Pretentii civile. Speta. Decizia 2062/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 2062
Ședința publică din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
--- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA (fostă SC SA), prin ȘI ASOCIAȚIII, cu sediul în B, sector 1,-,.3,.7, împotriva sentinței civile nr. 2082 din 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, str. - Scăieni,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răsouns recurenta-pârâtă SC SA B, reprezentată de avocat G, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 234 din 14 octombrie 2008, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat G pentru recurenta-pârâtă SC SA, depune la dosar concluzii scrise și un set de înscrisuri, respectiv: adresa nr. 1231/17.03.2008 emisă de Biroul Legislație, Salarizare, Conflicte și Contracte Colective de Muncă către Societatea Civilă de Avocați și, adresa nr. 12093/01.04.2008 emisă de SC SA către Comisia Paritară a SC SA, Hotărâre dată de SC SA, adresa nr. 938/01.04.2008 emisă de SC SA către și Asociații, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, Certificat de înregistrare mențiuni nr. J-/04.04.2008 și încheierea nr. 28702 din 02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București, arătând că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat G, pentru recurenta-pârâtă SC SA, având cuvântul solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii pronunțată de prima instanță și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii în parte a acțiunii și acordării drepturilor salariale reprezentând primele de Paște și de C avându-se în vedere salariul mediu lunar la nivelul societății, așa cum rezultă din adresa depusă în recurs.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, în prezent SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 5350 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, cu ocazia sărbătorilor de C 2006-2007 și Paște 2007 și suma de 144,15 lei cu titlu de daune, beneficiu de care fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport cu rata inflației.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.
Prâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii atât timp cât drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază începând cu 2003.
In cauză s-a administrat proba cu acte.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2082 din 7 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA (fosta SC SA), a fost bligată pârâta să achite reclamantului 5350 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neachitate primă C 2006-2007 și Paște 2007, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la plata efectivă a acestora.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actelor existente la dosar, reclamantul a fost salariatul pârâtei în perioada 2006-2007, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări salariale pentru Paște 2007 și C 2006-2007.
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
A mai reținut instanța de fond că, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reclamantul a fost salariatul pârâtei însă, în perioada 2006-2007 nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar ca pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Prin urmare, tribunalul, în baza Contractelor colective sus-menționate și a art.161 și urm. Codul muncii, a admis acțiunea după cum s-a arătat mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând soluția pentru netemeinicie, pretinzându-se, în esență, că plata
drepturilor în discuție s-a făcut conform înțelegerii părților, situație care și justifică pasivitatea care nu a reacționat în niciun mod pentru a cere plata către membrii de sindicat a acestor prime, apreciindu-se de către recurentă că acțiunea reclamantului are la bază o pură speculație.
Se mai susține, în recurs, că instanța de fond a acordat sumele în cuantum greșit, neținând seama de valoarea salariului de bază mediu pe unitate, așa cum prevede CCM.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2 se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005-2007 prevede că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paște și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paște și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală, aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori, în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamantului că acest lucru corespunde realității.
Mai mult decât atât, recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.
Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamantului s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile.
Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumelor datorate reclamantului în condițiile art. 168, fiind necesară efectuarea unei expertize contabile-salarizare care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine
cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.
Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumelor datorate reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA (fostă SC SA) cu sediul în B, str.G-ral nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la și Asociații, cu sediul în B,-, etaj.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2082 din 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, str. - Scăieni,-, județul P și în consecință:
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3ex./29.10.2008
dosar fond- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
