Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 8379/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8379
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele BANCA COMERECIALĂ ROMÂNĂ SA SUCURSALA D și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA B, având ca obiect drepturi bănești, reținută în fond pentru rejudecare, în urma casării sentinței civile nr.1342/13.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, prin decizia civilă nr.824 din 26.02.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâții BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA B și BANCA COMERECIALĂ ROMÂNĂ SA SUCURSALA D, lipsind reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru pârâți, pune concluzii de admitere în parte a acțiunii pentru suma brută de 10868,04 lei, reprezentând drepturile salariale aferente orelor suplimentare efectuate atât în zilele lucrătoare cât și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale și respingerea în tot a celorlalte capete de cerere privind acordarea unui spor de 100% pentru orele de muncă efectuate în zilele de repaus săptămânal și sărbătorile legale, fără cheltuieli de judecată.
C RTEA
Asupra acțiunii de față.
Prin sentința civilă nr. 1342 din 13 2007, Tribunalul Dolja admis în parte cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele BCR B și BCR C, și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 11103,15 lei reprezentând drepturi bănești aferente orelor suplimentare efectuate atât în zilele lucrătoare cât și în zilele de sâmbăta și duminica și sărbătorile legale în perioada august 2003-august 2006, peste programul normal de lucru de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut în esență următoarele:
Reclamantul a fost angajatul pârâtei BCR Sucursala D, Agenția F, până în luna august 2006, în funcția de agent de pază, desfășurând activitatea în ture conform graficelor întocmite de către pârâtă.
Durata timpului de muncă era de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână,( respectiv 40 ore pe săptămână), ceea ce corespunde și prevederilor din Contractul Colectiv de Muncă și prevederilor din Codul Muncii.
Astfel potrivit art. 40 alin 1 din contractul colectiv de muncă "durata normală a timpului de muncă al salariaților din BCR SA este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, care se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile", durata maximă a timpului de muncă neputând depăși 48 ore pe săptămână inclusiv orele suplimentare conform prevederilor art. 40 alin 2 din contractul colectiv de muncă.
Potrivit art. 40 alin. 4 din contract colectiv de muncă "când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă calculate pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 ore pe săptămână".
De asemenea potrivit art.109 alin. 1 din Codul Muncii "durata normală a timpului de muncă era de 8 ore pe zi și de 40 ore pe săptămână", durata maximă a timpului de muncă neputând depăși 48 ore pe săptămână inclusiv orele suplimentare, conform art.111 alin 1 din Codul Muncii, iar potrivit art. 111 alin 2 din Codul Muncii "când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă calculate pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 ore pe săptămână".
Datorită planificării activității în ture reclamantul a lucrat în fapt în fiecare lună cu mult peste durata normală a timpului de muncă ( până la 240 de ore pe lună) așa cum rezultă din foile colective de prezență, din graficele de planificare a turelor și din situația centralizatoare întocmită de pârâtă.
Pârâta nu a plătit toate orele lucrate de reclamant într-o lună așa cum rezultă din fluturașii de salarii și din situația centralizatoare întocmită de aceasta încălcând astfel prevederile art. 154 din Codul Muncii potrivit căruia " pentru munca prestată în baza contract individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, prevederile de art. 39 alin. 1 lit. a potrivit căruia salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă, și art.40 alin. 2 lit. C din Codul Muncii potrivit căruia angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contract colectiv de muncă și din contract individual de muncă.
Ca urmare, instanța a obligat pârâta să plătească orele lucrate de reclamant în fiecare lună, în perioada august 2003 - august 2006, peste durata normală a timpului de muncă.
Potrivit art.117 alin. 1 din Codul Muncii "munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzut. la art. 109 era considerată muncă suplimentară".
Conform art. 119 din Codul Muncii "munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 zile după efectuarea acesteia", iar "în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut. de art.119 alin. 1 în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, spor care stabilește prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă sau după caz al contractului individual de muncă și care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, așa cum prevăd dispozițiile art. 120 Codul Muncii.
De asemenea potrivit art. 44 alin. 1 din contractul colectiv de muncă "munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzut. de art.40 alin. 1 este considerată muncă suplimentară și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 zile după efectuarea acesteia, conform art. 44 alin. 3, iar în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul și condițiile prevăzut la alin. 3 munca suplimentară va fi plătită prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, potrivit prevederilor art.14 alin. 3 din anexa 1 - Regulamentul privind salarizarea personalului din BCR - SA.
