art.312 pr.civ, va constata că acesta este neîntemeiat, în cauză nefiind incidente disp.art.304 pct.9 pr.civ. care să conducă la modificarea hotărârii instanței de fond.

Astfel, curtea va constata că veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000 și aceste sporuri sunt prevăzute de art. 78 din aceeași lege.

Deși potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005 sumele reprezentând acordul nu se iau în calculul drepturilor de pensie, menționându-se că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a OUG nr. 4/2005, ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000, opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impun a fi luate în calcul.

Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentată de forța juridică a legii față de o ordonanță, pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența principiilor în baza cărora un text de lege a fost edictat în raport de excepțiile ce au la bază tratamente discriminatorii.

Conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2000, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr. 19/2000.

Din mențiunile arătate în adeverințele depuse la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a realizat venituri din acord, compensații și premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară, conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.

În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare, atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.

În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor, așa cum de altfel o atestă clar adeverințele nr.4323/19.11.2008 emisă de SA Reșița și nr.1694/21.11.2008 emisă de SA

Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plăti, creându-se o inechitate.

În concretizarea acestui principiu, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.

În aplicarea acestui text legal, art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680/1.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că" punctul 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins:"19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților); d) sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie; e) premiile anuale și cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaților la profit; f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanță, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc.); g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum și alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații beneficiază de prestații de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenți la serviciu etc.); h) sumele rezultate prin <<plata cu ora>>, gărzi, indemnizații clinice; i) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; k) indemnizații de ședință acordate membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităților și instituțiilor publice, potrivit legii;l) alte sume acordate potrivit legii."

În sfârșit, în ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat și cererea de reducere a acestuia, prin aplicarea disp.art.274 alin.3 pr.civ, curtea va constata că și această cerere este neîntemeiată întrucât ar afecta nepermis, arbitrar și discreționar relația avocat - client, care este supusă unor norme legale cu caracter special, derogatorii de la normele generale prevăzute de Codul d e procedură civilă și sunt conținute în 51/1995-republicată și în Statutul profesiei de avocat, câtă vreme disp.art.34 alin.1 din 51/1995-republicată, arată că relația contractuală dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenită sau controlată, direct sau indirect, de nici un organ al statului, iar potrivit art.133 din Statutul profesiei de avocat, onorariul se stabilește prin negociere directă, exclusiv între client și avocat, avocatul fiind dator să se justifice doar în fața clientului său.

Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.312 rap.la art.304 ind. 1 și la art.304 pct.9 pr.civ. va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva sentinței civile nr.101/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva sentinței civile nr.1101/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședință publică azi 27 noiembrie 2009

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

Grefier

- -

Red.-/13.01.2010

Tehnored.DR/13.01.2010

2 ex.

Prima instanță- Tribunalul Timiș

Judecători:;

Președinte:Florin Dogaru
Judecători:Florin Dogaru, Maria Biberea, Cristian Pup

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1950/2009. Curtea de Apel Timisoara