Pretentii civile. Speta. Decizia 499/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 499

Ședința public de la 08 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu

Judector - -

Judector - -

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de munc privind recursul declarat de

recurenta C " " împotriva încheierii de ședinț din 08.04.2009 pronunțat de Tribunalul Iași, intimat fiind.

La apelul nominal fcut în ședința public se prezint avocat pentru recurent, lips intimata.

Procedura este legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c dosarul este la primul termen de judecat, nu s-a depus întâmpinare.

Președintele completului d citire raportului asupra recursului potrivit cruia acesta este declarat în termen și motivat.

Avocat depune împuternicire avocațial pentru recurent și precizeaz c nu mai are cereri de formulat.

Instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în susținerea recursului.

Avocat solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat, admiterea excepției de neconstituționalitate invocat la fond. Fr cheltuieli de judecat.

Instanța rmâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de faț, constat:

Prin încheierea din 08.04.2009 pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Iașia respins cererea pârâtei SA privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Legea 53/2003.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut c excepția de neconstituționalitate vizeaz competența, dar a fost invocat ulterior pronunțrii asupra excepției necompetenței teritoriale; ca atare, a considerat c în momentul de faț este investit cu soluționarea pe fond a cauzei și nu mai poate reveni asupra celor dispuse, astfel încât a constatat c nu sunt îndeplinite condițiile art. 29 alin. 2 din Legea 47/1992, în sensul c soluționarea prezentei cauze nu mai depinde de modul de soluționare de ctre Curtea Constituțional a excepției invocate.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, in termenul legal de 48 de ore de la pronuntare, pârâta SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține recurenta c, în cauz, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevzute de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv:

- Excepția s fie invocat în fața instanței judectorești sau a tribunalului arbitral, condiție îndeplinit în cazul dedus judecții, întrucât prezenta excepție este invocat în fața tribunalului;

- Excepția s aib ca obiect prevederi legale cuprinse în lege (stricto senso) sau în ordonanțe de guvern, respectiv ordonanțe de urgenț ale guvernului, condiție îndeplinit prin faptul c se invoc neconstituționalitatea prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, dispoziții legale în vigoare la momentul invocrii excepției;

- Excepția s aib în vedere prevederi legale ce nu au mai fost declarate neconstituționale anterior, condiție ce este îndeplinit prin faptul c prevederile anterior menționate nu au fost declarate ca fiind neconstituționale de Curtea Constituțional;

- Excepția s aib ca obiect prevederi legale ce au legtur cu soluționarea cauzei, condiție îndeplinit prin faptul c prevederile legale considerate ca fiind neconstituționale antameaz asupra modalitții de soluționare a excepției necompetenței teritoriale invocate în prezenta cauz. Dispozițiile din Legea nr. 47/1992 vorbesc despre legtura dintre prevederile legale și soluționarea cauzei, or modalitatea în care este soluționat excepția de necompetenț teritorial influențeaz în mod covârșitor soluționarea general a cauzei.

Mai arat recurenta c soluționarea excepției de necompetenț teritorial presupune analizarea ipotezei în care Legea 168/1999 mai este în vigoare sau nu. În art. 298 al. 2 Codul muncii, sunt identificate (marcate cu liniuț) actele normative abrogate expres, total sau parțial, iar ultima liniuț este urmat de textul "orice alte dispoziții contrare".

Aceast ultim liniuț din art. 298 constituit temei pentru interpretarea textului ca reprezentând o "abrogare implicit" ceea ce vdește pentru teoreticieni o vdit neinformare legislativ și reluarea unor teze vechi dar fondate în epoca emiterii lor pe un text legal, iar pentru judectori o grav neglijenț prin necunoașterea legii aplicabile și depșirea atributelor puterii judectorești.Dup intrarea în vigoare a Legii 24/2000 nu mai exist temei legal pentru operarea abrogrii implicite, fiind abrogat expres actul normativ care reglementase acest mod de abrogare, Decretul 16/1967 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnic legislativ privind pregtirea și sistematizarea proiectelor de acte normative.

Îns, arat recurenta, prin dispozițiile art. 62 și 63 din Legea 24/2000, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expres direct, iar dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres.

Faț de situația juridic dedus judecții - modalitatea de soluționare a excepției necompetenței teritoriale a tribunalului - respectiv conținutul prevederilor legale considerate ca fiind neconstituționale, este evident faptul c acestea din urm antameaz asupra modalitții de soluționare a cauzei, având astfel o strâns legtur cu obiectul dedus judecții.

Ori, dispozițiile cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Legea 53/2002 sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituție.

Ca urmare, se solicit admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Iași, sesizarea Curții Constituționale a României și suspendarea cauzei pân la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocat.

În drept, motivele de recurs se încadreaz în prevederile art. 304 pct.9 Cod procedur civil.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.

Analizând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constat c recursul este nefondat.

Astfel, la termenul din 11.03.2009, pârâta SA, prin aprtor, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, considerând c au fost înclcate prevederile art. 72 din Legea 1999, raportat la prevederile art. 249 și art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii și la prevederile art. 62,63 și 83 din Legea 24/2008. A susținut c dup intrarea în vigoare a Legii 24/2000 nu mai exist temei legal pentru operarea abrogrii implicite, iar instanța competent este cea de la sediul pârâtei, respectiv Tribunalul Bucure ști.

Instanța de fond, vzând dispozițiile art. 284 alin. 2 din Codul muncii și domiciliul reclamantilor, a respins excepția de necompetenț teritorial a Tribunalului Iași invocat de pârât.

La termenul urmtor, respectiv 25.03.2009, pârâta invoc excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României.

În aceste condiții, Curtea de Apel constat c în mod corect a respins Tribunalul Iași cererea pârâtei de sesizare a Curții Constituționale.

Astfel, încheierea din 11.03.2009 prin care a fost respins excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași, este o încheiere interlocutorie, asupra creia nu se mai poate reveni, în conformitate cu dispozitiile art.268 alin. 3 Cod procedur civil.

Ca atare, sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp. art. 298 alin. 2 ultima liniuț din Codul muncii, care vizeaz tocmai abrogarea tacit a prevederilor art. 72 din Legea 168/1999 și, în consecinț, schimbarea competenței teritoriale în conformitate cu art. 284 Codul muncii, nu se mai impunea, deoarece nu mai exista cerința impus de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv de a avea legtur cu soluționarea cauzei.

Chiar în ipoteza în care excepția de neconstituționalitate invocat ar fi fost admis, prima instanț nu mai putea reveni asupra încheierii interlocutorii din 11.03.2009, iar sesizarea Curții Constituționale ar fi avut ca efect doar tergiversarea soluționrii fondului cauzei.

Mai mult, nu exist nici un prejudiciu produs pârâtei - recurente, având în vedere c, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin.1 din Legea 47/1992, excepțiile de neconstituționalitate pot fi ridicate în orice faz a litigiului.

În consecinț, constatând c instanța de fond a interpretat și aplicat corect prevederile art. 29 din Legea 47/1992, Curtea de Apel reține c nu este incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct. 9 Cod procedur civil, urmând ca, în temeiul art. 312 al.1 Cod procedur civil, s resping recursul pârâtei și s mențin încheierea atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SC SA, prin reprezentanti legali, împotriva încheierii de ședinț din 08.04.2009 pronunțat de Tribunalul Iași, încheiere pe care o menține.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, azi, 08.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./Tehnored.

28.05.2009 - 2 ex.

Tribunalul Iași: -;

-.

Președinte:Georgeta Pavelescu
Judecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 499/2009. Curtea de Apel Iasi