Instanța a reținut că orele de muncă efectuate de reclamant în afara duratei normale de lucru ( de 160 de ore pe lună) sunt deci ore suplimentare, pentru care trebuia să beneficieze fie de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, fie de plata unui spor la salariu.
Cum din actele depuse la dosar a rezultat că reclamantul nu beneficiat nici de compensarea orelor suplimentare prin ore libere plătite în următoarele 30 zile, fiind planificat în fiecare lună după același algoritm, nici de plata unui spor la salariu, așa cum rezultă din ștatele de salarii ( fluturașii de salariu ) și din situația întocmită de pârâtă, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului un spor pentru orele suplimentare, ore lucrate atât în zilele lucrătoare (de luni până vineri), cât și în zilele de repaus săptămânal (sâmbătă și duminică) și în zilele de legală arătate în contractul colectiv de muncă.
În ce privește cuantumul sporului instanța a constatat că în contractul colectiv de muncă și în Regulamentul privind salarizarea personalului din BCR - SA există reglementări exprese privind sporul ce se acordă pentru orele suplimentare efectuate în zile lucrătoare ( art. 14 alin 3 din regulamentul de salarizare, teza I ), în zilele de repaus săptămânal (art. 49 din CCM și art. 14 alin 3 teza a II a din regulamentul de salarizare), în zilele de legală ( art. 50 din CCM și art. art. 14 alin 3 teza a II a din regulamentul de salarizare).
Majoritatea acestor reglementări au caracter general fiind aplicabile tuturor categoriilor de salariați ai BCR.
Altele însă se referă expres la modalitatea de plată a orelor lucrate în cadrul schimbului stabilit potrivit graficului de lucru ( art. 14 alin. 4 din regulamentul de salarizare).
În măsura în care există reglementări speciale privind activitatea în ture, cum este cea a reclamantului, se vor aplica acestea cu prioritate, iar nu reglementările cu caracter general, ce vizează celelalte categorii de salariați.
Pe de altă parte nu se vor cumula și nu se vor aplica concomitent și reglementări speciale și reglementările cu caracter general.
Astfel reclamantului i se aplică pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și în zilele de legală sporul de 100% prevăzut de art. 14 alin 4 din regulamentul de salarizare potrivit căruia "munca prestată în sâmbăta liberă, în ziua de duminică sau sărbători legale în cadrul schimbului stabilit potrivit graficului de lucru, se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază brut, dacă numărul total de ore lucrate depășește durata normală a timpului de muncă, cu respectarea prevăzut.art.14 alin. 2 din prezentul regulament și ale art.111 alin. 2 din Codul Muncii ", având în vedere că sunt îndeplinite cerințele acestui text.
Nu i se aplică în schimb prevederile art. 49 din CCM, normă cu caracter general, potrivit căruia "repausul săptămânal se acordă cu respectarea dispozițiilor legale în două zile consecutive de regulă sâmbăta și duminica.
Întrucât desfășurarea normală a activității băncii impune organizarea programului de lucru și în zilele de repaus săptămânal, acordarea se va face în alte două zile consecutive în perioada imediat următoare.
În situația prevăzut. de alin 2, salariații vor beneficia de un spor de salariu de bază brut lunar de 25%".
De asemenea nu se aplică nici prevederile generale ale art. 50 alin. 2 din CCM, potrivit cărora " în cazul în care nu se acordă zile libere salariații beneficiază pentru munca prestată în zilele de legală de un spor de 100% la salariul de bază brut lunar corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru".
Pentru orele suplimentare efectuate în zilele lucrătoare de către agenții de pază nu există reglementări speciale, condiții în care se aplică dispozițiile generale, respectiv art. 14 alin. 3 teza I din Regulamentul de salarizare ce vizează acordarea unui spor de 100% in această situație.
Având în vedere că angajatorul nu a plătit drepturile salariale pentru orele suplimentare în cauză sunt aplicabile și disp.art.161 alin. 4 din Codul Muncii potrivit cărora " întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Ca urmare, instanța a obligat pârâta la reactualizarea drepturilor salariale cuvenite lunar cu indicele de inflație de la data fiecărei scadențe lunare până la data plății efective.
