Drepturi salariale (banesti). Decizia 2234/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2234
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul social în B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocatură -, cu sediul în B, str.- nr.19, etaj.3,.7, sector I, prin administrator judiciar SPECIALIST, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.30 din 6 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna de Târg, sat de Târg nr.876, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă SA, intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere modificările aduse art.35 din Legea 85/2006 și de asemenea, având în vedere că în prezenta cauză a fost declarat recurs numai de către societatea debitoare, constată că nu mai subzistă motivele pentru suspendarea cauzei în temeiul disp.art.35 din Legea 85/2006.
Totodată, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, dosar venit prin declinare de la Tribunalul Dâmbovița, reclamantul a` chemat în judecată pe pârâta fosta ( SC solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata diferenței salariale rezultată ca urmare a salarizării sub nivelul minim prevăzut în contractul colectiv de munca, sporurile de care au fost lipsiți, prima de Paști 2005 - 2007 și C 2004 - 2006 actualizarea drepturilor salariale neacordate cu indicele de inflație și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost salariatul societății pârâte la punctul de lucru M până în anul 2007, iar pentru munca prestată a fost plătit cu un salariu mai mic decât cel care i se cuvenea conform contractului colectiv de muncă și nu i-au fost acordate primele de Paști si C pentru perioada 2004 -2007 conform art.168 din CCM.
Astfel contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art.129 (3) că salariile se stabilesc prin negocieri cu respectarea limitelor minime corespunzătoare nivelurilor, funcțiilor si meseriilor prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Pârâta deși legal citată nu a formulat întâmpinare și nici nu a trimis reprezentant în instanță pentru a-si formula eventualele apărări.
În cauză s-au administrat probatorii cu expertiză salarizare și înscrisuri.
Instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune pentru prima de C 2004.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 30 din 6 ianuarie 2009 a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada C 2004 invocată din oficiu de instanță, a respins acțiunea ca fiind prescrisă pentru perioada C 2004.
Totodată, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 11857,35 lei reprezentând diferența dintre salariul încasat și cel cuvenit conform CCM pe ultimii 3 ani si 2500,39 lei prime de Paști 2005-2007 si C 2005-2006 sume nete actualizate conform raportului de expertiza.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului 500 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație def apt:
Conform art.166 alin 1 din Codul Muncii, drepturile salariale neacordate se prescriu într-un termen de 3 ani de la data la care trebuiau acordate, iar față de faptul că reclamantul a introdus acțiunea la data de 22.01.2008 cu depășirea termenului legal de 3 ani, instanța a admis excepția prescripției pentru prima de C 2004 si a respins acțiunea pentru aceasta perioada ca fiind prescrisa.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, contractul colectiv de muncă pe unitate, prevede la art.128-129 că salariile angajaților se negociază începând de la un nivel minim de salarizare pe societate care pentru muncitorii calificați reprezintă salariul minim pe economie înmulțit cu un coeficient de 1,50 iar la art 168 se prevede că salariații vor beneficia de suplimentari salariale constând într-un salariu mediu brut pe societate din luna anterioara celei in care trebuia achitat dreptul pentru sărbătorile de Paști și
În aceste condiții instanța a apreciat că se impune efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate pentru a verifica dacă drepturile solicitate de reclamant sunt întemeiate. Concluziile raportului de expertiza normare salarizare, efectuat în cauza, rezultă că unitatea nu a achitat reclamanților drepturile salariale corespunzătoare contractului colectiv de munca, astfel că drepturile salariale cuvenite și neachitate reclamanților se ridică la suma netă actualizată, conform raportului de expertiza la 11857,35 lei, reprezentând diferențe salariale cuvenite și neachitate și 2500,39 lei prime de Paști si
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs societatea pârâtă criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate solicitând modificarea sentinței prin reducerea cuantumului sumelor acordate cu titlu de suplimente salariale pentru Paști și C conform Notei anexată acestor motive.
Curtea analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, probele administrate și dispozițiile legale incidente în cauză constată că recursul este nefondat.
Prin expertiza de specialitate efectuată în cauză s-au stabilit în mod corect drepturile salariale datorate de pârâtă reclamantului, ținând seama de dispozițiile legale în materie, cele prevăzute în contractul colectiv de muncă, cât și actele dosarului.
În atare situație, sumele acordate nu sunt la nivelul celor menționate în motivele de recurs, sentința pronunțată fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul social în B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocatură -, cu sediul în B, str. - nr.19, etaj.3,.7, sector I, prin administrator judiciar SPECIALIST, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 30 din 6 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna de Târg, sat de Târg nr.876, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
5 ex./09.12.2009
dosar fond- -- Tribunalul Prahova
judecători fond-;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina