Pretentii civile. Speta. Decizia 414/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.4792/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.414/

Ședința publică de la 27 ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela

JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona

JUDECĂTOR 3: Bodea

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaFederația Națională "Drum de "împotriva sentinței civile nr.1485 din data de 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.7084/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatele pârâteCompania Națională de Ferate CFR SA, - . a Ferate SA, - Filaret SA și - și CFR SA,având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentaFederația Națională "Drum de "și intimații- . a Ferate SA, Compania Națională de Ferate CFR SA, - Filaret SA și - și CFR SA.

Procedura de citare nelegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții viciu de procedură pentru termenul de azi cu intimata Compania Națională de Ferate CFR SA, în sensul că pe dovada de citare aflată la dosar-fila 28, în mod eronat s-a aplicat ștampila - Exploatare și Întreținere Palat CFR SA, precum și cu intimatul - și CFR SA, în sensul că pe dovada de citare aflată la dosar-fila 26, s-a făcut mențiunea că aceasta și-a schimbat adresa.

Curtea, după deliberare, declară procedura de citare legal îndeplinită atât cu intimata Compania Națională de Ferate CFR SA, dat fiind faptul că aceasta a fost legal citată la sediul indicat, iar dovada de citare a fost primită de către registratură generală a CFR, cât și cu intimata - și CFR SA, întrucât, conform prevederilor art.98 Cod proc. civilă, aceasta avea obligația de a notifica instanța în cazul schimbării sediului.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de recurs, invocată de intimata - . a Ferate SA în întâmpinare, Curtea respinge această excepție, cu motivarea că în cuprinsul cererii de recurs, recurenta a indicat atât numărul de dosar cât și data pronunțării hotărârii atacate.

Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod proc. civilă, declară cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11.12.2008 sub nr- (ca urmare a disjungerii din dosarul nr-), pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții, membrii de sindicat reprezentați de Federația Naționala "Drum de ", au chemat în judecată pârâții Compania Națională de Ferate CFR SA, - . a Ferate SA, - Filaret SA și - și CFR SA, solicitând obligarea acestora la plata ajutorului material aferent zilei feroviarilor pentru anii 2006 - 2008, în cuantum de cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, convenit prin contractul colectiv de muncă la nivelul unității, actualizat cu indicele de inflație, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr.1485 din 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost admisă excepția necompetentei teritoriale; a fost declinată în favoarea Tribunalului Cluj competenta de soluționare a cauzei privind pe reclamanții-reprezentați de Federația Națională "Drum de " în contradictoriu cu pârâții Compania Națională de Ferate CFR SA, - . a Ferate SA, - Filaret SA și - și CFR SA.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanții, membri de sindicat menționați în tabelul depus la dosar, au domiciliul in județul

Potrivit art. 284 alin 2 Codul muncii, competența teritorială revine instanței în a cărei circumscripție se afla domiciliul sau reședința reclamantului. Aceasta dispoziție este una de ordine publică, astfel încât aplicarea ei nu poate fi eludată prin voința reclamanților, aceasta calitate revenind salariaților, reprezentați prin federația sindicală, conform art. 222 Codul muncii. Desemnarea unui reprezentant pentru exercitarea acțiunii si a altor drepturi procesuale nu poate înlătura caracterul de ordine publică a competenței teritoriale în materia litigiilor de muncă, ceea ce interesează fiind domiciliul real al reclamanților.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 02.03.2009 reclamanta Federația Națională "Drum de ", înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 16.07.2009 sub nr-.

În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, s-a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii dată de instanța de fond și s-a solicitat modificarea în tot a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București.

Recurenta arată că este semnatară a contractelor colective de muncă a căror nerespectare a solicitat a se constata de către instanță. În calitate de persoană juridică care a încheiat un contract perfect valabil, a constatat nerespectarea unei clauze prevăzută în acesta de către celelalte părți contractante. Sesizând acest aspect, membrii federației au hotărât intentarea unei acțiuni în instanță, pentru punerea în executare a clauzei neaduse la îndeplinire.

Având în vedere calitatea de salariați ai membrilor ce alcătuiesc federația, având în vedere că federația a semnat contractele colective de muncă, negocierile cu intimatele purtându-se doar în B, unde toate părțile din prezentul dosar își au sediul principal, solicită ca și constatarea nerespectării contractelor colective de muncă de către intimate să se facă la sediul din B, în acest mod instanța neeludând prevederile legale prin care se stabilește competența teritorială exclusivă la sediul reclamantului (art.284 alin.2 Codul muncii ).

Menționează recurenta că a formulat acțiunea în numele membrilor de sindicat, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin.1 și 2 din Legea sindicatelor nr.54/2003, care stabilește limitele în care se exercită calitatea procesuală pasivă. Așadar, calitatea în care a formulat acțiunea nu este doar de reprezentanță procesuală a membrilor se sindicat, ci este o calitate recunoscută de lege în baza căreia, pentru apărarea drepturilor membrilor săi, poate formula în mod direct acțiune în justiție. Excepțiile de la această regulă a calității sunt definite în teza finală a alin.2 al art.28 din Legea nr.54/2003, adică, atunci când "cel în cauză se opune sau renunță la judecată", împrejurare care nu rezultă din prezenta cauză.

În plus, prin soluționarea cauzei de instanțele din țară la care au fost declinate cererile se va ajunge la o practică neunitară și la dificultăți de îndeplinire a procedurii de citare deoarece toate actele ce se vor prezenta în instanță trebuie pregătite la sediul din B, sediile secundare din țară neavând în competență astfel de atribuții.

