Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 821/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 821/R-CM
Ședința publică din 24 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI SI LIBERTĂȚILOR, B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.37/F-CM din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurentul-pârât, intimații-reclamanți I, intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Vâlcea și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus concluzii scrise din partea intimaților-reclamanți.
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 5 decembrie 2008 reclamantele I, -, - și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român-prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Vâlcea, expert în domeniul discriminării fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sporului de confidențialitate de până la 15% începând cu data încadrării în funcție și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data executării hotărârii judecătorești, precum și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Solicită obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor să aloce celorlalți pârâți fondurile necesare plății sumelor respective.
Se arată în motivarea acțiunii că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2008 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, angajații pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Se arată de asemenea că și prin dispozițiile art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici.
Rezultă astfel că față de dispozițiile nr.OG19/2006 acest spor de confidențialitate se acordă tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
Or, deși grefierii conform art.78 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în executarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizate parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15%.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea acțiunii reclamantelor arătând că decizia nr.1325 din 4 decembrie 2008 a Curții Constituționale a statuat că instanțele judecătorești nu au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, misiunea lor fiind aceea de a realiza justiția, adică de a soluționa litigiile și de a aplica legea.
Se arată de asemenea că, dispozițiile referitoare la acordarea sporului de confidențialitate nu sunt discriminatorii, deoarece sporul recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului.
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și în mod constant actele normative referitoare la sistemul autorității judecătorești au stabilit că aceștia beneficiază de drepturi și îndatoriri cu un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu, ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați.
Ca urmare, nu se poate vorbi de un drept al personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de spor de confidențialitate în condițiile în care dosarele de judecată sunt documente publice.
De asemenea, capătul de cerere privitor la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantelor este neîntemeiat, întrucât nu pot fi acordate drepturi salariale în afara cadrului legal, capăt de cerere ce urmează a fi respins, iar pretențiile privind solicitarea și pentru viitor a sporului de confidențialitate sunt inadmisibile, întrucât se referă la un drept viitor care nu s-a născut încă.
Se solicită astfel respingerea în totalitate a acțiunii reclamantelor.
Prin întâmpinarea formulată, Statul român prin Ministerul Finanțelor solicită respingerea acțiunii reclamantelor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, arătând că rolul acestuia este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și ai proiectelor bugetelor locale și ca atribuții în angajarea și salarizarea reclamantelor o au angajatorii și nu această instituție.
Se arată astfel că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât raportul juridic dedus judecății se leagă între reclamanți și ceilalți pârâți.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamantele nu solicită aplicarea unor drepturi stabilite prin lege și neacordate de către angajatori ci pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună extinderea dispozițiilor legale ale actelor normative criticate, acțiune inadmisibilă, având în vedere că instanța nu poate să pronunțe o astfel de hotărâre prin care să se impună elaborarea unui act normativ.
Față de motivele arătate solicită respingerea acțiunii reclamantelor.
Curtea de Apel Pitești prin sentința civilă nr.37/F-CM din 20 ianuarie 2009 a admis acțiunea și a obligat pe pârâți să plătească reclamantelor sporul de 15% de confidențialitate, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, după cum urmează: pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție pentru I -, în perioada 16.07.2007 - 30.09.2007, pârâții Tribunalul București și Curtea de Apel București și Ministerul Justiției și Libertăților pentru -, pentru perioada 16.07.2007 - 30.09.2007, pârâții Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Pitești și Ministerul Justiției și pentru reclamanta - I începând cu 1.10.2007, pentru reclamanta începând cu 1.10.2007, pentru reclamanta începând cu 26.02.2008 și pentru reclamanta începând cu 25.03.2008, pentru toate reclamantele urmând a fi plătite la zi și în continuare.
Prin aceeași sentință au fost obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă ale reclamantelor și s-a respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantele formează personalul auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Vâlcea, iar potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 și art.9 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Mai mult, nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară potrivit art5.84 lit.e din Legea nr.67/2004.
Și în cazul altor categorii de personal, legea instituie obligativitatea păstrării secretului profesional, însă pentru asigurarea confidențialității datelor lucrărilor și informațiilor dobândite în exercițiul atribuțiilor conferite de lege, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din salariul/indemnizația de încadrare.
Este vorba despre personalul militar și funcționarii publici, precum și de unele categorii de personal din cadrul Oficiului Național de de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Reclamantele se află într-o situație comparabilă cu celelalte categorii de personal care beneficiază de acest spor, prin prisma faptului că și în sarcina acestora este prevăzută de lege obligația de confidențialitate, iar excluderea de la plata acestui drept nu poate fi justificată prin reglementarea diferențiată a salariilor.
Diferențierea salariilor în raport de nivelul studiilor, de trepte și gradele profesionale, conținutul, calitatea și cantitatea muncii se reflectă în partea fixă salariului, respectiv în indemnizația de încadrare lunară sau în salariul de încadrare lunar, neavând nicio legătură cu sporurile salariale, care alcătuiesc partea variabilă a salariului și au ca scop recompensarea muncii prestate în anumite condiții.
