Pretentii civile. Speta. Decizia 125/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Cod operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 125
Ședința publică din data de 27ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Mihail Decean
JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta - recurentă "" B împotriva Sentinței Civile nr. 3204 din 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul - intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus prin serviciul registratură al instanței din partea intimatului întâmpinare la recursul declarat de către pârâtă.
Curtea, văzând că nu mai sunt alte cereri și probe de administrat, precum și faptul că prin întâmpinarea depusă la acest termen de judecată pârâtul intimat a solicitat judecarea cauzei in lipsă, constată încheiată cercetarea judecătorească și reține dosarul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta," B pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 6 000 RON cu titlu de drepturi salariale restante, constând în primele cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, care nu au fost acordate pe perioada 2005-2007, reactualizate cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi și până la data plății efective, conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că a fost salariatul societății pârâte în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă negociat pe fiecare an.
Pe lângă salariul de bază pentru munca prestată, era îndreptățit la toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă, încheiat la nivel de societate.
În conformitate cu prevederile art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul service între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ reiese că, " cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații service vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe service ".
Pentru calculul sumelor pretinse s-a folosit adresa SA, comunicată tuturor sucursalelor din țară, cu privire la cuantumul salariului mediu brut pe unitate pentru anii 2003-2005.
În drept, a invocat dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, art. 166 din Codul muncii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că drepturile solicitate au fost incluse în salariu, astfel că au încetat să mai aibă o identitate distinctă, făcând trimitere la art. 10 din CCM respectiv constituirea unei comisii paritare, unde hotărârile acestora se adoptă prin consensul părților și au putere obligatorie pentru părțile contractante.
De asemenea, s-a contestat cuantumul pretențiilor solicitate, arătând că în mod greșit pretențiile s-au raportat la salariul mediu brut și nu la salariul de bază mediu, întrucât între cele două noțiuni există diferențe semnificative.
Prin Sentința Civilă nr. 3204/09.10.2008 a Tribunalului Timiș, s-a admis acțiunea precizată a reclamantului și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească titularului cererii drepturile salariale brute restante și neachitate cu titlu de primă de Paști și C pe perioada 2005-2007 în cuantum de 6000 lei, reactualizată cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la art. 168 alin. 1, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2003 prevede: " cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu". Această clauză contractuală reprezintă voința părților la semnarea contractului colectiv de muncă și s-a menținut în continuare pe anii următori.
În continuare, tribunalul a înlăturat apărările pârâtei, reținând, prin interpretarea sistematică și gramaticală a clauzei din alin. 2 al art. 168 din toate CCM la nivel de unitate pe perioada 2004-2007, că includerea primelor in discuție in salariul de bază a avut loc doar pentru anul 2003, părțile contractante folosind exprimareain anul 2003și nuîncepând cu anul 2003.Dacă părțile contractante nu ar fi intenționat să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004 - 2007 pe lângă salariile cuvenite angajaților, ele nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 (1) in CCM la nivel de unitate pe anii ulteriori.
Că este așa rezultă și din împrejurarea că angajatorul nu a fost in măsură să probeze faptul că suplimentele convenite cu salariații se regăsesc in salariile acestora in lunile aferente anilor 2005-2007, cu toate că potrivit art. 287/ Codul muncii sarcina probei îi revenea și putea fi făcută cu statele de plată corespunzătoare perioadelor respective.
Tribunalul a mai constatat că prin Adresa 4209/2007 Comisia Paritară înființată in cadrul societății pârâte s-a pronunțat asupra includerii in salariul de bază a primelor aferente anilor 2004-2007 abia la 06.11.2007, încercând să redea efectele juridice a unor contracte colective de muncă deja executate, prin reinterpretarea clauzelor art. 168, in contradicție cu textul neechivoc al prevederii contractuale supusă analizei. Interpretarea dată de Comisia Paritară, invocată de pârâtă, nu este de natură a susține apărările de fond ale angajatorului întrucât, pe de-o parte, a fost făcută după expirarea CCM încheiate la nivelul anilor 2004-2006, iar pe de altă parte, in lipsa unor mențiuni cu privire la calitatea persoanelor semnatare, nu se poate cunoaște dacă ea este rezultatul acordului de voință al părților contractante.
În concluzie, interpretarea clauzelor art. 168 din CCM la nivel de unitate in mod unilateral și peste termenul pentru care au fost încheiate contractele nu poate produce efecte de natură a înlătura conținutul explicit al prevederii invocate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal pârâta, " B, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 11.11.2009, prin care a solicitat modificarea in tot a sentinței supusă reformării, in sensul respingerii ca nefondată a acțiunii principale, iar in subsidiar, modificarea ei parțială, prin cenzurarea întinderii obligației pecuniare la îndeplinirea căreia a fost obligată.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299, art. 3021, art. 303 alin. 1 și art. 3041Cod procedură civilă, raportat la art. 80, 81 alin.1 din Legea nr. 168/1999.
