Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 747/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 747
Ședința publică din data de 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică C-S împotriva sentinței civile nr. 189 pronunțată la data de 24.02.2009 de către Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta recurentă Direcția de Sănătate Publică C-
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul C-
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 189/24.02.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția de Sănătate Publică C-S, a obligat pârâta să plătească reclamantului contravaloarea tichetelor de masă, din 1.04.2004 și până la data introducerii acțiunii, sume actualizate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective, a respins celelalte pretenții ale reclamantului, privind acordarea acestor sume pentru viitor.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul C-S a reținut în esență că reclamantul este îndreptățit la acordarea tichetelor de masă în za dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, a art. 41 alin. 2 din Constituție care stipulează că salariații au dreptul la măsuri de protecție socială a muncii, măsuri care privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al tinerilor și femeilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, formarea profesională, precum și alte situații stabilite de lege.
Prin urmare, s-a concluzionat că în situația în care salariații, care își desfășoară activitatea în cadrul instituției bugetare pârâte nu ar beneficia de acest drept, ar fi discriminați în raport cu celelalte categorii de salariați, din cadrul unor domenii ale sectorului bugetar, care beneficiază de tichete de masă, inclusiv din domeniul sanitar.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția de Sănătate Publică C-S solicitând modificarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată.
În cererea de recurs, pârâta a arătat că în mod eronat intimatul reclamantul s-a îndreptat împotriva sa, deoarece suspendarea drepturilor la care se face referire nu a fost acțiunea instituției sale ci a Guvernului României. Dispozițiile art. 23 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice prevăd că aceste tichete se acordă doar personalului contractual din unitățile sanitare cu venituri proprii sau celor care au venituri realizate prin sistemul asigurărilor de sănătate, unitatea lor fiind exclusă și neîncadrându-se în niciuna din aceste categorii.
Pe de altă parte, a mai învederat recurenta că nici în anul 2007 și nici în anul 2008 prin actele normative în vigoare ce reglementează drepturile personalului contractual, nu au fost prevăzute aceste drepturi, chiar dacă ele nu mai sunt afectate de nicio instituție a suspendării.
Reclamantul nu a depus întâmpinare la recursul formulat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor f expuse în continuare.
Tribunalul a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, reținând că reclamantul este îndreptățit la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă, în calitatea sa de angajat al unității pârâte, drept care este prevăzut în art. 1 din Legea nr. 142/1998, dar și în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură sanitară pe perioada 2005-2007 și în continuare pe perioada 2007-2010. Astfel, conform art.139 din capitolul VI al contractului colectiv în discuție publicat în Monitorul Oficial, partea a V-a, din 31.01.2006, " angajatorul este obligat să acorde tichete de masă potrivit Legii nr.142/1998 în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unități finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate".
Aceeași prevedere a fost reluată și în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2008 - 2010, respectiv în art.141 din contractul în discuție publicat în Monitorul Oficial, partea a V-a, din data de 20.10.2008.
Mai mult chiar, potrivit procesului-verbal încheiat în data de 10.11.2008, s-a stabilit ca la nivelul Autorității de sănătate publică C-S urmează să fie aplicat contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pentru perioada 2008 - 2010.
De asemenea, nu poate fi reținut motivul de recurs invocat de pârâtă privind condiționarea acordării tichetelor de masă în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Sănătății Publice, ca organ ierarhic superior, avându-se în vedere și dispozițiile Ordinului nr. 37/2006 privind tarifele pentru prestațiile efectuate de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului B și de institutele de sănătate publică, conform cărora, Direcțiile de Sănătate Publică Județene, încasează tarife potrivit anexei la ordinul respectiv, pentru prestațiile efectuate, fiind posibil ca oricând unitatea pârâtă să obțină venituri proprii.
În consecință, întrucât dreptul solicitat de reclamant este prevăzut în mod expres de lege, Curtea constată că tribunalul a dat o justă interpretare textelor legale incidente în cauză, neexistând motive de modificare a soluției astfel pronunțată.
Față de cele ce preced, cum sentința atacată este legală și temeinică sub aspectul motivelor de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul pârâtei Direcția de Sănătate Publică C-S declarat împotriva sentinței civile nr. 189 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /10.06.2009
Tehnored.: /2 ex./10.06.2009
Prim inst.: Trib. C- -,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