Recurenta susține că în prezenta cauză este reclamantă, iar calitatea de reprezentant la membrilor de sindicat se concretizează în acceptul acestora de a demara anumite proceduri în folosul lor. Toți salariații intimatelor, prezentați prin listele depuse la instanță, sunt membrii ai recurentei. Deci membrii pentru care sunt solicitate aceste drepturi bănești formează prezenta federație, aspect din care se deduce că competența teritorială, astfel cum art.284 alin.2 Cod muncii impune, va fi stabilită după sediul federației.

În plus, prin acordarea unor drepturi salariale către membrii recurentei se aduce la îndeplinire contractul semnat de federație, iar nu de fiecare membru în parte. În ipoteza în care membrii recurentei ce urmează a primi drepturile salariale solicitate ar fi terți, neavând nici o legătură cu federația, instanța ar fi obligată să constate neaducerea la îndeplinire a unei clauze contractuale la care s-au obligat intimatele prin contractele colective de muncă. Faptul că sunt membrii ai recurentei justifică doar interesul pentru semnarea contractelor colective de muncă invocate și pentru înaintarea prezentei acțiuni în instanță.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea atacată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate după cum prevede art.3041Cod de procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Criticile de nelegalitate aduse sentinței de fond sunt subsumate motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă ceea ce permite instanței de recurs a verifica dacă hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal ori a fost dacă cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii.

În limitele acestui motiv de recurs, Curtea notează că o hotărâre este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fie atunci când nesocotește o norma de drept substanțial, fie atunci când interpretează eronat o normă juridică aplicabilă. Prin urmare, instanța ar fi culpabilă când ignoră o lege ce este în vigoare la data judecații sau când, deși recurge la texte de lege aplicabile litigiului, le dă o greșită interpretare.

Așadar, aspectul ce trebuie analizat se referă la competența teritorială a instanței de judecată investită cu soluționarea unui conflict de drepturi în care reclamanții sunt salariați reprezentați prin o structură sindicală, pretenție îndreptată împotriva angajatorilor. Sub aspectul obiectului conflictului, trebuie precizat că acesta se referă la anumite drepturi materiale recunoscute salariaților prin contractele colective de muncă la nivel de unitate semnate de angajator și federația sindicală.

În esență, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor imperative cuprinse în art.284 alin.2 Codul muncii, considerând că are competență teritorială exclusivă în soluționarea litigiului instanța în raza teritorială a căreia își au domiciliul salariații reclamanți. Cum reclamanții domiciliază în județul C, în continuarea raționamentului judiciar, s-a apreciat că Tribunalului Cluj îi revine o competență exclusivă de soluționare, indiferent de faptul că sediul reprezentantului legal, al federației sindicale, este în Municipiul

Acest silogism este corect. Susținerile recurentei în sensul că Legea nr.54/2003 nu-i conferă calitate procesuală pasivă de reprezentare, ci chiar dreptul de a formula acțiune directă în instanță, la instanța în raza teritorială a căreia își are sediul federația sindicală, vor fi înlăturate de

Conform art.28 din Legea sindicatelor nr.54/2003, organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decurg din legislația muncii, contractele colective de muncă și contractul individual de muncă, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. În exercitarea acestor atribuții, organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor săi, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată.

Aceasta este reglementarea legală a dreptului unui salariat asociat într-o structură sindicală de a fi apărat sau reprezentat în fața instanței de judecată de către organizația sindicală în care este înscris.

Redactarea textului permite concluzia că o organizație sindicală poate formula direct o acțiune în justiție, în numele membrilor săi, fără a fi necesar un mandat direct al celor în cauză, așa cum poate formula și o cerere de intervenție în interesul membrilor săi, parte într-un conflict de muncă. În plus, acțiunea poate fi formulată fără un mandat expres din partea salariatului, însă intentarea acțiunii implică totuși acordul prealabil al acestuia pentru că salariatul trebuie să fie de acord cu reprezentarea sa.

Toate aceste aspecte nu schimbă însă regulile de procedură civilă ale exercițiului dreptului la acțiune în justiție. Condiția de parte în proces poate fi analizat numai prin raportare la salariatul care pretinde executarea unui drept recunoscut prin contractul colectiv de muncă valabil, în nume propriu sau reprezentat de organizația sindicală din care face parte. În nici un caz, sindicatul care formulează acțiune în justiție directă, prin mandatul implicit al salariatului, nu dobândește calitate de parte reclamantă în conflictul de muncă pentru că legea nu-i recunoaște o astfel de calitate, ci doar pe aceea de reprezentant. În acest sens, sunt elocvente dispozițiile art.1 din Legea sindicatelor nr.54/2003 potrivit cărora sindicatele sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislație, precum și în contractele colective de muncă și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale membrilor săi.

Se impune concluzia, la care de altfel a ajuns și tribunalul printr-o expunere succintă, că Federația Sindicală "Drum de " este doar reprezentantul acelor salariați care au domiciliul în județul C și care pretind un drept, nu însă și reclamantul cauzei de față. Pentru realizarea dreptului de reprezentare a acestora, federația este supusă regulilor de competență teritorială exclusivă reglementate de art.284 alin.2 Codul muncii.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, constatând că Tribunalul Bucureștia făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor menționate anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta Federația Națională "Drum de " împotriva sentinței civile nr.1485 din data de 23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.7084/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatele pârâteCompania Națională de Ferate CFR SA, - . a Ferate SA, - Filaret SA și - și CFR SA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER,

Red./ tehn.

2 ex./22.02.2010

Tribunalul București

Judecători;

Președinte:Rotaru Florentina Gabriela
Judecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Bodea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 414/2010. Curtea de Apel Bucuresti