Pretentii civile. Speta. Decizia 434/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 434
Ședința publică din data de 24 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 131 din 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurentului, al pârâților intimați: Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Economiei și Finanțelor B și reclamanta intimata.
Procedura este completă.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, înregistrată sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice și Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA solicitând obligarea acestora la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută de încadrare, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, pentru perioada 30.08.2004 - 1.02.2007, cu obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, reclamanta a arătat că potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-a stabilit acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate.
S-a mai susținut că deși pentru magistrați acordarea acestui spor a fost abrogată prin nr.OUG 177/2002, pentru personalul auxiliar de specialitate, dispozițiile art. 47 din legea enunțată au rămas aplicabile până la abrogarea lor prin nr.OG 8/2007, act normativ ce reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor.
S-a mai susținut că la stabilirea acestui spor legiuitorul a avut în vedere condițiile de risc și suprasolicitare neuropsihică în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții care în prezent s-au acutizat datorită creșterii volumului de activitate, a cerințelor de calitate și eficiență.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate prin nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea legii, începând cu data de 1.10.2000, aceasta fiind o problemă de legiferare, considerând ca fiind neîntemeiate susținerile reclamanților privind abrogarea textului enunțat din Legea nr. 50/1996, începând cu data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007.
Prin sentința civilă nr. 131 din 17.01.2008, Tribunalul Suceavaa admis în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice; obligat prim pârâții să plătească reclamantei sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din îndemnizația de bază brută lunară în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective pentru perioada 1 septembrie 2004 - 1 februarie 2007; a respins ca nefondată acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice șprecum și cererea privind cheltuielile de judecată.
Prin considerentele sentinței, Tribunalul Suceavaa reținut că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 - republicată, s-a stabilit că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a mai reținut că deși în cauză s-a invocat abrogarea textului art. 47 din Legea nr. 50/1996, prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea legii menționate, această apărare nu a fost primită față de încălcarea normelor constituționale referitoare la delegarea legislativă dar și a dispozițiilor Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de emite ordonanțe.
În acest sens instanța de fond a reținut că potrivit art. 108 alin. 3 din Constituție "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta" și cum prin art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, în mod nelegal prin nr.OG 83/2000 s-a procedat la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, cu încălcarea dispozițiilor art. 56 - 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin care s-a stabilit că modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
S-a argumentat că deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă s-a dispus și abrogarea nelegală a unor dispoziții ale legii, cu depășirea competenței stabilite în mod expres prin Legea nr. 125/2000.
S-a mai reținut că atunci când legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte legale a prevăzut în mod expres această situație în cuprinsul legii de abilitare, fiind enunțat în acest sens textul art. 1 lit. Q pct. 3 din Legea nr. 125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanța pentru abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din decretul nr. 247/1997.
Considerând că abrogarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost nelegală, constatând că subzistă rațiunea pentru acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică acțiunea a fost admisă în parte cu respingerea capătului de cerere pentru plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând- pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă.
Ministerul Justiției critică hotărârea atacată pe considerentul că textul respectiv (art. 47 din Legea nr. 50/1996) a fost abrogat prin art.1 pct. 42 din nr.OG 83/2000. Mai susține că la emiterea acestui act normativ au fost respectate toate condițiile și limitările prevăzute de Legea nr. 125/2000.
Recurentul mai arată că adoptarea nr.OG 83/2000 a avut, printre obiective, modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești și că a fost emisă în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de această lege.
În legătură cu incidența dispozițiilor art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului invocat de instanța de fond, acesta nu are rostul de a împiedica statele să schimbe sistemele de salarizare, să abroge sau să prevadă drepturi în alt conținut și nu vine să suplinească sau să recunoască un drept pe care formal legislația internă nu îl prevede. De asemenea, recurentul a susținut că OG nr. 83/2000, față de reglementările Legii nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, a mărit în mod substanțial atât valoarea de referință sectorială pentru stabilirea îndemnizațiilor magistraților din cadrul instanțelor judecătorești, precum și ale personalului auxiliar de specialitate, cât și coeficientul de multiplicare, astfel reclamanta nu a pierdut drepturile aferente sporului de risc decât formal, acesta fiind inclus în îndemnizația unică.
