Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 446/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

Format vechi nr.6420/2009

ROMANIA

CURTEA DE APEL B

SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILA NR.446/

Ședința publică de la 27 ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina

JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona

JUDECĂTOR 3: Rotaru

GREFIER

*********************

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurențiiConsiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturiiîmpotriva sentinței civile nr.862/F din data de 22.09.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (2553/2009), în contradictoriu cu intimații, () și Curtea de Apel București,având ca obiect:"drepturi bănești - indemnizație de auditor în justiție".

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 20 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2010, când a dat următoarea decizie.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.862/F din data de 22.09.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, s-a admis cererea formulată de reclamantele, și (), în contradictoriu cu pârâții Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Apel București; s-au obligat pârâții Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturii, la plata către reclamante, a indemnizației de auditor în justiție aferentă lunii iulie 2008, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și să vireze contribuțiile datorate bugetului de stat și asigurărilor sociale și s-a obligat pârâta Curtea de Apel București, să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantele sunt absolvente ale cursurilor Institutului Național al Magistraturii în perioada 01.10.2006-30.06.2008, iar prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/03.07.2008 au fost numite în funcția de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Slobozia, respectiv F începând cu data de 01.08.2008.

S-a constatat că, potrivit art.16 alin.1 din Legea nr.303/2004 cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție, iar durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani.

S-a arătat că în conformitate cu art.17 alin.1 din Legea nr.303/2004, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport de vechimea pe care o au ca auditori, fiind menționat că de această indemnizație auditorii de justiție beneficiază și în perioada vacanțelor.

Caracterul bursei auditorilor de justiție este stabilit de dispozițiile art.17 alin.2 din Legea nr.303/2004, aceasta având natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza unei indemnizații brute prevăzute de lege pentru judecător sau procuror stagiar, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de sănătate.

S-a amintit că prin Hotărârea nr.21 din 17.01.2008 a Consiliului Superior al Magistraturii menținută prin decizia nr.3143/26.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Instanța de fond nu a reținut susținerea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la faptul că absolvenții au aceeași situație ca orice alt absolvent al unei facultăți, întrucât acesta își păstrează și după absolvirea cursurilor calitatea de auditor de justiție cu toate drepturile și obligațiile ce izvorăsc din această calitate.

S-a ținut seama că în considerentele deciziei nr.3143/26.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se precizează faptul că nu constituie doar o formă de învățământ juridic care conferă absolvenților o simplă vocație de a accede în profesie cursurile de formare inițială organizate în cadrul Institutului Național al Magistraturii, acestea fiind reglementate drept principala formă de admitere în magistratură, cu scopul declarat al pregătirii auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.

S-a ținut seama că în conform art.19 alin.2 din Legea nr.303/2004, auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut la alin.1 vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul

S-a menționat că raporturile dintre auditorul de justiție și Institutul Național al Magistraturii, după absolvirea cursurilor, continuă să existe până la numirea în funcția de judecător sau procuror stagiar.

S-a arătat că, auditorul de justiție până la numirea în funcția de judecător sau procuror stagiar nu poate desfășura o altă activitate din care să își câștige existența, astfel că acesta are dreptul la o indemnizație corespunzătoare calității pe care o deține.

Instanța de fond a avut în vedere faptul că legea civilă nu retroactivează și a precizat că rațiunile care au stat la baza adoptării nr.OUG195/2008 care au completat art.20 din Legea nr.303/2004 prin care s-a prevăzut că în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de auditor de justiție își găsesc aplicabilitatea și la speța de față.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, criticând soluția pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, recurentul Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că nu are calitatea procesuală pasivă în cauză, întrucât nu este angajatorul cursanților Institutului Național al Magistraturii, neavând raporturi juridice cu aceștia.

S-a precizat că bugetul este cuprins distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, așa cum este prevăzut în art.59 alin 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și s-a amintit că potrivit dispozițiilor art.103 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificări, Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, auditorii de justiție fiind cursanți ai Institutului Național al Magistraturii.

S-a învederat că pentru a avea calitate procesuală pasivă este necesară existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

S-a susținut că excepția lipsei calității procesual pasive este o excepție de fond, absolută, peremptorie, care poate fi invocată în toate stadiile procesului, inclusiv în recurs, în conformitate cu dispozițiile art.162 și 306 alin.2 din Codul d e procedură civilă.

În recursul său, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9.pr.civ. recurentul Institutul Național al Magistraturii, a arătat că auditorii de justiție beneficiază de bursă în perioada în care urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, precum și în vacanțe, conform art.17 alin.2 din Legea nr.303/2004.

