Pretentii civile. Speta. Decizia 2718/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2718
Ședința publică din 10 septembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR.- -
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta B (fostă ) împotriva sentinței civile nr. 2050 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 15.07.2008, prin Serviciul Registratură.
Constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, cauza este lăsată în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 7.200 RON cu titlu de drepturi salariale restante, conform CCM la nivel de unitate, reprezentând prime de Paști și de C pe perioada 2005 - 2007.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că a avut calitatea de salariat al societății pârâte în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă negociat pe fiecare an, respectiv 2004, 2005, 2006, 2007. În conformitate cu prevederile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
În concret, a arătat reclamantul, că este îndreptățit la plata unei suplimentări salariale pentru C 2005, 2006 și Paști 2005-2007.
Potrivit adreselor emise de intimată, salariul mediu brut pe anul 2004 fost de 980 lei, iar salariul mediu brut pe anul 2005 fost de 1400 lei și întrucât contractul colectiv este obligatoriu pentru părțile contractante, iar angajatorul nu s-a achitat nici până în prezent de obligația restantă de a plăti salariile suplimentare, a apreciat că intimata datorează și daunele solicitate la nivelul dobânzii legale în materie civilă.
În drept, a invocat dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, art.67 lit.b din Legea nr. 168/1999.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune.
Prin sentința civilă nr.2050/08.05.2008 a Tribunalului Timișs -a admis acțiunea reclamantului și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 7200 lei drepturi salariale restante și neachitate, cu titlu de prime de Paști și de C pe perioada 2005 - 2007, ce va fi actualizată la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că art.168 alin1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2004 prevede: "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu."
Această clauză contractuală reprezintă voința părților și s-a menținut în continuare pe anii următori.
Tribunalul a reținut că salariul de bază mediu, la care se referă art. 168 alin.1 nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003, reprezintă e executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementate de art. 168 alin.1.
Prima instanță a apreciat că afirmația pârâtei că aceste drepturi salariale ar fi fost incluse în salariu și că s-ar fi dat un alt înțeles consensului părților de către comisia paritară, nu a putut fi dovedită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta " " B, solicitând modificarea ei, cenzurând întinderea obligației la care s-a ajuns folosind date eronate.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod procedură civilă, rap. la art.80, 81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
În motivarea cererii de recurs, s-a invocat reținerea greșită a situației de fapt, susținând în continuare, contrar statuării tribunalului, apărarea inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C după ce în 2003 părțile Contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, neimpunând susținerea unor drepturi inexistente, pe baza interpretării " per a contrario ".
În speță, întrucât redactarea clauzei art.168 din CCM este una defectuoasă, atât timp cât qvasitotalitatea acțiunilor cu obiect similar ( atât la cât și la ) reliefează o interpretare bazată pe argumentul de logică " per a contrario", pentru a nu mai exista îndoieli, părțile contractului au înțeles să facă ele însele interpretarea clauzei art.168 CCM, operațiunea interpretării concretizându-se în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de Paști și de C, prevăzute la art.168 din CCM al ", în sensul că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, fiind parte a salariului de bază ca întreg.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menționând, în esență, că recurenta nu a dovedit inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C după anul 2003, în fața instanței de fond, în sensul că aceste drepturi salariale au fost incluse în salariul de bază și ulterior anului 2003.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respectarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la apărare.
În ce privește motivele de recurs invocate, privind interpretarea clauzei art.168 din CCM, se va constata că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate, modificarea alin.2 al aceluiași articol, intervenind în anul 2006.
Astfel, art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentantiv prevede: " Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Susținerile recurentei în sensul inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C ulterior anului 2003, întrucât părțile CCM au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat, nu pot fi reținute, însăși recurenta menționând că modificarea alin.2 al art. 158 intervenit în 2006 și nu în 2005.
Prin urmare, clauzele contractuale au rămas neschimbate, iar faptul că salariile au rămas aceleași în anul 2004, de dinaintea includerii în 2003, nu este o dovadă certă a includerii primelor în salariu.
Art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că: " pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din CCM pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art.287 din Codul muncii.
Nu poate fi primită nici apărarea bazată pe clauzele contractelor colective de muncă încheiate la nivel superior privind sistemul includerii adaosurilor în salariu, deoarece din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate rezultă că părțile au convenit includerea lor în salariu doar pentru anul 2003.
Față de cele ce preced, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B (fostă ) împotriva sentinței civile nr. 2050 din 8 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - DR.- -
GREFIER,
- -
Red.//22.09.2008
Thred./22.09.2008
Ex.2
Prima inst. - - Trib. T, și
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Ioan Jivan, Carmen Pârvulescu
