Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 619/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 619
Ședința publică din data de 06 mai 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
-- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, prin, cu domiciliul procesual ales în B, sector 1,-,.3,.7, împotriva sentinței civile nr. 285 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți - domiciliat în comuna, sat nr. 511, județul P, domiciliat în, str. -,. 17,. 32, județul P și domiciliat în,-,. 36,.A,.6, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți -, și, personal și asistați de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din data de 6.05.2008, lipsind recurenta-pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Avocat, pentru intimații-reclamanți -, și, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru intimații-reclamanți -, și, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea în totalitate a sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
Astfel, arată că prima instanță a considerat în mod legal că acțiunea promovată respectă termenul de 3 ani, întrucât prevederile art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, referitor la termenul în care trebuie introdusă acțiunea la instanța de judecată, stipulează că termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
De asemenea, precizează că în acțiunea promovată s-a susținut împrejurarea că drepturile salariale pentru anul 2003 au fost introduse în salariul de bază, însă ulterior acestui an drepturile salariale nu au mai fost acordate. Așadar, susținerea recurentei potrivit căreia drepturile ar fi fost introduse în majorările salariale acordate nu este întemeiată, deoarece în contractul colectiv de muncă se face distincție clară între majorarea salarială și prime de Paști și C, în sensul că majorarea salarială se acordă gradual fiecărui salariat, în funcție de vechimea în muncă, de pregătirea profesională pe care o are, de funcția pe care o ocupă, de rezultate în activitate, iar drepturile salariale reprezentând prime de Paști și C sunt drepturi acordate în aceeași sumă tuturor salariaților, indiferent de funcție sau vechime.
Totodată, menționează că punctul de vedere al Comisiei Paritare nu poate influența aplicabilitatea contractului colectiv de muncă prin articolele sale, iar adresele emise în luna noiembrie 2007 care exprimă acest punct de vedere, nu pot fi luate în considerare deoarece se încearcă o lămurire în înțelesul și interesul recurentei, fără să se țină cont de faptul că CCM-ul a fost semnat în forma în care se prezintă încă din anul 2003.
Față de toate aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat sub toate motivele invocate și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, sens în care depune concluzii scrise, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor atașate la dosarul cauzei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunile conexe înregistrate pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- și - reclamanții -, și au chemat in judecată pe pârâta SC SA B, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumelor reprezentând drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în anii 2004-2005, sume ce urmează a fi reactualizate.
In motivarea acțiunii formulate reclamanții au arătat că au fost salariații SA, raporturile de muncă încetând prin disponibilizare în decembrie 2005.
Au mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2005, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005.
In drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.5, art. 164, art. 269 (1) din Codul Muncii, art. 168 din Contractul colectiv de munca la nivelul societății si art. 1084 Cod civil.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că suplimentările salariale au fost incluse în salariu. Pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocând disp. art.283 alin.1 lit.c Codul Muncii.
Prin sentința civilă nr.285 din 1 februarie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescrierii dreptului la acțiune și, pe fond, a admis acțiunea și a obligat pârâta la 2151 lei către - lei și câte 4851 lei către ceilalți doi reclamanți, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, actualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.
Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți, în sumă de 200 lei către fiecare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
In ceea ce privește excepția prescrierii extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâta tribunalul a constatat că în cauză nu își găsesc aplicarea dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art. 283 lin. 1 lit. c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a motivat sentința referindu-se la o altă pârâtă - SC SA și la acte ce nu sunt depuse în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B prin reprezentant, în temeiul disp.art.3041Cod procedură civilă, criticând soluția fondului, în principal, sub aspectul motivării străine de obiectul și părțile prezentei cauze, situație ce echivalează cu o lipsă a motivării.
Alte motive de recurs se referă la eronata admitere a cererii reclamanților prin însușirea raționamentului "per a contrario" care a fost așezat la temelia raționamentului primei instanțe.
Își întemeiază recurenta criticile pe dispozițiile art.168 CCM, motivând că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților atât în anul 2003 cât și ulterior, astfel încât dreptul subiectiv solicitat de către aceștia nu mai exista la data introducerii acțiunii.
În dovedirea recursului s-au depus înscrisuri.
Intimații au formulat întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Întreaga motivare a sentinței instanței de fond se referă la o altă societate comercială decât recurenta-pârâtă și face referire la o serie de documente ce nu au fost folosite ca probe în prezenta cauză.
Prin urmare, lipsa analizei probelor administrate în cauză, a argumentelor de fapt și de drept ce au format convingerea instanței pentru soluția pronunțată echivalează cu o nepronunțare asupra fondului, caz în care se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță, pentru ca aceasta să se pronunțe în baza analizei materialului probator de la dosar și în raport de persoanele fizice și juridice ce figurează ca părți.
Pe cale de consecință, curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs, urmând ca ele să fie avute în vedere de instanța de fond.
Așa fiind, Curtea în baza art.304, 3041și 312 Cod procedură civilă va admite recursul formulat, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, prin, cu domiciliul procesual ales în B, sector 1,-,.3,.7, împotriva sentinței civile nr. 285 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți - domiciliat în comuna, sat nr. 511, județul P, domiciliat în, str. -,. 17,. 32, județul P și domiciliat în,-,. 36,.A,.6, județul
Casează sentința sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal, respectiv Tribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 6 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - -- -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored./SȘ
3 ex./2.06.2008
f- Tribunalul Prahova
- R
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