Cu privire la apărarea pârâtei invocată în concluziile scrise că nu ar fi existat dovezi privind aprobarea conducerii pentru efectuarea orelor suplimentare, instanța a înlăturat- apreciind că această aprobare ( cerută și de art. 14 alin. 5 din Regulament ) s- materializat în semnarea graficelor cu turele agenților de pază de către conducerea pârâtei și ulterior a foilor colective de prezență.
De asemenea înlăturat susținerea pârâtei că reclamantul nu a făcut cerere de compensare cu timp liber corespunzător, deoarece nu este reglementată o astfel de condiție, dimpotrivă era obligația angajatorului să acorde timp liber prin planificarea turelor în mod corespunzător, obligație ce îi revenea în temeiul art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii (aceea de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contract colectiv de muncă și din contract individual de muncă), obligație pe care nu a îndeplinit-
Cu privire la sporul de noapte de 25% reglementat de art.46 alin.1 și 2 din contract colectiv de muncă potrivit căruia "munca prestată între orele 22 _ 6 este considerată munca de noapte și se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale, iar personalul care își desfășoară activitatea în condițiile alin. 1 beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază brut lunar, dacă timpul lucrat noaptea este de cel puțin 3 ore " și de art. 15 din Regulament, potrivit căruia personalul care își desfășoară activitatea în schimbul de noapte, între orele 22-6 beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază brut pentru orele lucrate în timpul nopții, dacă timpul lucrat noaptea este de cel puțin 3 ore, instanța a constatat că acesta a fost acordat de pârâtă așa cum rezultă din fluturașii de salariu, astfel că cererea sub acest aspect este neîntemeiată urmând să fie respinsă.
Cu privire la sporul de 10% de port armă precizat ulterior ca fiind sporul de risc prevăzut de art. 17 din Regulament, instanța a constatat că acesta nu e prevăzut pentru paznici, ci expres pentru alte categorii de salariați, respectiv pentru salariații care lucrează în arbitraj la administrația centrală, în activitatea de casierie ( încasări, plăți, numerar ) și în activitatea de verificare și achiziționare de metale prețioase din toate unitățile teritoriale ale băncii, activități cu un specific deosebit determinat de un grad mare de încordare psihică și stres.
Locurile de muncă, funcțiile și sporul din salariul brut lunar acordat pentru risc sunt expres arătate în art. 17 alin. 3 și alin. 5 din Regulamentul de salarizare.
Cum locul de muncă al reclamantului și funcția acestuia nu se regăsesc în aceste prevederi speciale, instanța a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că în mod eronat instanța a interpretat anumite texte legale ce reglementează 2 din sporurile cerute și anume cel pentru orele suplimentare și cel pentru orele suplimentare lucrate în zilele de sâmbătă și duminică, precum și în zilele de sărbători legale, care au temeiuri juridice diferite.
Astfel suma acordată reprezintă doar sporul pentru orele suplimentare, plătite în baza art 14 alin.3 din regulamentul de salarizare al BCR.
În ceea ce privește sporul pentru orele suplimentare lucrate în zilele de sâmbătă și duminică precum și sărbătorile legale, instanța de fond încalcă prevederile legale, unind două sporuri de 100%, care au temeiuri juridice diferite, respectiv art. 14 alin 3 teza I din regulamentul de salarizare și art. 14 alin. 4 din același regulament.
Referitor la sporul de 25% pentru lucrul sistematic în zilele de repaus săptămânal, în mod nelegal instanța nu l-a acordat deși textele legale erau clare și nu făceau distincție între categoriile de salariați și programul de lucru.
Cu privire la sporul de 10%, recurentul a arătat că soluția instanței de fond este de asemenea nelegală, în condițiile în care s-a dovedit faptul că reclamantul a efectuat paza având asupra sa armament cu muniție, situație ce se încadra la art. 40 lit. C din CCM la nivel național.
A mai fost criticată sentința și cu privire la actualizarea sumei de la data pronunțării sentinței și nu de la data la care se datorau sumele respective, precum și cu privire la neluarea în considerare a expertizei întocmite în cauză și neacordarea cheltuielilor de judecată.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr. 824 de la 26 februarie 2008 admis recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1342 din 13.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA SUCURSALA D și BCR SA
A casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare, fixând termen la 15.04.2008.