În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu reținerea greșită a situației de fapt, in sensul că nu a ținut cont de apărarea diferită a
, care nu a susținut teza includerii permanente în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor, aceasta întâmplându-se doar în anul 2003 și are în drept valoarea unei novații.
A mai arătat recurenta că instanța de fond nu s-a preocupat de analiza stării de fapt existente, în sensul includerii primelor în salariul de bază, așa încât a fost încălcat dreptul lor la un proces echitabil.
Recurenta a mai învederat instanței de control judiciar că sumele solicitate au fost acordate într-un cuantum greșit, neînțelegându-se distincția existentă între salariul de bază mediu și salariul brut, fiind evident că cel din urmă este întotdeauna mai mare.
Poziția procesuală a intimatului a fost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 8-9,prin care acesta, reiterând pe scurt considerentele hotărârii de fond, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că hotărârea atacată este temeinică și legală, fiind dată cu respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, criticile formulate de către recurentă fiind nefondate.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respectarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la un proces echitabil.
Referitor la interpretarea clauzei art. 168 din contractul colectiv de muncă, se va constata că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate și pe anii următori. Astfel, art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul service prevede:"Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații service vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe service "
Art. 168 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că:"pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.Din modul de formulare a clauzei contractuale supusă astăzi analizei rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Salariul de bază mediu pe service, la care se referă art. 168 alin. 1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Referitor la această situație, Curtea constată corecte aprecierile Tribunalului în sensul că prin Adresa nr. 4209/2007, Comisia Paritară service s-a pronunțat asupra includerii în salariul de bază a primelor aferente anilor 2004-2007 abia la 6 noiembrie 2007, încercând să redea efectele juridice a unor contracte colective de muncă deja executate, prin reinterpretarea clauzelor art. 168, în contradicție cu textul neechivoc al prevederii contractuale supusă analizei. Interpretarea dată de comisia paritară nu este de natură a susține apărările de fond ale angajatorului întrucât, pe de-o parte, a fost făcută după expirarea CCM încheiate la nivelul anilor 2004-2006, nu îmbracă forma unui act adițional la contractul colectiv de muncă ce a necesitat interpretarea prin consens a clauzelor sale neclare, în condițiile în care o astfel de interpretare exprimă acordul de voință al părților contractante.
Urmează că instanța de fond, a interpretat corect dispozițiile art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2006, respectând atât prevederile art. 977 Cod civil, cât și pe cele ale art. 982 Cod civil.
În ce privește stabilirea pretențiilor la salariul mediu brut, Curtea reține că recurenta nu a oferit instanței un contra - calcul al acestor drepturi salariale și nu a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate în cauză pentru identificarea salariului mediu de bază brut. De aceea, în absența altor probe menite să confirme cuantumurile salariilor de bază medii, tribunalul s-a raportat in mod corect la valorile ce au fost indicate și dovedite de reclamanți,confirmate de adrese ce emană de la angajator chiar din perioada de referință a nașterii drepturilor salariale datorate.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din considerentele sentinței atacate, potrivit cărora, de vreme ce suplimentele salariale au avut drept bază de calcul salariul mediu brut pe unitate pentru fiecare an in parte, este firesc ca și drepturile bănești astfel cuantificate să fie supuse impozitării, este evident că obligațiile pecuniare stabilite in sarcina recurentei sunt brute și nu nete.
În fine, Curtea nu identifică apărările de fond ale pârâtei recurente despre care se susține că au fost ignorate de judecătorii fondului. Cercetând conținutul întâmpinării din primul ciclu al procesului, instanța de recurs observă că argumentele aduse de parte in favoarea unei soluții de respingere a acțiunii reclamantului au vizat in principal includerea primelor solicitate în salariul de baza începând cu anul 2003, confirmată prin interpretarea dată de comisia paritară constituită la nivelul societății. Spre deosebire de apărările de fond ale SC SA in cauze similare, recurenta a pretins că litigiile cu angajații se datorează unei redactări defectuoase a contractului colectiv de muncă, insă această particularitate nu este de natură a schimba in esență poziția sa procesuală. Urmează că prima instanță a soluționat cauza cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale reglementate de Codul d e procedură civilă cât și de dispozițiile art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa încât critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu poate fi reținută.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta - recurentă SC SA B (fostă SC SA) împotriva Sentinței Civile nr. 3204 din 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /12.02.2009
Tehnored.:/ 2 ex./28.01.2009
Prima instanță.: și
Președinte:Mihail DeceanJudecători:Mihail Decean, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu
