Pretentii civile. Speta. Decizia 6344/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6344
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Sorina Lucia Petria Mitran
Judecător - -
Grefier
********************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții, ( ), împotriva sentinței nr. 2104 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, Pârâții Ministerul Justiției Și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat tardivitatea recursului declarat de reclamanții, ( ), și cererea de judecată în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare pe excepția tardivității.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2104 din 01 aprilie 2009, Tribunalul Gorj, a respins acțiunea formulată de petiționarii, ( ), in contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat ca pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligați la plata către fiecare reclamant a echivalentului primelor încasate in 2008 de un magistrat detașat in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art. 21 din NR.OG137/2000, sumă actualizată la data plății, precum și la plata dobânzii legale, de la data nașterii dreptului la acțiune, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a apreciat că, pentru ca o faptă să poată fi calificată discriminatorie trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, respectiv existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere,restricție sau preferință și existența unui criteriu de discriminare potrivit art. 2 al. 1 din nr.OG137/2000.
Tratamentul diferențiat trebuie să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop să nu fie adecvate și necesare.
Totodată, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții politice.
Curtea Constituțională, pronunțându-se prin mai multe decizii (nr.818,819,820,821/03.07.2008 și decizia nr.1325/04.12.2008) a constatat că dispozițiile OG137/2000 " sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
În speță, nu există nici un act normativ care să prevadă sau să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, aceasta fiind doar o vocație pentru aceștia, criteriile de repartizare individuală a stimulentelor fiind stabilite în normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1008/C/2006 din fondul constituit în baza Legii 146/1996.
Și în cazul stimulentelor pentru celelalte categorii de personal, respectiv consilierii juridici din cadrul ministerului, este aceeași situație juridică, aceștia putând fi beneficiari ai stimulentelor menționate numai în baza criteriilor stabilite de art. 3 alin. 2 din Normele aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1008/C/2006 din fondul constituit în baza Legii 146/1996, art.25.
Așadar, acordarea unor recompense depinde de existența unor sume în fondul constituit cu destinație specială, cât și de aprecierea pe care fiecare ordonator de credite la dispoziția căruia a fost constituit fondul o face pentru fiecare caz în parte.
Având în vedere aceste aspecte, s-a constatat că tratamentul diferențiat dintre cele două categorii de personal este justificat, având la bază criterii obiective și un scop legitim, astfel încât nu se poate concluziona că petenții sunt discriminați în sensul art. 6 lit. c din OG 137/2000, motiv pentru care cererea a fost respinsă.
Pe cale de consecință, a fost respins și capătul de cerere privind actualizarea sumei pretinse cu indicele de inflație la data plății și plata dobânzii legale în baza principiului de drept conform căruia accesoriul urmează principalul.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, ( ), criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Recursul este tardiv.
Instanța, din oficiu,a pus în discuție tardivitatea recursului declarat de reclamanți.
Potrivit prevederilor art.80 din Legea 168/1999, în materia litigiilor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Articolul 103 cod pr.civilă precizează că, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afara de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță, se constată că recurenții reclamanți au primit sentința la data de 26 mai 2009, conform dovezilor de comunicare aflate la filele 53, 55, 58,5 9, 60, dosar fond, astfel încât, potrivit prevederilor legale menționate mai sus, termenul de recurs împotriva acestei sentințe a expirat la 06 iunie 2009.
Întrucât recursul a fost înregistrat la Tribunalul Gorj la 12 iunie 2009, iar recurenții nu au făcut dovada că depășirea termenului legal de recurs s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința lor, instanța urmează să respingă ca tardiv recursul.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va mai analiza motivele de recurs care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art.137 cod pr.civilă, soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E IDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanții, ( ), împotriva sentinței nr. 2104 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.
2 ex./08.12.2009.
Jud. fond..
.
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Sorina Lucia Petria Mitran
