Pretentii civile. Speta. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI SECȚIA DE CONFLICTE DE MUNC

DOSAR NR- ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIA NR. 190

Ședința public din data de 29 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

Judectori - - - -

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile 2540 din 6 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant cu domiciliul în,-, bloc 23,.A,.1, jud.

La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns recurenta pârât SC SA, reprezentat de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimatul reclamant .

Procedura legal îndeplinit.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a fcut referatul cauzei de grefierul de ședinț, dup care:

Avocat având cuvântul pentru recurenta pârât, arat c nu mai are cereri noi de formulat în cauz și solicit cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act c nu mai sunt cereri noi de formulat în cauz, faț de actele și lucrrile dosarului constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul asupra recursului.

Avocat având din nou cuvântul, solicit admiterea recursului așa cum fost formulat. Cheltuielile de judecat urmeaz s fie solicitate pe cale separat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.2540 din data de 6 octombrie 2008 Tribunalului Prahova, constat urmtoarele:

Reclamantul chemat în judecat civil pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate corespunztoare srbtorilor de Paști și de C, în cuantum de 2550 lei, actualizate conform indicelui de inflație.

În motivarea acțiunii reclamantul a artat c potrivit contractului colectiv de munc la nivel de unitate, aceasta avea obligația s plteasc fiecrui salariat cu ocazia srbtorilor de Paști și de C câte o prim constând într-un salariu mediu brut pe unitate, obligație care nu a fost îndeplinit de ctre pârât nici pân în prezent.

Prin întâmpinarea depus la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat, artând c primele solicitate de reclamant au fost incluse în salariul de baz și prin urmare acesta nu mai poate solicita un drept salarial care i-a fost pltit.

Totodat, pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, artând c în cauz sunt incidente disp. art.283 alin.1 lit.e Codul muncii potrivit crora dreptul la acțiune în cazul neexecutrii contractului colectiv de munc ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.

Dup administrarea probatoriilor, Tribunalului Prahova prin sentința sus-menționat în baza disp. art. 137 Cod proc.civil a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește prima de Paști 2005 și respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocat de pârât prin întâmpinare pentru C 2005.

Pe fondul cauzei a admis acțiunea formulat de reclamant, obligând pârâta s plteasc acestuia sum brut de 1350 lei, reprezentând suplimentri salariale corespunztoare srbtorilor de C pe anul 2005, sum ce va fi reactualizat conform indicelui de inflație începând cu data scadenței fiecrei prime și pân la data plții efective.

Prin aceeași sentinț a obligat pârâta s plteasc reclamantului 300 lei reprezentând cheltuieli de judecat.

Pentru a pronunța aceast soluție, instanța de fond a reținut c reclamantul a avut calitatea de salariat al pârâtei și c în perioada 2005-2006 potrivit art.168 din avea dreptul la prime pentru srbtorile de Paști și de în cuantum de un salariu de baz mediu pe unitate pentru fiecare din aceste srbtori, îns aceste drepturi salariale nu au fost achitate.

Aceast concluzie rezult din faptul c pârâta care a pretins c începând cu anul 2003 primele de srbtori au fost incluse în salariul de baz conform negocierilor cu sindicatul, situație menționat în, nu a fcut și dovada includerii acestor prime în salariu, în condițiile în care acesteia îi revenea sarcina probei.

Referitor la excepția invocat de pârât prin întâmpinare, tribunalul a stabilit c în cauz sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.c potrivit crora termenul de prescripție este de 3 ani și nu cele ale art. 283 lit. e Codul muncii, deoarece, în speț, sunt solicitate drepturi salariale pentru care legiuitorul a înțeles s instituie un regim de prescripție distinct.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinic și nelegal în sensul c în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiunea pentru c drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de munc la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauz a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.

Pe fond soluția a fost criticat, deoarece instanța nu a ținut seam de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit crora primele de srbtori au fost incluse în salariul de baz și pltite ca atare. Aceast situație rezult și din faptul c reclamantul nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dat cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.

Ultima critic a recursului se refer la faptul c tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorat de recurent, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acord cu titlu de prim în sensul c aceasta nu este echivalent cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de baz mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrrilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauz Curtea constat c este afectat legalitatea și temeinicia acesteia, așa dup cum se va arta în continuare:

Este adevrat c potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutrii CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, îns în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel c instanța de fond în mod corect a respins excepția invocat de recurent, aceast critic a recursului fiind nefondat.

Nu exist reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodat ca pentru drepturile salariale s existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.

Pe fondul cauzei, Curtea constat c susținerile recurentei nu își gsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauz, deoarece nimeni nu a contestat c în anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de srbtori au fost incluse în salariu, numai c ulterior, respectiv pentru anii urmtori acest lucru trebuia a fi probat de ctre recurent în sensul de a demonstra cât din creșterea salarial a fiecrui an s-a datorat includerii în salariul de baz a acestor prime.

Aceast prob nu a fost fcut, astfel c, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.

În ce privește cuantumul sumei acordat reclamantului criticile formulate de recurent sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecrei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de baz mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod pr. civil, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumei la care a fost obligat pârâta ctre reclamant la 927 lei ținând seam de adresa nr.830/2008 aflat la fila 46 dosar fond.

Curtea urmeaz a menține restul dispozițiilor sentinței.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâta SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile 2540 din 6 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant cu domiciliul în,-, bloc 23,.A,.1, jud.

Modific în parte sentința în sensul c reduce suma la care fost obligat pârâta ctre reclamant la 927 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, astzi, 29 ianuarie 2009.

Președinte, Judectori,

- - - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Numr de notificare 3120

Tehnored.AB/MD

3 ex/16.02.2009

dosar fond - al Trib.

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Ploiesti