Analizând acțiunea formulată instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost salariatul intimatei în funcția de agent de pază. Potrivi contractului individual de muncă durata timpului de muncă era de 8 ore/zi și 5 zile/săptămână. De asemenea, potrivit art. 40 alin.1 din contractul colectiv de muncă durata normală a timpului de muncă al salariaților BCR SA este 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână care se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile, durata maximă a timpului de muncă neputând depăși 40 de ore / săptămână inclusiv orele suplimentare.
Potrivit alin.4 al aceluiași articol când munca se efectuează în schimburi durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore/zi și peste 48 de ore/săptămână cu condiția ca media orelor de muncă calculate pe o perioadă maximă de 3 săptămâni să nu depășească 8 ore/zi sau 48 de ore/săptămână.
Reclamantul datorită planificării activității a lucrat în schimburi, lucrând în fiecare lună peste durata normală a timpului de muncă așa cum rezultă din foile colective de prezență, graficele de planificare a turelor, situația centralizatoare întocmită de către pârâtă, precum și din raportul de expertiză întocmit în cauză. Din același raport de expertiză, precum și actele aflate la societatea pârâtă reiese că aceasta nu a plătit reclamantului toate orele suplimentare lucrate de acesta într-o lună.
De asemenea, din aceleași probe reiese că reclamantul a prestat activitate și în zilele de sâmbătă și duminică, precum și a sărbătorilor legale desfășurând activitate atât în programul normal de lucru, cât și peste această durată.
Se mai reține de asemenea că pentru orele lucrate suplimentar pârâta nu a acordat reclamantului timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile și nici nu i-a plătit acestuia sporul pentru orele suplimentare.
Potrivit art. 35 din contractul colectiv de muncă munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzută la art.- 31 este considerată muncă suplimentară.
Potrivit alin.3 al aceluiași articol munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia.
Potrivit alin.4 în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul și condițiile prevăzute la alin.3 munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, potrivit prevederilor art. 16 alin.3 din Regulamentul privind salarizarea personalului BCR SA.
Potrivit art. 16 alin.3 din regulamentul respectiv dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber plătit în următoarele 30 de zile orele suplimentare se vor atribui cu un spor de 100% din salariul de bază brut dacă orele suplimentare sunt efectuate în zilele lucrătoare și 100% din salariul de bază brut pentru munca prestată suplimentar în zilele de repaus săptămânal sau în zilele în care, în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză reiese că în intervalul din 01.08.2003 - 15.08.2006 reclamantul a efectuat ore suplimentare ce nu au fost compensate prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora, astfel că acesta era îndreptățit să primească sporul de 100 % pentru aceste ore calculat de expert la suma de 10.868,04 lei brut. De asemenea conform raportului de expertiză pentru orele suplimentare lucrate de către reclamant sâmbăta și duminica și în zilele de sărbători legale acestuia i se cuvine suma de 5.243,36 lei brut.
Cu privire la cererea privind sporul de port armă cerut de către reclamant prin precizarea făcută la 16.11.2006, instanța reține că acest spor reglementat de art.16 din regulament nu era prevăzut pentru agenții de pază, ci pentru alte categorii de salariați, astfel că această cerere apare ca fiind neîntemeiată.
Având în vedere cele reținute instanța urmează să admită în parte acțiunea și să oblige pârâtele către reclamant la plata sumei de 16.111,40 lei brut reprezentând drepturi salariale pentru orele suplimentare, precum și cele suplimentare lucrate sâmbăta și duminica și în sărbătorile legale.
Va respinge cererea privind sporul de 10 % pentru risc.
În baza art. 274 Cod pr.civilă va obliga pârâtele către reclamant la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele BANCA COMERECIALĂ ROMÂNĂ SA -SUCURSALA D și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA
Obligă pârâtele către reclamant la plata sumei de 16.111,40 lei brut reprezentând drepturi salariale pentru orele suplimentare și orele lucrate în zilele de sărbători legale sâmbăta și duminica.
Respinge celelalte capete de cerere.
Obligă pârâtele către reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
06.10.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
uncheașu
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Doina Vișan
