Pretentii civile. Speta. Decizia 2583/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 2583

Ședința publică de la 28 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Marin Panduru

JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 9 din 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA și intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimata pârâtă SC SA, consilier juridic, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.

Consilier juridic, pentru intimata pârâtă, pune concluzii de respingere a recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Dolj.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 9 de la 12 ianuarie 2009 admis excepția prescripției dreptului la acțiune si în consecință a respins acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții SC SA

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată, de pârâtă, instanța a apreciat că drepturile bănești solicitate au caracterul unui ajutor bănesc acordat de angajator, ca formă de protecție socială, neavând un caracter permanent și neputând fi asimilate salariului. Chiar și dacă acestea ar fi fost incluse în venitul lunar al salariatului, această includere reprezintă doar o modalitate de executare a obligației rezultate dintr-o clauză a contractului colectiv de muncă ce le prevede, iar această modalitate de plată nu le poate schimba natura de ajutor material. Prin urmare, dispozițiile legale aplicabile în materia prescripției dreptului la acțiune sunt cele prevăzute de art.283 alin.1 lit e) din codul muncii.

Față de perioada pentru care se solicită aceste drepturi și în raport de data introducerii acțiunii, instanța a constatat că a fost depășit termenul legal de prescripție de 6 luni prevăzut de art.283 alin 1 lit e) din codul muncii, astfel că acțiunea a fost respinsă, urmare a prescrierii dreptului material la acțiune.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului au arătat în esență că drepturile respective sunt drepturi salariale, atât din punct de vedere al Codului muncii care definește salariul ca fiind compus din salariul de bază precum și indemnizațiile, sporurile și adaosurile la salariu, dar și din punct de vedere al CCM pe unitate, cât și CCM la nivel național care definesc în același mod salariu.

Fiind drepturi de natură salarială termenul de prescripție al dreptului la acțiune este cel prevăzut de art. 283 alin.1 lit.c din codul muncii și anume cel de trei ani.

De asemenea, și Codul fiscal definește aceste venituri ca fiind venituri de natură salarială, supuse impozitării precum și celorlalte deduceri corespunzătoare veniturilor din salarii.

Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente;

Potrivit CCM la valabil în cazul, cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, C, Ziua, precum și în luna octombrie pentru aprovizionare toamnă - iarnă, salariații vor beneficia de o suplimentare salarială a drepturilor salariale.

Este vorba deci de o suplimentare a drepturilor salariale de care beneficiază salariatul fiind deci fără echivoc vorba de drepturi salariale.

Chiar dacă în CCM este prevăzut că această suplimentare a drepturilor salariale va fi sub forma unui adaos în sumă fixă, aceasta nu schimbă caracterul acestor venituri de drepturi salariale așa cum de altfel sunt definite chiar de CCM

Prin urmare, fiind vorba de drepturi salariale, termenul de prescripție a dreptului la acțiune este cel reglementat de art 283 alin. 1 lit. C din codul muncii și nu de cel de 6 luni prevăzut de art. 283 lit. E din același cod, așa cum a reținut instanța de fond.

Aceeași este situația și în cazul cotei de gaze de care trebuia să beneficieze salariații, acesta fiind acordat tot sub forma unor suplimentări salariale.

Având în vedre considerentele expuse precum și faptul că instanța a soluționat cauza fără a cerceta fondul cauzei, în baza art. 304 Cod pr. civ. și 312 Cod pr. civ. va fi admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 9 din 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA și intimatul reclamant

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Doina Vișan

- - - - - -

Grefier,

- -

13.05.2009

Red.jud.-

3 ex/AS

Președinte:Marin Panduru
Judecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Doina Vișan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 2583/2009. Curtea de Apel Craiova