Pretentii civile. Speta. Încheierea /2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - conflict drepturi-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Bîrsescu Nicolae
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, ambii cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 1265 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților-recurenți, pârâților intimați Tribunalul Suceava și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și reclamanții intimați, -, C,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța a constatat că la dosar s-au depus de către Tribunalul Suceava - Serviciul Contabilitate, relațiile solicitate de instanță la datele de 18 decembrie 2007 și 5 februarie 2008,
CURTEA
Dat fiind faptul că la termenul de astăzi s-au depus relațiile solicitate Tribunalului Suceava - Serviciul contabilitate și pentru a lua la cunoștință de conținutul acestora,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 18 martie 2008.
Dată în ședința publică din 11 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - conflict drepturi-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 302
Ședința publică din 18 martie 2008
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin S și Ministerul Justiției, ambii cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 1265 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Concluziile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 11 martie 2008 și având în vedere că la dosar s-au depus relațiile solicitate Tribunalului Suceava - Serviciul contabilitate, cauza s-a amânat pentru astăzi, 18 martie 2008.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 5718/86/17.09.2007 reclamanții, - (fostă ), C, u, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării obligarea primilor doi pârâți la plata actualizată a drepturilor salariale restante reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut pe perioada 01.06.2004 - 01.06.2007, obligarea ultimului pârât să închidă în bugetul de stat a acestor sume datorate pentru perioadele sus menționate și efectuarea mențiunilor ce se cuvin în cărțile de muncă.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Au mai arătat că art. 56 alin. 2 din Codul muncii coroborat cu dispozițiile OG nr. 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificate prin Legea nr. 27/2004 asigură egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
Contrar acestor principii, prin art. 3 alin. 8 din OG 8/2007, care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției și ceilalți ordonatori secundari de credite.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât pretențiile reclamanților referitoare la acordarea unor drepturi salariale fără a desfășura activitățile pentru care acestea se acordă potrivit legii sunt neîntemeiate.
Tribunalul Suceava - secția civilă prin sentința civilă nr. 1265 din 18 octombrie 2007 a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, - (fostă ), C, u, și;a obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților despăgubiri reprezentând 10% din salariul brut lunar pentru perioada 01.06.2004 - 02.02.2007, respectiv 10% din salariul de bază lunar pentru perioada 02.02.2007 - 01.06.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății; a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare plății acestor drepturi și a respins cererea privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă ca nefondată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul a reținut că această parte a fost chemată în judecată pentru a fi obligată să aloce fondurile necesare efectiv plății drepturilor pretinse de reclamanți. Ministerul Economiei și Finanțelor este instituția care răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare bugetară, justificând astfel calitatea procesuală pasivă în cauză.
În ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Codul muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le este recunoscut dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar OG nr. 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificat prin Legea nr. 27/2004 prevede la art. 1 alin. 2 principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
De asemenea, conform art. 20 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea 50/1996, care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
Potrivit art. 3 alin. 8 din OG 8/2007, care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
Reclamanții din prezenta cauză îndeplinesc și ei funcții de grefieri în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Deși îndeplinesc aceiași funcție iar în virtutea funcției aceiași muncă egală cu beneficiarii sporului de 10%, ei nu au primit acest drept, fiind prejudiciați, discriminați. Are astfel loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG nr. 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002 modificată prin Legea nr. 27/2004 și art. 6 alin. 2 din Codul muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o inegalitate și a unui tratament diferit în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Împrejurarea că reclamanții nu au desfășurat activități din cele prevăzute de art. 3 alin. 8 din OG 8/2007 și nu sunt astfel îndreptățiți la plata drepturilor prevăzute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea pretențiilor reclamanților, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10% reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie, aparent neutră, pârâtul Ministerul Justiției neputând invoca propria sa culpă discriminatorie.
În ceea ce privește cererea de efectuare a mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, instanța a reținut că în conformitate cu art. 1 din Decretul 91/1976 privind carnetele de muncă acesta este act oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceiași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Ori, astfel cum s-a argumentat anterior sumele acordate reclamanților nu au caracterul drepturilor menționate în alin. 1 al Decretului 92/1976 ci au caracterul unor despăgubiri neexistând obligația menționării în carnetul de muncă sub forma indemnizației lunare de 10% din salariul brut, aferente perioadei 01.06.2004 - 02.02.2007, respectiv 10% din salariul de bază lunar pentru perioada 02.02.2007 - 01.06.2007, sens în care instanța a respins cererea de efectuare a mențiunilor în carnetul de muncă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Sai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, sens în care a cerut admiterea acesteia și respingerea acțiunii față de acesta. În subsidiar a cerut respingerea acțiunii ca nefondată.
