Pretentii civile. Speta. Decizia 295/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 295/
Ședința publică din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, P-ța, nr. 1/A, sector 1, împotriva deciziei civile nr. 1222/R din 22 august 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru contestatorul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B consilier juridic, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatând-se că prezenta contestație în anulare este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentanta contestatorului depune la dosar delegația de reprezentare și declară că își menține contestația în anulare astfel cum a fost formulată, învederând instanței că, are cunoștință de soluția dată în recurs.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatorului solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată în scris, precizând că își întemeiază motivele contestației în anulare pe prevederile art. 318 Cod procedură civilă.
CURTEA DE APEL,
La data de 23 februarie 2009 Ministerul Administrației și Internelor a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1222/R din 28 august 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M în dosarul nr-, solicitând anularea acestei decizii și în rejudecare să se respingă acțiunea civilă formulată de reclamanți.
Contestatorul MAI și-a motivat contestația, susținând că instanța de recurs nu a cercetat și nu a răspuns la toate motivele de recurs invocate. Astfel, în opinia contestatorului MAI, instanța de recurs nu a analizat aplicabilitatea dispozițiilor OUG nr. 24/2000 privind personalul contractual din sistemul bugetar, categorie din care fac parte și reclamanții și s-a limitat în a prelua motivația instanței de fond. În continuare contestatorul a argumentat de ce, în opinia sa, nu li se cuveneau reclamanților drepturile acordate de tribunalul Harghita.
De asemenea, contestatorul și-a motivat demersul juridic susținând că instanța de recurs nu a analizat criticile aduse în recurs cu privire la obligația de plată a unei dobânzi legale pentru perioada 15 noiembrie 2004 - 15 noiembrie 2007.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă.
Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că nu este fondată contestația în anulare, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor cuprinse în Capitolul I din Titlul V al Codului d procedură civilă, contestația în anulare este o cale de atac extraordinară ce poate fi primită doar pentru motivele expres prevăzute de art. 317 și 318 Cod procedură civilă.
În speță, contestatorul a invocat necercetarea tuturor motivelor de recurs (art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă ) mai exact nu a analizat criticile referitoare la aplicarea greșită a legii privind salarizarea personalului contractual din cadrul MAI și condițiile de acordare a dobânzilor legale.
Curtea remarcă faptul că în cadrul contestației în anulare în care se invocă dispozițiile art. 318 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă trebuie analizat dacă s-a omis a se cerceta vreunul dinmotivelede modificare ori casare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, care au fostinvocateîn declarația de recurs și nu dacă s-a analizat argumentația, considerentele pe care se sprijină declarația de recurs, invocarea motivelor de nelegalitate. Sigur această analiză efectuată de instanța de recurs nu poate fi una simplistă, lipsită de conținut, judecătorul având libertatea ca în cadrul procesual stabilit de declarația de recurs să-și motiveze hotărârea.
În considerentele deciziei nr. 1222/R/22 august 2008 s-a menționat că temeiul legal de acordare a drepturilor salariale solicitate de reclamanți este art. 28 din Legea nr. 360/2002 și art. 6, 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003. Acesta este argumentul pentru care instanța de recurs a considerat că în cauză nu s-a făcut o greșită aplicare a legii, așa cum a susținut pârâtul contestator în declarația de recurs. De asemenea, instanța de recurs și-a motivat hotărârea, arătând că există o similitudine între reclamanți și o altă categorie de personal - polițiștii - căreia i s-a acordat prima de vacanță anuală precum și sporul de fidelitate.
În fine, în penultimul alineat al considerentelor, instanța de recurs invocă dispozițiile art. 1088 Cod civil, atunci când consideră că reclamanților li se cuvin dobânzi legale pentru drepturile salariale acordate.
Așadar, constatând că instanța de recurs a analizat motivele de nelegalitate invocate de pârâtul contestator, Curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, împotriva deciziei civile nr. 1222/R/22 august 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
-23.04.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