În lipsa unei alte justificări obiective a tratamentului diferențiat instanța de fond a reținut existența discriminării, sancționate de dispozițiile art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a căror prioritate este consacrată de dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României revizuită, implicit temeinicia pretențiilor supuse examinării, sens în care s-a admis acțiunea.
În legătură cu cererea de obligare a pârâtului Ministerul Finanțelor la virarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi, aceasta a fost respinsă, cu motivarea că potrivit art.18 și 20 din Legea nr.500/2002, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal - bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Finanțelor, enumerate de art.19 din Lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal - bugetare.
Cu toate acestea pregătirea acestor proiecte și măsurile de aplicare a politicii fiscal - bugetare au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite și se înscrie în limitele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
1.- Instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești și legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale a judecătorilor.
Intimații sunt salarizați în temeiul unei legi speciale, care stabilește în mod exhaustiv drepturile salariale și alte drepturi de care aceștia beneficiază, neputând beneficia decât de drepturile prevăzute expres în favoarea lor.
Acordarea acestui spor de 15% înseamnă o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
2.- În cazul neacordării sporului de confidențialitate nu poate fi reținută o încălcare a OG nr.137/2000 a dispozițiilor Constituției și Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, întrucât nu ne aflăm în fața unui drept la acest spor, ca drept recunoscut și protejat de lege pentru personalul auxiliar de specialitate, întrucât nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi acest personal spor de confidențialitate.
Nu există nici discriminare în raport de prevederile art.1 alin.3 din OUG nr.137/2000, deoarece personalul auxiliar de specialitate reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu un statut specific reglementat de Legea nr.567/2004, respectiv OG nr.8/2007, iar situația acestui personal nu poate fi considerată comparabilă în nici un fel personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, întrucât statutul acestora, drepturile și îndatoririle sunt diferite, instituțiile din care fac parte organele autorității judecătorești nu fac parte din categoria instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, iar categoriile de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate la care se referă OG nr.19/2006 sunt diferite față de cele la care se referă Legea nr.567/2004.
De asemenea, situația grefierilor nu poate fi considerată comparabilă nici cu cea a funcționarilor publici și nici cu cea personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării întrucât statutul acestora din urmă este diferit, drepturile și obligațiile sunt diferite și reglementate prin acte normative diferite.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului și casarea sentinței.
Recursul este nefondat sub aspectele tuturor criticilor invocate.
Astfel, așa cum bine a reținut și instanța de fond, potrivit dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 și art.9 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/25005 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și asl parchetelor de pe lângă acestea, reclamantele au obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Art.4 și 16 din Constituția României consacră principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării, iar art.20 din legea fundamentală stipulează că dispozițiile constituționale privind drepturile și privilegiile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte, iar dacă există neconcordanțe, între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Principiul nediscriminării este reglementat și în dreptul intern, prin dispozițiile art.6 alin.1 din Codul muncii, în conformitate cu care pentru muncă egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare, precum și prin OG nr.137/2000, aprobată prin Legea nr.48/2002, modificată prin Legea nr.27/2004, care în art.1 alin.2 lit.e, punct (i) garantează egalitatea între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării, subliniindu-se dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
Este adevărat că dispozițiile art.1, art. 2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 au fost declarate neconstituționale, prin deciziile Curții Constituționale nr.818,819,820 și 821 din 3.07.2008, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, însă dispozițiile constituționale privind drepturile și privilegiile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte, iar în caz de neconcordanță, se aplică reglementările internaționale, așa după cum s-a arătat și anterior.
Astfel, art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că toți oamenii au dreptul fără nicio discriminare, la salariu egal pentru muncă egală. Este interzisă orice discriminare și prin art.2 din pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Pactul privind drepturile economice, sociale și culturale (adoptate de Adunarea Generală a și ratificate de România în anul 1974), precum și prin art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ratificată de România prin Legea nr.30/1994).
Toate aceste acte internaționale își găsesc aplicabilitatea în speță, iar prin neacordarea sporului de confidențialitate, reclamantele ar fi prejudiciate, întrucât se află în aceeași situație juridică și faptică cu tot celălalt personal din unitățile bugetare, fiind evident vorba despre o situație comparabilă numai că, în unitățile bugetare, faptului îndeplinirii obligației de confidențialitate i-a fost recunoscut și dreptul de natură salarială prin acte normative, ca de exemplu: art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, etc.
Nu în ultimul rând trebuie menționată și decizia nr.46 din 15 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004, raportat la art.16 alin.1,2 din Codul deontologic al magistraților și a art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Această decizie este obligatorie potrivit art.329 alin.3 Cod pr.civilă.
În consecință, criticile formulate nu pot fi reținute de către instanța de control judiciar, astfel că, în baza art.291 Codul muncii și art.312 alin.1 Cod pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI SI LIBERTĂȚILOR, B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.37/F-CM din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
6.05.2009
jud fond.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
