Pretentii civile. Speta. Decizia 379/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
-ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Dosar nr-
Format vechi nr.6179/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.379/
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 3: Farmathy Amelia
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă - "" SA, împotriva încheierii de ședință din data de 07.10.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns: recurenta-pârâtă - "" SA și intimatul-reclamant .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției de către recurenta-pârâtă - "" SA la data de 22.01.2010 o cerere prin care solicită judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. la care a atașat un exemplar al motivelor de recurs formulate în cauză, ca urmare a mențiunii cu care a fost citată pentru această dată.
Curtea constatând că în cauză recurenta-pârâtă - "" SA a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 19.10.2009, recurenta - SA a criticat încheierea pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 07.10.2009 în dosarul nr- susținând, în esență, faptul că instanța de fond s-a substituit în mod nelegal atribuțiilor Curții Constituționale, deși, potrivit dispozițiilor art.29 din Legea nr.47/1992, instanța nu se poate pronunța asupra fondului excepțiilor invocate.
Recurenta a mai susținut că excepțiile de neconstituționalitate ale art.222 și art.282 din Legea nr.53/2003, art.73 din Legea nr.168/1999 și art.28 al.2 din Legea nr.54/2003 îndeplinesc condițiile prevăzute de art.29 din Legea nr.47/1992 având legătură cu obiectul cauzei contrar celor reținute d einstanța de fond.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, art.222 și art.282 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, a prevederilor art.73 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, precum și a art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 a sindicatelor, art.1 alin.3 și art.9 din Titlul I ce consacră principiile generale, art.16 alin.1 și 2, art.20 alin.1 și 4, art.24 aalin.1, art.40 alin.1, art.41 alin.5 și art.53 alin.1 și 2 din Titlul II din Constituție, art.6, pct.1,3 lit.b din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Prin încheierea din 07.10.2009, Tribunalul Teleormana respins în dosarul nr-, ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.222 și art.282 din Legea nr.53/2003, art.73 din Legea nr.168/1999 și art.28 al.2 din Legea nr.54/2003, reținând, în esență, faptul că dispozițiile legale precitate nu vizează obiectul cauzei, referindu-se la norme dispozitive și norme procedurale care reglementează desfășurarea procesului și soluționarea cu celeritate a cauzei.
Potrivit dispozițiilor art.19 alin.1 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepției ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Din formularea textului precitat rezultă că legiuitorul a avut în vedere instituirea unui filtru de analiză a admisibilității cererii de sesizare în competența instanței de fond în fața căreia au fost invocate excepțiile de neconstituționalitate, împrejurare ce nu împiedică și Curtea Constituțională, dacă a fost sesizată, să analizeze la rândul său admisibilitatea cererii și, implicit, legătura excepției de neconstituționalitate cu pretențiile ce formează obiectul cauzei.
cu soluționarea cauzei, prevăzută de art.29 al.1 din Legea nr.47/1992 republicată, trebuie analizată prin prisma unei legături directe sau indirecte, dar hotărâtoare, asupra soluției ce urmează a răspunde pretențiilor ce formează obiectul pricinii.
În cauză, art.282 și art.222 din Legea nr.53/2003 reglementează ce persoane pot avea calitatea de părți într-un litigiu de muncă și posibilitatea sindicatului ca, la cerere, să reprezinte interesele salariaților în conflictele de drepturi.
În mod similar, art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 instituie un mandat legal pentru sindicate în vederea reprezentării salariaților în acțiunile în instanță.
Obiectul pretențiilor pricinii, asupra cărora va fi pronunțată soluția de către instanța de fond vizează acordarea, respectiv recunoașterea unor pretinse drepturi salariale reprezentând prime de Paște și de
Raportat la aceste pretenții, nu are nicio relevanță cine le formulează, sindicatul în numele salariatului sau salariatul însuși, câtă vreme aceste drepturi, în măsura în care acțiunea va fi admisă, se și se consolidează direct în patrimoniul salariaților, iar nu al sindicatului.
Prin urmare, posibilitățile legale de reprezentare ale sindicatului nu pot influența soluția ce urmează a se pronunța pe fondul cauzei.
În privința excepției de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art.73 din Legea nr.168/1999, Curtea reține că acest articol reglementează atât termene de decădere (pentru termenele prevăzute de lit.a-c), cât și un termen de prescripție (pentru termenul prevăzut la lit.d) pentru cererile ce pot fi formulate de persoanele care pretind că drepturile lor, izvorâte din calitatea de salariați, au fost încălcate.
În cauză, chestiunea litigioasă este reprezentată de susținerea neacordării unor drepturi salariale asupra căreia urmează să fie pronunțată pricina, soluția instanței de fond asupra excepției prescrierii dreptului material la acțiune invocată de recurenta-pârâtă prin întâmpinare din dosarul de fond reprezentând aprecierea incidenței unor dispoziții legale la împrejurările faptice ale speței.
Or, potrivit dispozițiilor Legii nr.53/2003, ale art.21 din Constituția României, doar instanțele de judecată au atribuția de a aprecia dacă este sau nu cazul aplicării unor dispoziții legale la situația de fapt a cauzei deduse judecății în litigiile de muncă.
Dezvoltarea laborioasă a motivelor de recurs împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Teleorman la data de 07.10.2009 reprezintă o nouă pledoarie (care se adaugă celei susținute în fața instanței de judecată) în sprijinul excepțiilor de neconstituționalitate a art.282 și art.222 din Legea nr.53/2003, a art.73 din Legea nr.168/1999 și art.28 din Legea nr.54/2003, însă, acestei dezvoltări ample a susținerilor nu i se poate răspunde cu referire la constituționalitatea textelor de lege invocate pentru că analiza criticii referitoare la pretinsa admisibilitate a excepției de neconstituționalitate are prioritate de analiză în cadrul controlului judiciar exercitat
Așa cum corect a reținut și instanța de fond, textele de lege în privința cărora a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu au o legătură directă cu soluția ce urmează a se pronunța în cauză sau reprezintă aprecieri ale instanței în privința aplicabilității unor dispoziții legale, atribuție recunoscută exclusiv în competența instanțelor judecătorești, iar nu în competența Curții Constituționale.
Pe cale de consecință, soluția consemnată în dispozitivul încheierii recurate este legală și temeinică, sesizarea Curții Constituționale nefiind admisibilă în prezenta cauză, împrejurare obiectivă ce împiedică exprimarea unui punct de vedere raportat direct la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art.282 și art.222 din Legea nr.53/2003, art.73 din Legea nr.168/1999 și art.28 din Legea nr.54/2003, amplu dezvoltată în motivele de recurs.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, îndrumând instanța de fond ca în exercitarea prerogativelor procedurale conferite de dispozițiile Codului d e procedură civilă să aprecieze și să reacționeze cu maximă promptitudinea, în raport de dispozițiile art.723 alin.1 Cod pr.civilă și art.1081pct.1 lit.a Cod pr.civilă, la orice încercare din partea oricăreia dintre părți, de a întârzia, prin mijloace procedurale aparent legale, dar exercitate cu rea-credință, soluționarea pe fond a unor pretenții ce constituie drepturi salariale în privința cărora legiuitorul a stabilit necesitatea judecății cu celeritate.
Nimic nu împiedică instanța de fond să aprecieze în ce măsură cererile repetate, la diferite termene de judecată, având ca obiect invocarea excepțiilor de neconstituționalitate, se circumscriu sau nu limitelor înscrise în alin.1 al art.723 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă - "" SA, împotriva încheierii de ședință din data de 07.10.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./08.02.2010
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Zeca Dorina, Farmathy Amelia