Recursul, motivat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că reclamanta se încadrează în categoria personalului auxiliar de specialitate al organelor autorității judecătorești și se constată că prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 cu modificarea și completările ulterioare privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
În temeiul art. 107 alin. 3 din Constituția publicată în nr. 233/22.11.1991 (actualul art. 108 din Constituția revizuită, publicată în nr. 767/31.10.2003) "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta". Ori, prin Legea nr.125/14 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 331/17 iulie 2000 Guvernul a fost abilitat să emită anumite ordonanțe în unele domenii de activitate expres prevăzute în art. 1.
Astfel, în domeniul salarizării, conform celor expres specificate la art. 1 lit. Q pct. 1, s-a acordat abilitarea de modificare și completare a Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești - republicată, fără a se face referire la vreo abrogare. Abilitatea de abrogare a unor acte normative a fost acordată în mod expres doar atunci când legiuitorul și-a exprimat această opțiune (ex: art. 1 lit. Q pct. 3, care privește abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă).
Din analiza Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, dar și a titlului nr.OG 83/2000 nu rezultă nici o investire pentru abrogarea unor dispoziții legale, fiind încălcate atât dispozițiile art. 108 din Constituție dar și textul lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000. Mai mult se constată că fără a fi abilitat de a modifica dispozițiile Legii nr. 56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal la care, prin Legea nr. 125/2000 nu se face nici o referire, au fost abrogate nelegal unele dispoziții ale acestei legi, respectiv dispozițiile art. 2, 6, 12, 121, 13, 131, 231, deși în mod surprinzător prin Legea nr. 126 din 17 iulie 2000 fost aprobată OG nr. 55/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 pentru salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, acordându-se același spor magistraților asistenți și personalului de execuție.
Pe de altă parte, la emiterea OG nr. 83/2000 privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, prin care s-a dispus și abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996 au fost încălcate nu numai dispozițiile legale din legea fundamentală și legea de abilitare nr. 125/2000 dar și dispozițiile legale stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative obligatorii conform art. 3 la elaborarea proiectelor de lege la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu astfel de atribuții, dar și a dispozițiilor art. 4 referitoare la ierarhia actelor normative fără a se putea depăși limitele de competență instituite printr-un act normativ și nici nu se poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia.
Este de menționat și faptul că potrivit Legii nr. 24/2000 modificarea, completarea sau abrogarea sunt evenimente legislative care pot interveni după intrarea în vigoare a unui act normativ și sunt reglementate în mod distinct.
Concluzia ce se impune în cauză este aceea că prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 au fost încălcate atât normele legale de principiu referitoare la delegarea legislativă, dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe dar și dispoziții de tehnică legislativă așa cum au fost stabilite prin Legea nr. 24/2000. Ori încălcarea acestor norme nu poate fi acoperită prin Legea nr. 334/2001 din moment ce aceasta se referă doar la modificările și completările Legii nr. 50/1996.
Înlăturarea acestui drept ar contraveni și dispozițiilor art. 49 (actualul art. 53 din Constituția revizuită) privind cazurile în care poate fi restrânsă acordarea unui drept, dar și prevederile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De altfel, în sensul considerentelor mai susmenționate s-a pronunțat și Înalta Curte de Casați și Justiție - Secțiile Unite, prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii, în sensul că a constatat că "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizie obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, soluțiile se pronunță numai în interesul legii, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Cum recursul Ministerului Justiției este nefondat, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă el urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Justiției, împotriva sentinței nr. 131 din 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:
Dact.
2 ex. 13.5.2008
Președinte:Andrianu VirgilJudecători:Andrianu Virgil, Apetroaie Eufrosina, Gheorghiu Neculai
