Pretentii civile. Speta. Decizia 656/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 656/2009
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.164/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 25 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei pârâte D și o cerere din partea recurentei reclamante, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Față de actele și lucrările dosarului, și solicitarea recurentei reclamante de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta " " D solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligată pârâta să plătească reclamantei diferența de salar, pe perioada iunie 2005 - mai 2006, în sumă de 5400 lei, rezultată în urma transferării activității de și canal, de la " " la." " A D;
- să fie obligată pârâta să încadreze reclamanta, cu un salariu brut, conform grilei și deciziei nr-, valabilă până în luna iunie 2007 și să să-i plătească diferența de 5400 lei;
- să fie obligată pârâta la plata diferenței de salariu, prin încadrarea cu salariu brut prevăzut în grila pe perioada mai 2007-aprilie 2008, în sumă de 4400 lei.
În motivarea acțiunii sale a arătat că a fost transferată, prin decizia nr.35/2005, la societatea pârâtă, urmare a delegării serviciului de canal, de la " " H, la." " D, ocazie cu care au fost încălcate prevederile art.169 alin.1 și 2 din Legea nr.53/2003, referitoare la drepturile salariale ale salariaților în cazul transferului întreprinderii.
Reclamanta a depus o precizare de acțiune, prin care arătat că își precizează pretențiile la suma de 4162,2 lei, pentru perioada mai 2005 - mai 2006, de 5400 lei pentru perioada mai 2006 - mai 2007, de 4800 lei pentru perioada mai 2007-mai 2008 și 1000 lei pentru perioada mai 2008-mai 2009, în sumă totală de 15362,2 lei.
În drept, a invocat art.169 și urm. Codul muncii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta " " Das olicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată deoarece salariul reclamantei a fost stabilit și ulterior, modificat ca urmare a negocierii părților, fapt concretizat prin semnarea actelor adiționale de către reclamantă.
A mai susținut că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art.169 Codul muncii, deoarece nu a existat un transfer de întreprindere în sensul acestor prevederi legale.
Prin sentința civilă nr.1647/LM/4.12.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta " "
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că în urma protocolului nr.1576 din 1.06.2005, încheiat între "" H și " " - D - Sucursala H s-a stabilit de comun acord predarea unui număr de 35 de salariați care deservesc sectorul - canal, conform anexei nr.1, începând cu data de 1.06.2005.
La baza luării acestei măsuri a stat Hotărârea nr.74/2004 a Consiliului Local H referitoare la delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu și canalizare a orașului H, adresa nr.6647/2005 a Primăriei orașului H, adresa nr.2713/2005 a Consiliului Județean H privind implementarea programului și "Minuta" NR.1465/2005.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.169 alin.2 Codul muncii deoarece nu ne aflăm în prezența unui transfer de întreprindere în sensul prevederilor legale în materie și că raporturile juridice de muncă dintre cele două părți au luat naștere în baza cererii prin care reclamanta a solicitat în scris pârâtei să o angajeze în cadrul acestei societăți precum și a dispoziției de repartizare nr.1074/24.06.2005 emisă de H - Agenția locală Pe de altă parte, s-a constatat că raporturile de muncă ale reclamantei cu "" H, au încetat la data de 1.06.2005, în temeiul art.55 lit. b Codul muncii, respectiv prin acordul părților.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect plata diferențelor salariale pe perioada iunie 2005-aprilie 2008, în sumă de 1536,2 lei, instanța a apreciat că aceste pretenții sunt nejustificate întrucât reclamanta și-a exprimat acordul, prin actele adiționale încheiate cu pârâta, cu privire la salariul de bază lunar negociat, inclusiv sporurile, și nu a demonstrat că acordul său de voință a fost viciat.
De asemenea, s-a reținut că nici celelalte pretenții ale reclamantei, vizând acordarea unui procent de 50% la salariul anterior, nu sunt fondate deoarece prevederile art.50 alin.2 lit. d din pe anii 2005-2006 nu îi este aplicabil, acest spor plătindu-se doar în situația desfășurării unei funcții suplimentare. Numirea reclamantei ca responsabil cu protecția mediului nu echivalează cu îndeplinirea unei funcții suplimentare, așa cum consideră reclamanta ci cu o sporire a atribuțiilor se serviciu pentru acoperirea integrală a timpului de lucru.
Prin urmare, s-a apreciat că din moment ce reclamanta este încadrată pe funcția de subinginer, în cadrul societății pârâte, iar nivelul de salarizare al acesteia se încadrează în grila de salarizare stabilită prin încheiat la nivel de unitate, pretențiile acesteia sunt nejustificate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii așa cum fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, a susținut că soluția instanței de fond se întemeiază pe o interpretare eronată a prevederilor legale deoarece, în speță, ne aflăm în prezența unui transfer de întreprindere, conform art.169 și urm. din Codul muncii, iar salarizarea recurentei trebuia făcută cu respectarea salariului brut prevăzut în grilă, conform Deciziei nr-.