S-a arătat că întrucât în lege nu este prevăzută acordarea bursei de auditor de justiție pentru perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, pretențiile reclamanților apar astfel lipsite de temei legal.

S-a amintit că în același sens s-a pronunțat și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii care, deși prin Hotărârea nr.21/17.01.2008 a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, ulterior, în ședința din 08.05.2008 a apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursa în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.

S-a învederat că prevederile OUG nr. 195/2008 au intrat în vigoare la data de 08.12.2008, ulterior perioadei pentru care se solicită plata sumelor reprezentând bursa de auditor de justiție (luna iulie 2008), motiv pentru care dispozițiile acestei ordonanțe nu se aplică situației de față, legea dispunând numai pentru viitor.

S-a adăugat că Institutul Național al Magistraturii nu poate fi obligat să plătească sumele pretinse în cauză, întrucât din momentul absolvirii cursurilor Institutului, respectiv 30.06.2008, raporturile juridice ce au existat între reclamante și pârâtul au încetat de drept.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentul pârât Institutul Național al Magistraturii, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține următoarele:

de justiție beneficiază debursă, stabilită pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari în perioada în care urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, precum și în vacanțe, potrivit art.17 alin.2 din Legea nr.303/2004.

Legea nr.303/2004 în forma în vigoare în luna iulie 2008 nu prevedea acordarea indemnizației lunare corespunzătoare funcției de auditor de justiție absolvenților Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 08.05.2008 a apreciat că nu există temei legal pentru ca auditorii să poată beneficia de bursa în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, deși inițial prin Hotărârea nr.21/17.01.2008 avută în vedere de către instanța de fond a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar.

Este de necontestat faptul că art.20 din Legea nr.303/2004 a fost completat prin OUG nr. 195/25.11.2008, în sensul acordării absolvenților Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire indemnizației lunare corespunzătoare funcției de auditor de justiție în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, însă dispozițiile acestei ordonanțe sunt aplicabile doar pentru viitor, conform art.15 din Constituția României, întrucât au intrat în vigoare ulterior perioadei pentru care intimatele reclamante solicită plata sumelor reprezentând bursa de auditor de justiție (iulie 2008).

Curtea reține că prin hotărâre judecătorească nu pot fi acordate alte drepturi decât cele prevăzute expres în favoarea acestora, numai legiuitorul având dreptul de a stabili dacă și ce drepturi se acordă absolvenților Institutului Național al Magistraturii în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar.

Curtea mai reține că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate doar drepturi recunoscute și ocrotite de lege, or, câtă vreme drepturile solicitate de intimatele reclamante nu erau prevăzute de legislația în vigoare în perioada pentru care au solicitat plata sumelor reprezentând bursa de auditor de justiție (luna iulie 2008), ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, cererea acestora a fost greșit admisă de către instanță, care prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege a depășit limitele puterii judecătorești și a legiferat acordarea unor drepturi neprevăzute în legislația specială.

De adăugat că nu există nici o prevedere legală sau constituțională prin care să se confere instanțelor judecătorești competența de a desființa sau înlătura norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât printr-o asemenea practică s-ar încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin.4 din Constituție, cât și prevederile art. 61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Prin urmare, având în vedere că solicitarea reclamantelor de acordare a indemnizației pe luna iulie 2008 este lipsă de temei legal, Curtea va admite recursul formulat de către recurentul Institutul Național al Magistraturii, în baza art.312 pr.civ. va modifica sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii formulată împotriva acestuia ca neîntemeiată.

Examinând criticile formulate de către recurentul Consiliul Superior al Magistraturii, care pot fi încadrate în motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată, întrucât n cauză nu există raporturi juridice pe perioada în litigiu (iulie 2008) între acest recurent și intimatele reclamante, care invocă un raport juridic de muncă atipic rezultat ca urmare a încheierii contractului de instruire a auditorilor de justiție și reglementat de o lege specială, care se completează cu prevederile Codului muncii, conform art.1 alin.2 muncii.

Pentru considerentele arătate, în baza dispozițiilor art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul Consiliului Superior al Magistraturii, va modifica sentința recurată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Superior al Magistraturii și va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de recurenții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, împotriva sentinței civile nr.862/F din data de 22.09.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (2553/2009), în contradictoriu cu intimații, () și Curtea de Apel București.

Modifică sentința recurată, în sensul că:

Admite excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Superior al Magistraturii și respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată împotriva Institutului Național al Magistraturii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

- -

GREFIER

Red.:

Dact.: /2ex.

18.02.2010

Jud. fond:;

Președinte:Bodea Adela Cosmina
Judecători:Bodea Adela Cosmina, Cristescu Simona, Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 446/2010. Curtea de Apel Bucuresti