Pretentii civile. Speta. Decizia 1257/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1257/
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul și de pârâta SC TRANS SRL, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva deciziei numărul 754 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 13 octombrie 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 20 octombrie 2009, apoi la data 27 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 754/23.04.2009 Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC TRANS SRL. A obligat pârâta să achite reclamantului suma de 165 lei( sumă netă) reprezentând contravaloare tichete de masă pe luna august 2008. obligat pârâta să calculeze și să achite reclamantului contravaloarea unui nr. de 71 de ore suplimentare efectuate de acesta în perioada 28.07.-30.08.2008. A obligat pârâta să plătească reclamantului sumele ce rezultă din reactualizarea drepturilor menționate anterior, în funcție de indicele de inflație începând cu data când acestea trebuiau acordate și până la data plății efective. A respins petitul privind plata sumei de 1750 lei reprezentând diferență de salariu pe luna august 2008. obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat în cadrul societății pârâte, în funcția de achizitor, începând cu data 28.07.2008, având un salariu de 1.000 lei, astfel cum rezultă din mențiunile înscrise în contractul individual de muncă înregistrat la ITM sub nr.59866/13.08.2008.
La data de 30.09.2008 pârâta a dispus concedierea reclamantului în temeiul art.61 lit.a din Codul Muncii reținând faptul că acesta a încălcat prevederile Regulamentului Intern, respectiv art.29, art.32, art.92 alin.3 pct.13. Reclamantul a contestat acesta decizie, Tribunalul Brașov pronunțându-se la data de 18.12.2008 în sensul admiterii contestației și anulării acestei decizii. Sentința nu a fost atacată cu recurs.
Potrivit art.26 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2008, angajatorul va acorda bonuri de masă pentru fiecare salariat pe toată durata contractului individual de muncă, exceptându-se ultima lună lucrată pentru salariații care nu și-au îndeplinit sarcinile, conform fișei postului".
Ca efect al anulării deciziei de concediere reclamantul trebuia repus în drepturi, fiind înlăturată, astfel, cauza care justifica neplata drepturilor reprezentând tichete de masă.
Așadar, întrucât reclamantul a prestat activitate în luna august 2008, pârâta era obligată să-i achite acestuia suma de 165 lei, sumă netă, reprezentând contravaloare tichete de masă.
Privitor la petitul privind plata diferenței de salariu pe luna august 2008 instanța a reținut că potrivit contractului individual de muncă încheiat părțile au negociat un salariu în cuantum de 1000 lei. După reținerea impozitelor aferente, reclamantului i s-a achitat suma de 750 lei.
Reclamantul își întemeiază pretențiile pe actul adițional depus la dosar - 81-83, act prin care acesta beneficiază de suma de 1759 lei reprezentând un bonus de performanță în cazul îndeplinirii în condiții foarte bune a sarcinilor de serviciu.
Actul adițional la care reclamantul face referire nu poate fi avut în considerare întrucât nu poartă semnătura societății. Prin urmare nefiind făcută dovada existenței acordului de voință al societății cu privire la plata acestor drepturi cererea reclamantului de acordare a acestei sume a fost respinsă.
Cu privire la petitul privind orele suplimentare instanța a reținut faptul că potrivit foilor colective de prezență pe luna august 2008 reclamantul a lucrat sistematic peste programul normal de lucru și în zilele de legală, efectuând un număr de 71 de ore suplimentare.
Instanța nu a avut în vedere apărarea pârâtei referitoare la faptul că nu și-a dat acordul sau că nu a solicitat efectuarea acestor ore suplimentare întrucât aceste ore au fost prestate în folosul pârâtei și prin urmare acesteia îi revine obligație asumată prin contractul individual de muncă de a achita contravaloarea lor.
Reclamantul a depus un mod de calcul al drepturilor reprezentând ore suplimentare pornind de la un salariu de 2500 lei însă din înscrisurile în cauză rezultă că acesta are un salariu de 1000 lei. Față de acestea, instanța nu a avut în vedere acest mod de calcul, dispunând obligarea pârâtei să calculeze și să achite reclamantului contravaloarea unui nr. de 71 de ore suplimentare efectuate de acesta în perioada 28.07.-30.08.2008.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite.Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație.
Prin urmare instanța a admis și acest petit și a dispus în consecință.
În temeiul dispozițiilor art.154, art.156, art.161 și art.163 din Codul Muncii acțiunea formulată de reclamant a fost admisă în parte în sensul celor menționate.
În temeiul art.274 din Codul d e procedură civilă pârâta a fost obligată să achite reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâta.
Reclamantul critică sentința sub aspectul respingerii capătului de cerere care viza plata sumei de 1750 RON pentru luna august 2008 bazat pe clauzele actului adițional, act adițional care nu a fost luat în considerare de către instanța de fond susținând că actul depus la dosar nu are semnătura angajatorului.
Pârâta a criticat sentința solicitând respingerea acțiunii.
Din oficiu instanța a pus în discuție tardivitatea recursului formulat de pârâtă pe care îl va analiza cu prioritate în baza prevederilor art. 137 Cod procedură civilă.
Conform dovezii de comunicare de la dosar pârâta a primit comunicarea hotărârii în data de 01.06.2009, iar recursul a fost înaintat la Tribunalul Brașov în data de 15.06.2009, așa cum atestă ștampila poștei de pe plicul atașat recursului.
Fiind vorba de un litigiu de muncă, conform dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, în caza de față recurenta pârâtă depășind acest termen care s-a împlinit la data de 12.06.2009. Având în vedere dispozițiile art. 103 Cod procedură civilă potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac în termenul prevăzut de lege atrage decăderea părții din dreptul de a mai promova calea de atac, curtea constată că recursul este tardiv.
În ceea ce privește recursul reclamantului, analizând sentința prin prisma motivelor invocate, curtea constată că nu este fondat.
Suma de 1750 RON solicitată de către reclamantul recurent era datorată în temeiul actului adițional încheiat la contractul de muncă. Așa cum corect a reținut prima instanță acest act adițional nu este semnat decât de către reclamant. Neavând semnătura și ștampila angajatorului nu se poate considera că acest act adițional a fost perfectat între părți, orice convenție pentru a fi încheiată are nevoie de acordul ambelor părți, iar acest acord se exprimă prin semnarea actului.
Dispozițiile legale cuprinse în Codul Muncii invocate de către recurent ar putea fi avute în vedere numai în măsura în care ar convenția ar fi fost încheiată.
De asemenea extrasul de cont și adresa emisă de BRD nu pot fi considerate relevante în cauză, simpla virare a unor sume de bani neputând face dovada încheierii convenției.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta SC " TRANS "SRL S împotriva sentinței civile nr. 754/23.04.2009 a Tribunalului Brașov.
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/26.11.2009
Dact. /02.12.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
