Pretentii civile. Speta. Decizia 2223/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2223
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta - - B, cu sediul social în B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocatură -, cu sediul în B, str.- nr.19, etaj.3,.7, sector I, prin administrator judiciar SPECIALIST, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.793 din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Scăeni,-,.59,.4, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă -, intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere modificările aduse art.35 din Legea 85/2006 și de asemenea, având în vedere că în prezenta cauză a fost declarat recurs numai de către societatea debitoare, constată că nu mai subzistă motivele pentru suspendarea cauzei în temeiul disp.art.35 din Legea 85/2006.
Totodată, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalul Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta - - B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 4971 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pentru perioada 2005 -2007, respectiv cu ocazia sărbătorilor de C pe perioada 2005-2007 și Paște pe anul 2005-2007, la care se adaugă suma de 501,7 lei reprezentând beneficiul de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei, în raport cu rata inflației.
In motivarea acțiunii reclamantul a susținut că a fost salariatul - - până in anul 2008.
S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamant că deși contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005 și 2006 prevedea suplimentări salariale de Paște și de C, nu a primit aceste suplimentari, ori prevederile art.168 alin.1 din CCM sunt clare și nu lasă posibilitatea unei interpretări ambigue, suplimentările salariale prevăzute cu prilejul și Cului fiind drepturi salariale câștigate și nu pot fi pierdute și desființate prin CCM in urma negocierii cu sindicatul.
In dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat proba cu acte.
Pârâta - - Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003 iar ulterior, la data de 31.08.2007 s-a emis o notă privind precizarea situației primelor de Paște și C prevăzute de art.168 din Contractul Colectiv de Muncă al - -.
In dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta a depus copii de pe Contractul Colectiv de Muncă și Nota Comisiei Paritare din anul 2007.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.793 din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate în suma de 4971 lei conform raportului de expertiză C, reprezentând primă de Paște și C pe anii 2005,2006 și 2007 ce va fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 501,7 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat 300 lei și onorariu expert 201,7 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a fost încadrat la societatea pârâtă până în anul 2008 când a fost transferat în interesul serviciului.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004, prevede în cuprinsul art. 168, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SN - și, urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
Prin alin.2 al aceluiași articol, se prevedea că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte au menținut pe anii 2004-2005-2006 suplimentările salariale prevăzute la alin. al art. 168 din Contractul colectiv de muncă.
Coroborând disp. art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art.168 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2006, tribunalul a apreciat că părțile semnatare au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art.l al aceluiași articol din Contractul Colectiv de muncă și în cuprinsul anilor 2004-2005-2006, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
A mai reținut instanța de fond că din probele administrate în cauză rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce- reveneau potrivit art.168 alin.l din Contractul colectiv de muncă întrucât, deși avea obligația conform Codului Muncii de a dovedi că a inclus primele de C și de Paște în salariul de bază al angajaților, nu a făcut dovada plății către reclamant a acestor suplimentări salariale de și Paște pentru perioada 2004-2005.
Faptul că în Nota întocmita de Comisia Paritară - se menționează că voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie incluse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă în mod automat că aceste suplimentări au și fost incluse în salariile de bază, cât timp pârâta nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Dimpotrivă, o dovadă în sensul că suplimentările salariale cuvenite reclamantului nu au fost incluse în salariul de bază mediu al acestuia rezultă cu certitudine din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert C, expertul calculând aceste suplimentări salariale la care reclamantul are dreptul în baza art.168 din CCM, la suma netă actualizată de 4971 lei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât, pe de o parte sumele pretinse au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu începând cu anul 2003, iar pe de altă parte, în mod greșit prima instanță a acordat prime care reprezintă echivalentul
salariului mediu pe unitate în condițiile în care în conformitate cu dispozițiile legale, baza de calcul o reprezintă salariul de bază mediu brut pe unitate.
A mai precizat recurenta că prin sentința pronunțată, odată cui respingerea cererii de suspendare, prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 pr.civilă, cu referire la prevederile art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
A pretins recurenta-pârâtă că pretențiile reclamantului sunt total nejustificate deoarece drepturile salariale solicitate au fost deja achitate prin includerea acestor prime în salariul de bază începând cu anul 2003, situație constatată de altfel și de către Comisia Paritară.
Sub același aspect recurenta arată că, oricum modalitatea de calcul a reclamantului este greșită, cât timp se raportează la nivelul salariului mediu brut pe unitate și nu la salariul de bază mediu pe unitate, așa cum se prevede prin art.168 alin.1 CCM.
Este adevărat că începând cu anul 2003 s-a negociat ca primele de sărbători să fie incluse în salariul de bază, numai că începând cu anul 2004 acest lucru nu s-a produs, fapt dovedit cu actele depuse la dosar.
În aceste condiții se constată că nu pretențiile reclamantului ci susținerile recurentei sunt lipsite de fundament, Curtea reținând că potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Tot lipsită de fundament este și susținerea recurentei că instanța de fond ar fi calculat drepturile reclamantului raportându-se la salariul mediu brut pe unitate, deoarece instanța de fond a avut în vedere disp. art.168 CCM dispunând plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului în raport cu salariul de bază mediu pe unitate.
Curtea reține că, prin Legea nr.277/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit.c a art.6 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, articolul 36 din Legea nr.85/2006 a fost modificat, având următorul cuprins:De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurile sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor.
Este adevărat că recurenta - - se află în procedura insolvenței, însă în cauza de față, calea de atac a fost exercitată chiar de către recurentă prin administratorul judiciar, astfel că, având în vedere dispozițiile legale anterior citate judecarea cauzei nu se suspendă.
Așa fiind Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, constată că recursul declarat în cauză este nefondat și urmează să-l respingă ca atare, menținând în totalitate sentința primei instanțe care este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta - - B, cu sediul social în B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocatură -, cu sediul în B, str.- nr.19, etaj.3,.7, sector I, prin administrator judiciar SPECIALIST, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.793 din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Scăeni,-,.59,.4, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./02.12.2009
dosar fond- -- Tribunalul Prahova
judecători fond-;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