A arătat că în toate legile bugetare anuale, precum și în legile de rectificare a bugetului statului, este prevăzută obligația pentru ordonatorii de credite de a stabili salariile de bază, criteriile, sumele necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite.
În speță, ordonator principal de credite este Ministerul Justiției, ordonator secundar de credite este Curtea de APEL SUCEAVA, respectiv Tribunalul Suceava - ordonator terțiar și că aceștia au obligația de a stabili cheltuielile de personal care vor fi cuprinse în legea bugetară, Ministerul Economiei și Finanțelor Neavând nici o răspundere în acest sens.
Astfel, conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 631/2002 - legea bugetului pe anul 2003 - ordonatorii principali de credite au obligația să se încadreze în cheltuielile de personal, numărul maxim de posturi și în structura acestora, prevăzute pentru fiecare în anexa nr. 3, prin stabilirea și comunicarea numărului de posturi, salariilor de bază, indemnizațiilor de conducere și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de lege ordonatorilor secundaro, iar aceștia ordonatorilor terțiari de credite bugetare.
Ca atare, obligația stabilirii numărului de posturi, a salariilor de bază precum și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare revine, potrivit legii, ordonatorilor principali de credite, în speță Ministerul Justiției.
Totodată, a mai arătat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru chemarea în judecată ca pârât a Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției, respectiv ceilalți ordonatori secundari și terțiari de credite.
Acordarea sporului respectiv numai unei anumite categorii de grefieri nu are natura unei măsuri discriminatorii în raport cu prevederile textelor legale sus-menționate, în condițiile în care reglementările constituționale conferă legiuitorului dreptul exclusiv de a stabili cadrul de aplicare a actelor normative emise.
Astfel, conform nr.OG 8/2007, acordarea indemnizației de 10% din salariul brut este condiționată de participarea efectivă a grefierilor enumerați la actele strict și limitativ prevăzute de actul normativ și presupune desfășurarea unor activități specifice, expres prevăzute de lege, deținerea calității de personal auxiliar de specialitate nefiind singura condiție de natură să genereze dreptul de a beneficia de acest spor.
În motivare, pârâtul Ministerul Justiției a arătat că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară".
Așa cum rezultă din dispozițiile legale enunțate anterior beneficiază de procentul de 10% din salariul brut numai personalul auxiliar prevăzut în mod expres de acestea și numai în raport cu timpul efectiv lucrat în activitățile enumerate.
Totodată a susținut că, deși s-a reținut dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Codul muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, și că OG nr. 137/2000, cu modificările ulterioare, prevede la art. 1 alin. 2, principiul egalității prin excluderea privilegiilor și discriminării, fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, concluzionează totuși că, întrucât reclamanții sunt grefieri și deși nu au desfășurat în mod concret activități prevăzute de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, în virtutea funcției sunt îndreptățiți totuși să beneficieze de acest spor.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea constată următoarele:
Astfel, din adresa nr. 1062/10.03.2008, emisă de Tribunalul Suceava se comunică funcția și perioadele pentru care reclamanții au beneficiat sau nu de acordarea acestui spor de 10%.
Conform dispozitivului sentinței, pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava sunt obligați să le plătească reclamanților despăgubiri reprezentând 10% din salariul brut lunar pe perioada 1.06.2004 - 02.02.2007, respectiv 10 % din salariul brut de bază lunar pentru perioada 02.02.2007 - 01.06.2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Printre reclamanții figurează arhivari, conducători de carte funciară și chiar pensionari.
În raport de aceste date, Tribunalul Suceava trebuia să verifice dacă aceste categorii de personal enumerate sunt îndreptățite a primi despăgubirile solicitate pentru această perioadă cu atât mai mult cu cât unele dintre ele sunt pensionate din 1.04.2004.
A acorda în mod arbitrar, neselectiv aceste sume conform dispozitivului, ar echivala cu obligarea statului la plata unor sume necuvenite, încălcând principiul echivalenței la munca prestată - salariul cuvenit.
acestor aspecte echivalează cu necercetarea fondului, ceea ce atrage în sensul art. 312 Cod procedură civilă casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin S și Ministerul Justiției, împotriva sentinței nr. 1265 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Dact.
Ex. 2/04.04.2008
Președinte:Bîrsescu NicolaeJudecători:Bîrsescu Nicolae, Andrianu Virgil, Pungă Titus