Pretentii civile. Speta. Decizia 4614/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2433/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 4614R
Ședința publică de la 22 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta împotriva sentinței civile nr.4909 din data de 13.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimați CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,având ca obiect "drepturi bănești creșteri salariale de 5%,2% și 11%".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs se solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4909 din data de 13.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- a respins, ca neintemeiata, acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI si TRIBUNALUL B, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut ca OG nr. 6, 10 și 11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale pentru funcționarii publici, personalul salarizat potrivit OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și personalul didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr.128/1997, privind statutul personalului didactic, iar reclamanții nu sunt reglementați pentru astfel de drepturi salariale.
de domeniul de aplicare a acestui act normativ, rezulta ca nu a fost avuta in vedere categoria magistratilor. Prin urmare, nu poate exista o discriminare a reclamantilor in raport de alte categorii profesionale, in conditiile in care acestia au o lege speciala de salarizare.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal formulat recurs motivat reclamanta, care a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, cu următoarea motivare:
Soluția primei instanțe este nelegală, iar faptul ca exista o salarizare separata a magistratilor prin OUG nr. 27/2006 nu poate duce la concluzia ca situatia magistratilor nu este similara sau comparabila cu a celorlalti bugetari. Ratiunea pentru care salariilor li se aplica indexari este aceea a existentei procesului inflationist si necesitatea, pe cat posibil, a mentinerii la acelasi nivel a puterii de cumparare a salariatilor bugetari.
Si personalul auxiliar, dar si magistratii ICCJ au beneficiat de indexari in cursul anului 2007, prin OG nr. 8/2007 si OG nr. 10/2007. Singurii magistrati care nu au primit sunt cei de la judecatorii, tribunale si curtile de apel.
In consecinta se solicita admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei recurate, in sensul admiterii actiunii, astfel cum a fost formulata.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Reclamanta solicită de fapt extinderea dispozițiilor legale din ordonanțele guvernului care prevăd creșteri salariale pentru alte categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și aplicarea acestor dispoziții pentru categoria profesională din care fac parte, adică pentru alte situații decât cele avute în vedere de legiuitor la adoptarea acestor acte normative și neprevăzute în cuprinsul lor.
Potrivit art. 1 din OG nr. 10/2007, in anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel: a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
de domeniul de aplicare a acestui act normativ, rezulta ca nu a fost avuta in vedere categoria magistratilor. Mai mult, desi initial anexa II din Legea nr. 154/1998 facea referire si la magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin art. 41 lit. c din OUG nr. 27/2006 au fost abrogate dispozitiile privitoare la salarizarea acestora din cuprinsul Legii nr. 154/1998.
In plus, nu este vorba de indexari, determinate de pierderea puterii de cumparare a monedei nationale, ci de cresteri salariale, acordate in anumite domenii.
Prin urmare, nu poate exista o discriminare a reclamantilor in raport de alte categorii profesionale, in conditiile in care acestia au o lege speciala de salarizare.
Curtea reține că, prin decizia Curții Constituționale nr. 818/2008, s-a admis excepția de neconstituționalitate a art.1 și 2 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Având în vedere menționata decizie, precum și decizia nr. 1325/2008 a instanței de contencios constituțional, Curtea constată că modul de stabilire prin lege sau ordonanță a guvernului - cum este cazul în speță - a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii profesionale ori nereglementarea de către legiuitor a anumitor aspecte privind statutul profesional al unor categorii de personal nu este o problemă care poate fi apreciată prin prisma dispozițiilor nr.OG 137/2000, câtă vreme, prin examinarea soluției alese de legiuitor, se tinde la modificarea, completarea sau abrogarea de către instanța judecătorească a unor dispoziții legale cuprinse în legi sau ordonanțe.
Reglementarea cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, inclusiv al sporurilor și al adaosurilor constituie un atribut exclusiv al legiuitorului.
În ultimii ani, puterea judecătorească și-a extins treptat atribuțiile în detrimentul puterii legislative, fapt ce reiese din soluțiile constante ale Curții Constituționale.
Instanța de contencios constituțional a stabilit că instanțele judecătorești nu pot crea norme juridice. Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceeași natură, având ca temei juridic principiul nediscriminării, reglementat pe larg în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că, în atribuțiile instanțelor judecătorești intră crearea unor norme juridice, care să prevadă alte drepturi decât cele avute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.
Acordarea creșterilor salariale, prin ordonanțele menționate, anumitor categorii de persoane, a reprezentat o opțiune a legiuitorului și nu poate constitui o discriminare.
Nu se poate aprecia ca fiind discriminatoriu faptul că reclamanta recurenta nu au beneficiat de măririle salariale acordate personalului contractual și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, de vreme ce persoanele din aceste categorii profesionale sunt salarizate în baza altor prevederi legale.
Nu orice diferență de tratament reprezintă o situație de discriminare, ci numai acea diferență constatată între persoane aflate în situații analoge sau comparabile, ceea ce nu este cazul în speță.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 din Codul d e procedura civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.4909 din data de 13.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimați CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red.
tehnored.G
2.ex./11.07.2009
Jud. fond: Dalina
Președinte:Ignat Silvia GeorgianaJudecători:Ignat Silvia Georgiana, Călin Dragoș Alin