A mai arătat că acest transfer rezultă din cuprinsul Protocolului nr.1576/1.06.2005, prin care s-a dispus transferul a 35 de salariați de la o societate la alta, în urma concesionării serviciilor de și canal și prin care la art. 4 din protocol s-a prevăzut că plata salariilor personalului transferat se va face conform Anexei nr.1 la protocol.
Faptul că reclamanta a încetat raporturile de muncă cu "" H, prin acordul părților, conform art.55 lit. b Codul muncii și că a depus cerere de angajare la noua unitate, reprezintă un aspect irelevant în cauză, recurenta susținând că aceasta a fost metoda de încetare a contractelor de muncă, pentru toți cei 35 de angajați transferați la societatea pârâtă și că dacă ar fi fost vorba despre încadrări în muncă toți cei 35 de salariați ar fi trebuit să ocupe posturile prin concurs, ceea ce nu s-a întâmplat.
Intimata " " Dad epus întâmpinare, prin care solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat de reclamanta.
Referitor la incidența dispozițiilor art.169 și urm. Codul muncii, intimata a arătat că instanța de fond a apreciat corect că nu ne aflăm în prezența unui transfer de întreprindere, așa cum susține recurenta deoarece din cuprinsul Protocolului din 1.06.2005 nu rezultă ceastă împrejurare, ci faptul că între cele două societăți comerciale reglementate o serie de probleme născute în urma schimbării titularului dreptului de concesiune a serviciului public de alimentare cu și de canalizare.
Cât privește anexa 1 la protocol, intimata a arătat că este semnată doar de reprezentanții "" H, nu și de cei ai intimatei pârâte și că în aceste condiții nu le este opozabilă. Totodată a mai arătat că modul în care reclamanta recurentă s-a angajat la societatea intimată dovedește că nu ne aflăm în prezența unui transfer de întreprindere și că intimata nu avea obligația să plătească reclamantei un salariu egal cu cel pe care îl încasa la fosta unitate.
În drept, a invocat art.115 Cod proc.civ. art.169 și art.157 Codul muncii.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. se constată că prezentul recurs este nefondat din considerentele care vor fi expuse în continuare:
Potrivit art.169 alin.1 Codul muncii, "Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii."
La alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că "Drepturile și obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului."
Legea nr.67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, reglementează condițiile în care se realizează protecția drepturilor de care beneficiază salariații, prevăzute în contractele individuale de muncă și în contractul colectiv de muncă aplicabil, în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora către un alt angajator, ca rezultat al unei cesiuni sau fuziuni, potrivit legii.
Art. 4 din Legea nr.67/2006 prevede că "În sensul prevederilor prezentei legi, printransferse înțelege"trecerea din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi, unități sau a unor părți ale acestora, având ca scop continuarea activității principale sau secundare, indiferent dacă urmărește sau nu obținerea unui profit;"
Ori, din cuprinsul Protocolului nr.1576/1.06.2005 rezultă că între cele două societăți comerciale nu s-a realizat un transfer de proprietate a societății sau a unei părți din aceasta, în sensul dispozițiilor art.4 lit. d din Legea nr.67/2006, așa cum corect a interpretat și prima instanță, respectiv nu a avut loc o trecere din proprietatea "" H în proprietatea " " D, a unei întreprinderi sau a unei părți din întreprindere ci despre delegare a serviciului public de alimentare cu și canalizare, de la o unitate la alta, împreună cu 35 de salariați, în vederea implementării Programului.
În plus, modul de încetare a raportului de muncă al recurentei cu fosta unitate și încheierea contractului individual de muncă cu noua societate, în baza cererii depuse în acest sens, demonstrează faptul că în cauză ne aflăm în prezența unui raport nou de muncă încheiat între părți, în temeiul art.12 alin.1 Codul muncii și nu a unui transfer de întreprindere, astfel că aspectele critice invocate de către reclamanta recurentă sunt nefondate.
Prin urmare față de aspectele de mai sus și față de împrejurarea că reclamanta a semnat actele adiționale la contractul individual de muncă încheiat cu noua societate, fiind de acord cu salariile negociate cu aceasta, se constată că susținerile reclamantei potrivit cărora intimata avea obligația de a menține nivelul de salarizare de la " " A H nu pot fi primite, fiind vorba despre un raport juridic de muncă nou, încheiat de reclamantă cu intimata " " De altfel din cuprinsul protocolului încheiat la 1.06.2005 nu rezultă o asemenea obligație pentru intimata pârâtă.
În raport de cele ce preced, se constată că soluția instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.164/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Thred. 2 ex.
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Monica Maria